2,406 matches
-
Constantinescu (1996) Menționam în I.2.a. faptul că analiza corpusului discursiv (CD) pe care o propunem este, de fapt, o combinare a teoriilor semantice ale lui Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Vom porni de la forma generală a corpusului discursiv, propusă de Courtine: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} Cele două tipuri de discursuri din anul 1996 (Anexă 1) vor fi analizate luându-se în considerație cele două planuri care vor fi prezentate în detaliu, după cum
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
identitare α, de localizare λ, cognitive μ și acționale β). * schemă rezultativa (o combinare a celor două scheme, în funcție de patru categorii operaționale: timpul, aspectul, modalitatea și determinarea). Există clar o diferență între discursul partidului la putere, care va folosi un corpus discursiv bazat pe aspectualizarea unei continuități, astfel axa temporală fiind dinspre trecut către viitor și discursul partidului în opoziție construit pe aspectualizarea incoativa și pe o ruptură temporală între trecut și prezent, pe de o parte, și viitor, pe de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Biserică Școală nevoi de apartenență și dragoste B. instituțională modernizarea țării nevoi de realizare de sine program național de sprijinire a tinerilor nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine Discursul lui Emil Constantinescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr). Corpusul discursiv este axat pe patru mari scheme analitice construite (SAC). SAC 1 = "Eu sunt astfel." SAC 2 = "Guvernul va asigura României x." SAC 3 = "Eu mulțumesc oamenilor." SAC 4 (SAC 4.a. (SAC 4.b.)) = "Eu îmi amintesc de o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Endpoint crisis Endpoint punishment Jean-Jacques Courtine (1981) and Bernard Pottier (1992) puț forth two semantic theories on the propositional content or on what we identified aș textual composition în social semiotics. Thus any composition can be identified aș a discursive corpus (DC) which, through an operation of composition (o), is formed of two layers: pc (rds) = the plane of determination of the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to that of Michel Foucault ([1969] 1972: 48), for whom
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
whom discursive formation "can define a regularity (an order, correlations, positions and functionings, transformations) [...] between objects, modes of statement, concepts and thematic choices." The reaching of this regularity is possible only if there is a system of dispersion. the discursive corpus (DC) with its two planes of determination mentioned by Courtine is actually the flow from texts to discourses and the essential process which allows this flow is the converting of a reference discursive sequence (rds) into a statement. We will
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
and the essential process which allows this flow is the converting of a reference discursive sequence (rds) into a statement. We will try to include Pottier's model of an enunciative trajectory (1992) into Courtine's construction of a discursive corpus (1981). We will provide an alternative model of analysis to the reference discursive sequences (rds) through a certain "chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a - Catalog Mormântul I (Pl. 1/1; 7/1; 8/1-3), de înhumație, destul de bine păstrat, așezat în poziție chircită, moderată, pe partea dreaptă, la adâncimea de 1,70 m. Orientat cu capul SSE
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ofere comunității un "model" de organizare socială și politică, întemeiată rațional și universal valabilă, asemenea unei "sociologii catolice". Conciliul Vatican II și papa Paul al VI-lea (mai ales prin Octogesima Adveniens, 1971) au înțeles doctrina socială nu ca un corpus rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și de orientări, pe care creștinii sunt chemați să le realizeze în situații concrete. Temele centrale au devenit raportul dintre țările industrializate și Lumea a Treia și chestiunile legate de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fie gândită ca și doctrină, ca apoi să fie schimbat în totalitate înțelesul profund al acestei misiuni. De la formularea principiilor și a normelor cu caracter social să se ajungă la