5,110 matches
-
de vectorul CTN (corporații transnaționale), concluzia este simplă: globalizarea este în beneficiul țărilor care știu să o gestioneze, și anume țările dezvoltate. − David Korten: Globalizarea este un proces care transferă puterea din sarcina guvernelor responsabile pentru binele public în sarcina corporațiilor transnaționale și a instituțiilor financiare internaționale care au un singur obiectiv al activității lor: obținerea profitului pe termen scurt. Acest transfer de putere a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din puține
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
formate din puține persoane care devin din ce în ce mai avare. Marile CTN controlează și administrează bani, tehnologie și piețele lumii, acționând numai pe baza profitului, fără a ține seama de considerente umane, naționale sau locale. Mecanismul propagandei controlate de mass-media, aservită marilor corporații, afirmă că sistemul globalizării funcționează. În realitate, sistemul are mari disfuncționalități, fiind însoțit de costuri mari suportate de cei cărora li s-a luat puterea de decizie. Costurile sunt urmarea accentuării unei triple crize mondiale: sărăcie, dezintegrare socială și degradarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unei triple crize mondiale: sărăcie, dezintegrare socială și degradarea mediului. Ideologii marilor CTN recunosc prezența acestor crize, dar cauza trebuie căutată nu în globalizare, ci în restricțiile impuse de guverne piețelor libere și pe seama creșterii consumului populației.<footnote Corten, D., Corporațiile conduc lumea, Editura Samizdat, București, 2008, p. 44. footnote> − În accepția CTN, noii actori apăruți în spațiul economic globalizat au putut să-și stabilească propriile reguli pe piețele globalizate, deoarece statele-națiune nu au fost capabile să găsească un cadru comun
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru a răspunde la o întrebare care intervine și în elaborarea conceptului de globalizare, și anume: în interesul cui se desfășoară globalizarea? Variante de răspuns pot fi: în interesul popoarelor (națiunile pot lipsi); în interesul țărilor dezvoltate economic; în interesul corporațiilor transnaționale; în interesul entității care asigură guvernarea mondială; în interesul altor puteri sau al unei singure puteri (SUA, de pildă, la timpul prezent). Până ce oamenii de știință vor găsi cele mai potrivite răspunsuri la cele cinci întrebări, globalizarea își continuă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
taxe, subvenții, stabilire cote, norme diverse, calitate, impact asupra mediului; migrația forței de muncă, „furtul creierelor”; consolidarea, perfecționarea învățământului; instituții de credit internaționale (FMI<footnote Fondul Monetar Internațional. footnote>, BM<footnote Banca Mondială. footnote>); organizații proprii: Organizația Mondială a Comerțului; corporațiile transnaționale. Concepte similare celui de globalizare sunt noua economie, globalizarea controlată, satul global, economia socială de piață, ecoeconomie ș.a. Noua economie este un concept care dezvoltă în continuare conceptul de globalizare și evidențiază tendința de expandare a procesului. Termenul „noua
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
motrice care animă globalizarea sunt inspirate de conceptele neoliberalismului, ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și mai bogate, ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și mai bogate, ca urmare a efectelor globalizării, țările în curs de dezvoltare, cele sărace, de cele mai multe ori, devin și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru consolidarea sau dezvoltarea companiilor transnaționale, favorizate de liberalizarea piețelor, iar restricțiile se manifestă din partea autorităților statale. Actorii de pe piața economică globală se disting prin forță (dimensiunea capitalului propriu, resursă umană angajată, cifra de afaceri etc.) și sistem de organizare. Corporațiile transnaționale au devenit adevărații vectori care dau viață economiei. Concurența dintre actori este pe măsura dimensiunilor potențialului economic al acestora, la care se adaugă și potențialul de a genera progres. În procesul concurenței, printre instrumentele la care recurg firmele, fac
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asimetrie între actorii și forțele de pe piețele globale, explicate prin diferențele de nivel de dezvoltare a țărilor, prezența și accesul la resurse naturale, climatul afacerilor, calitatea clasei politice care gestionează economiile naționale etc., toate acestea, comparate cu partenerul de afaceri - corporațiile transnaționale - orientează clar mersul globalizării, tendințele, de la cel puternic la cel mai slab, de la cel bogat la cel sărac. Această asimetrie (conjuncturală, istorică etc.) poate fi identificată și prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță” economică, obiective strategice puse în joc, influențe de ordin geopolitic etc. Dimensiunile „forței economice” pot fi sesizate și din următoarele date: la nivelul actorilor de pe piață sunt corporații transnaționale al căror buget anual depășește PIB-ul multor țări (ca de exemplu bugetul României). De pildă, în iulie 2011, firma Apple poseda 76,2 miliarde de dolari în numerar și titluri de valoare negociabile, iar în același timp Trezoreria
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sau zone mai profitabile. Ajutor internațional oferit sub diverse forme țărilor sărace. Reduce sentimentul de izolare al țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
noua ordine transguvernamentală”. Țările pot refuza să ofere forță de muncă și infrastructură necesare pătrunderii CTN, dar aceasta poate însemna abandonarea propriului proces de dezvoltare. Nu există o altă cale de a atinge prosperitatea. Statele au mai mare nevoie de corporații decât invers.<footnote Bauman, Z., op. cit. footnote> Gestionarea procesului de globalizare și a efectelor lui presupune și gestionarea unui volum imens de informații. Trebuie creată capacitatea națională de a accesa, selecta, folosi detaliile necesare raportului dorit țară-globalizare conform principiilor stabilite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din lume: Grupul celor opt (G-8). Aceste manifestări au demarat la sfârșitul anilor ’90, cu prilejul Reuniunii OMC de la Seattle și continuă cu manifestări fie pașnice, fie violente. Participanții (printre care lideri de opinie, studenți, sindicaliști, ONG-uri etc.) acuză corporațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale, OMC de încălcarea drepturilor salariaților, de sărăcie etc. În noiembrie 2006, s-a format Confederația Sindicală Mondială în al cărui statut sunt prevăzute și atitudini față de procesul de globalizare (caseta 9). Atitudini față de globalizare Promovarea și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
multor țări din „Lumea a treia”, pe măsură ce fluxurile de comerț și investiții din interiorul Nordului bogat se intensifică, excluzând aproape tot restul globului. Unii sceptici consideră că fluxurile de investiții străine sunt concentrate între statele capitaliste avansate și că cele mai multe corporații multinaționale rămân creații ale statelor sau regiunilor unde au luat ființă. Există și ideea că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea nepopularelor strategii economice ortodoxe neoliberale. Școala transformativiștilor pornește de la ideea că la începutul unui nou mileniu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
economiei presupune diminuarea până la anulare a taxelor vamale, renunțarea la politica vamală, la restricțiile de circulație a mărfurilor, serviciilor, informațiilor tehnologice și a capitalului. Globalizarea erodează rolul statului-națiune, proces accentuat de fluxurile de investiții străine directe, de prezența și activitatea corporațiilor transnaționale, de fluxurile financiare, de mobilitatea capitalului. Globalizarea economiei poate fi considerată ca rezultantă a două procese concomitente: primul reprezintă transnaționalizarea până la supranaționalizare, iar cel de-al doilea este procesul de descentralizare continuă a atribuțiilor statului-națiune în favoarea comunităților locale (atribuții
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
puține atribuții precum: diplomația, apărarea națională, legislația, ordinea internă. 2.2. Efecte ale globalizării economiei Nu este ușoară o separare a efectelor globalizării economiei între bune și rele: după ce criterii se poate face o asemenea diferențiere? Ce este bun pentru corporația transnațională este bun și pentru entitățile economice din statele-națiune? Sau cum răspund la întrebare cele 40-50 de țări trecute în categoria țărilor „ratate” sau perdanții globalizării? S-a încercat să se depășească această etapă, preluând din literatură ceea ce sunt definite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a devansat creșterea producției mondiale și, ca urmare, a crescut coeficientul de dependență a unei economii naționale față de economia mondială; accesul la resursele necesare dezvoltării economiei al țărilor avansate economic și industrial, resurse care se găsesc în alte țări; consacrarea corporațiilor transnaționale ca vector al procesului de globalizare și care cumulează din ce în ce mai multe valențe de putere care le ajută să-și impună interesele proprii la nivel național și global; minimizarea rolului distanțelor geografice în cadrul relațiilor economice transfrontaliere, proces facilitat de tehnologiile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