profunda înțelegere că "doctrina socială trebuie văzută nu ca un corpus rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și orientări", iar mai apoi, prin papa Ioan Paul al II-lea, să fie trecută în rândul teologiei morale și bine așezată în conținutul revelației divine. Acest aspect am încercat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și a-i ajuta pe ei să se ajute singuri. Este o știință, pentru că a dezvoltat în timp idei, principii și concepte operaționale proprii. Este o profesie 20, pentru că presupune și ține seama de toate atributele unei profesii: deține un corpus sistematic, organizat teoretic, de cunoștințe de specialitate; operează cu valori și simboluri comune; are instituții academice; se bazează pe un sistem legislativ și pe o dimensiune etică proprii; deține un profil profesional specific pentru a servi persoana în nevoie, în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
străinătate. Este autorul următoarelor volume: Ion D. Sîrbu de veghe în noaptea totalitară (2003); Fragmentarium. Impresii despre oameni și cărți (2006); Ibrăileanu. Către o teorie a personalității (2007); Literatură și biografie. În căutarea omului din carte (2011). Ediții: "Convorbiri literare". Corpus de texte ilustrative, I (2009); G. Ibrăileanu. Scrieri alese (în colaborare cu Roxana Patraș, 2010). Antonio Patraș, Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scris, termeni specifici domeniului religios Ritm și volum frecvența mesajelor, volumul și nivelul de elaborare al mesajelor Conținut Teme principale ale discuției structura tematică și ideatică a conținutului comunicărilor Orientare confesională Religia afilierea confesională, relația cu o comunitate religioasă locală corpusul de credințe și dogme declarate Relația cu organizații religioase de alte orientări atitudinea față de alte biserici și organizații religioase relația cu membrii comunității care nu împărtășesc orientarea religioasă a majorității Observația s-a desfășurat de-a lungul a 15 luni
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
operei și evidențiem aspectele care țin de autenticitatea ei. Am abordat și metoda documentării, utilă în analiza operei ca ansamblu de idei literare, ca program estetic și etic. Am sintetizat, așadar, linia generală a receptării, materialele bibliografice, documentele oficiale, voluminosul corpus de scrieri, și cu ajutorul interpretării citatelor emblematice, am evidențiat originalitatea textelor. Prezentarea aspectelor ce țin de traducerile pe care Monica Lovinescu le face în limba franceză și examinarea discursului ficțional, ne-au ajutat să stabilim geneza romanului Cuvântul din cuvinte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
disponibile. De aceea întâlnirea cu textul nu este neapărat controlată metodic și nici supusă unor doctrine critice fixe, dar libertatea interpretării stă sub semnul condiționării. Interpreta onorează structura materială și intenția operei literare, dovedind energie a interogației dublată de un corpus de metode eficiente, fără-i să provoace daune prin simpla observare și inventariere. "Pentru a observa, în sânul unei opere, niște corelații de forme, de imagini, de fapte stilistice, trebuie în mod necesar să te situezi în afara operei și s-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de lucru cât și proba prin care poate fi confirmat adevărul. Opera literară e referința principală și i se dezvăluie natural, fără influențe exterioare. Monica Lovinescu situează opera în contextul originar și îi evaluează corect semnificațiile. Folosindu-ne de un corpus de texte din perioade diferite, am încercat să demonstrăm meritul Monicăi Lovinescu de a fi realizat legătura dintre domeniul criticii de întâmpinare și problematica totalitarismului, în special comunist. Plecând de la premisa că în comunism s-a scris literatură de o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