La interfața dintre bine și rău pot fi menționate țările care știu și pot să preia din procesul de globalizare componentele care convin politicilor și strategiilor naționale. Asemenea țări fac parte din cele numite „emergente” și în care apar propriile corporații transnaționale (de exemplu, China, India, Coreea de Sud etc.) cu aport propriu la procesul de globalizare. Dar sunt și țări care asimilează mai greu procesul de globalizare, în schimb izolarea nu este un avantaj, ducând la dificultăți în comercializarea propriilor produse pe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și sărăcie. 2.3. Reacții la globalizarea economiei Se poate afirma că pentru a se produce o reacție la o manifestare a procesului de globalizare, mai precis, la efectele globalizării este nevoie de doi actori care pot fi identificați în corporațiile transnaționale și statul-națiune. Cele două entități nu trebuie să aibă, neapărat, atitudini conflictuale. Practica mondială a identificat modalități diferite de „gestionare” a unei reacții, și anume: adaptare, rezistență (respingerea defensivă), neglijare, atitudine proactivă (ofensivă), minimizarea pierderilor (abordare în termeni de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
anul 2011, estimările acordau Indiei o creștere de 8,4% a PIB-ului față de 9,6% în China. Integrarea în fluxurile globale de produse, capital și servicii a fost stimulată de creșterea consumului intern, condițiile favorabile investițiilor, consolidarea firmelor și corporațiilor de pe teritoriul țării. După cum este normal, capitalul străin caută amplasamente generatoare de profit pe termen scurt și mediu. Riscurile pe termen lung sunt reale și nu neobișnuite la o țară de dimensiunile Indiei. De pildă, printre acestea se numără și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
evoluția socială și economică modernă sunt argumente pentru a considera că participarea țărilor la schimburile economice globale poate potența eforturile proprii (sinergism global), contribuind la progresul și civilizația actuală. Față de comerțul internațional, comerțul global include și câte două entități distincte: corporațiile transnaționale și instituțiile care au rol de reglementare. Ca arie de cuprindere, piața globală reprezintă ansamblul fluxurilor internaționale de produse, servicii, cunoștințe, capital și forță de muncă. O asemenea piață, eliberată de restricțiile protecționiste, de taxele vamale etc. devine spațiul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
agricole provenite din țările în curs de dezvoltare, iar protecțiile vamale practicate de țările dezvoltate au dus la dezechilibre ale balanțelor de import-export ale unor țări, urmarea fiind îndatorarea acestora la creditorii internaționali și ratarea obiectivelor de dezvoltare economică. Marile corporații transnaționale sunt concurente între ele și își impun concurența și pe piețe globale cu efecte benefice sau negative la nivelul țărilor importatoare sau exportatoare. Existența oligopolilor nu este o noutate. 3.1. Reglementări și dereglementări în comerțul mondial În evoluția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
internaționale comune, cu atribuții la o scară mondială, regională, având un regim public ori privat; extinderea puternică a piețelor și crearea de noi piețe independente de anumite resurse naturale - minerale - sau de taxe tradiționale; rolul dominant pe piața globală pentru corporațiile transnaționale care erodează fundamentele statelor-națiune și care-și impun propriile obiective și politici comerciale. Puterea financiară a unor asemenea jucători pe piața comercială globalizată poate fi sesizată după datele din tabelul 1. Dintre efectele negative ale liberalizării piețelor nu se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
produs, este diferită în funcție de locul unei țări în spațiul economic globalizat. Iată câteva exemple: apariția și multiplicarea barierelor netarifare în scopul protecției comerțului național; manifestarea unor practici de tip colonial, redate prin presiuni executate de țările dezvoltate sau de unele corporații transnaționale asupra unor țări predominant din categoria țărilor în curs de dezvoltare. Sferele de influență (politică, economică, militară), manifestările geopolitice (mai ales în domeniul accesului la resursele petroliere) sau chiar intervențiile militare (Irak, Afganistan, Libia) nu sunt străine în spațiul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]