eului liric/al tuului liric, eu/noi, eu/alții (ceilalți), al eului creator/al creației, al eului/al noneului; real/ideal, individual/universal, uman/di vin, angelic/demoniac, concret/abstract, aparență/esență etc. La nivelul întregului text, văzut ca un „corpus“, aceste planuri structurale se combină paradigmatic, corelate prin raporturi de analogie, de opoziție sau de complementaritate. 2.6. Moduri de expunere în opera literară Modul de expunere este maniera concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu care sunt conduse Bisericile orientale”. Prin opera canonică a lui Dionisie Exiguul, însuși limbajul canonic latin a dobândit o accepție universală, care s-a impus odată cu vehicularea noțiunilor terminologice echivalente din limbajul canonic de limbă greacă. Faptul că, din Corpus-ul lucrărilor sale fac parte și cele cu conținut eminamente canonic demonstrează, fără a putea fi combătut, că „mai ales canoanele Sinoadelor ecumenice și a celor locale au fost cercetate de timpuriu și de Biserica noastră...”. Cu alte cuvinte, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nasc. Această perpetuă incongruență între aspirații și realitatea contextuală este, de fapt, sursa incapacității acestor manifestări de a atinge omogenizarea deplină. Este un aspect care, alături de altele privitoare la liniile teoretice în care se construiesc neoclasicismele, va fi dezvoltat în corpus-ul lucrării prin raportare la mai multe epoci și spații culturale. I.2. Coordonate esențiale ale clasicismului francez Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă a curentului literar desfășurat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea în Franța, este
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
2. Principii Consolidarea doctrinei clasicismului francez s-a produs într-o manieră gradată, în mai multe etape, ce au presupus mai întâi preluarea principiilor Antichității prin filiera teoreticienilor italieni, apoi prelucrarea acestora în variantă proprie și, în final, realizarea unui corpus de legi estetice, uimitor prin omogenitatea și forța lor, după cum sugera și Philippe van Tieghem: "De la un ansamblu adeseori confuz și totdeauna complex, ei (teoreticienii francezi n.n.) ajung, în vreo trei decenii, aproximativ de la 1630 la 1660, să alcătuiască un
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
epocii, majoritatea articolelor teoretice sau a programelor, axându-se pe apologia modelului asumat sau pe dezvoltarea unor principii generale, cum este cazul Introducției la Dacia literară care a fost perceput drept manifest al romantismului românesc, dar care nu-și constituie corpusul ideologic prin raportare polemică directă la clasicism. Făcând o sinteză a variatelor explicații enumerate anterior, putem afirma că fenomenul coexistenței elementelor romantice cu cele clasice este unul de o complexitate sporită, implicând diverse nuanțări. Din acest motiv, o disociere netă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de natură ontologică, adânc înrădăcinată în firea umană. Astfel, clasicismul ca formulă nu trebuie privit sub semnul unei epuizări definitive, ci, mai degrabă, al unei prezențe latente, permanente, care va genera din nou și din nou alte înfloriri neoclasice. Bibliografie Corpus de texte 1. Alexandrescu, Grigore, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980. 2. Aristotel, Poetica, traducere de D. M. Pippidi, Editura Iri, București, 1998. 3. Asachi, Gheorghe, Scrieri literare, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957, București, vol. 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Acțiunea franceză și Jean Cocteau 129 V.3. Neoclasicismul polemic T. E. Hulme 135 V.4. T.S. Eliot 145 V.5. Ezra Pound 165 V.6. G. Călinescu 171 V.7. Concluzii 176 VI. Ce sunt neoclasicismele? 178 Bibliografie 182 Corpus de texte 182 Bibliografie critică 184 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Edgar Papu, Apolo sau ontologia clasicismului, Editura Eminescu, 1985, București
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Vasile Sibiescu, 1995. Vol. LII - Sf. Ambrozie al Milanului, Scrieri. Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007. Vol. LIII - Sfântul Ambrozie, Scrieri (partea a Doua). Despre Sfintele Taine, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
62. 26 Ibidem, p. 63. 27 Pentru amănunte privind analiza chestiunii orientale la Eminescu, a se vedea și exegeza inedită a lui A.C. Cuza, Mihail Eminescu ca reprezentant al romantismului, vol. I, II, ediție critică de I. Oprișan, în colecția "Corpusul receptării critice a lui M. Eminescu", vol. 23-24, Editura SAECULUM I.O., București, 2010, cap. Politica lui Eminescu, vol. II, pp. 348-358. 28 Apud M. Eminescu, Opere, IX, p. 240. 29 M. Eminescu, Opere, IX, p. 241. 30 Ibidem, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]