1,430 matches
-
specii de ferigi, mușchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră bogată și variată, consecință a poziției sale fitogeografice. În componența florei sălbatice predomină speciile orientale și nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la cunoașterea originii genetice, genitorii, condițiile geografice în care s-au format, putându-se valorifica mai bine însușirile lor economice; 4. Arealul de cultură , precizându-se extinderea soiurilor în podgorii, țări, continente. Unele soiuri au o plasticitate ecologică mare (soiuri cosmopolite) și au o arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri locale, arborigene) care valorifică mai bine condițiile locale în care s-au format (exemplu Galbenă de Odobești, Grasă de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
volume de studii și teoria literaturii, în Franța, Italia și Japonia (alte volume au fost traduse în limbi străine și editate în țară). Într-un astfel de studiu, un eseu cu cheie, de pseudo-comparatistică, în realitate de ideologie liberală, universalistă, cosmopolită etc., am contestat și eurocentrismul, la care vă referiți și dumneavoastră. Substratul latent polemic era contestarea, pe de o parte, a canoanelor literare impuse doar de către câteva centre culturale occidentale (în cazul românesc, parisul) sau estice (Moscova) și, pe de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în primul rând, în România. Dar fără complexe. De nici un fel. În mod natural, organic. Cine circulă prin Europa și nu se sperie de nimic, nu este nici umil, dar nici arogant, nici foarte admirativ, nici mereu îmbufnat, nici facil cosmopolit, nici șovin, acela face parte dintr-o categorie superioară de la care se poate aștepta un mare salt calitativ. Nu avem nici un fel de elemente statistice. Dar am cunoscut efectiv astfel de oameni de cultură români. Nu mulți, din păcate. Însă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
poezia lui Ion pillat (1891-1957), Ion Minulescu (1881-1944) și George Bacovia (1881-1957) amestecă trăsături neoromantice cu tendințe simboliste (p. 750). La Revolte dadaïste reține că ea s-a născut în 1916, la Zürich și Cabaretul Voltaire, în sânul unui grup cosmopolit, care are ca șefi pe românul Tristan Tzara (1896-1903), germanii Hugo Ball (1886 1927) și Richard Huelsenbeck (1892-1974). Se dau câteva titluri din opera lui T. Tzara, i se reproduce și portretul. Numele său este citat și în subcapitolul Le
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
M. Kundera, de pildă, printre cehi). Se pot aminti și români, Constantin Noica, între alții, care întrevede, intermitent, în curs de formare, o nouă specie de om, homo planetarius, sau Mircea Eliade, în ultimul său interviu: Simt aici ceva, nu cosmopolit, ci universal. În Chicago sunt americani de tot felul, diferiți nu numai etnic sau rasial, dar și cultural; aceasta însă nu-i împiedică să formeze o unitate; iată un fapt care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi faptul că timp de decenii, cultura academică și neacademică a țărilor din Est a suferit crunt de izolare, dogmatism, dirigism și constrângere. În perioada stalinistă, comparatismul era declarat pur și simplu disciplină cosmopolită și interzis cu desăvârșire. politica de izolare condamna și reprima orice legături literare internaționale nedirijate și necontrolate. Din care cauză, sub acest regim de dictatură, orice preocupare comparatistă internațională prin esență însemna a întreține legături cu lumea liberă, prin încercări
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fără frontiere, în perspectiva unității de atitudini, preocupări și idei, care va fi cu certitudine specifică secolului XXI. Noua mentalitate umanistă se întemeiază pe recunoașterea priorității și superiorității tuturor valorilor și intereselor umane universale. Lumea de mâine nu va fi cosmopolită, ci universală în acest sens plin al cuvântului. III. Cultura europeană cultura de centru 1. Cultură de stânga, de dreapta sau de centru? Două scurte lămuriri prealabile: 1. noțiunile de dreapta, stânga și centru sunt relative și necesar convenționale; sensul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu poate fi elaborată decât pe baze comparatiste și prin metode de istorie a ideilor. Frecvența mult mai mare a contactelor directe și indirecte (lecturi, traduceri, călătorii, activitatea instituțiilor de învățământ, a profesorilor străini, ambianța intelectuală mult mai deschisă și cosmopolită a influenței fanariote etc.) face ca modelul european să se precizeze și să se afirme cu putere mai întâi în țările românești, Moldova și Muntenia, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Idealul european românesc apare sub forma noțiunii și imaginii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe jumătate pungășii; în care domnește dezmățul apucăturilor; în care moralitatea nu se susține decât cu pedepse și cu legi aspre, și nu cu principii primite de bunăvoie, în care sentimentele de Patrie și de Religie sunt înăbușite de credințe cosmopolite? Ce formă de guvernământ să dai acestor societăți, dacă nu forma despotică pe care o voi descrie mai jos? Noi vom regula în mod mecanic acțiunile vieții politice a supușilor noștri prin legi noi. Aceste legi vor restrânge una câte
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
o intrigă erotică naivă și convențională, personaje în alb-negru.În schimb, reține atenția prin atmosfera bogată, interesantă prin aspecte din existența boierimii acelei epoci, mediul aristrocratic bucureștean viciat, referiri la viața țărănimii asuprite, la caracterul precar al învățământului, la orientarea cosmopolită în educația copiilor, interesante idei despre literatura națională.Tot în 1855, apar alte romane precum Coliba Măriucăi de V.A. Urechiă, inspirat după Coliba unchiului Tom de H.B.Stowe și Alda și Alminta sau Bandiții de C.Boierescu. Între 1857-1858
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
indecise și chiar absența acestora au slăbit forța de reprezentare "literară" a multora dintre scrierile cotate foarte înalt, în cultura veche românească, nu copleșitor de bogată și, de altfel, destul de conservatoare, atât formal, cât și tematic sau argumentativ. Datorită gândirii cosmopolite a lui Alexandru Duțu s-a creat însă o breșă, în urmă cu aproximativ trei decenii, în plafonul filologic "de sticlă", ajuns, incontestabil, la summum-ul performanțelor sale locale, implicit și la epuizarea seturilor sale de argumente. Studiile culturale, ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
impune. Fostul seminarist grefează ideologia marxistă pe substratul religios al maselor ruse și purifică astfel bolșevismul de originea sa străină. Se prezintă, implicit, drept liderul facțiunii rusești a partidului-stat*, drept creatorul unei armate ruse - cea a lui Voroșilov, opusă hoardei cosmopolite a lui Troțki -, drept constructorul unui stat rus centralizat, mult distanțat de mozaicul utopic al Republicii Universale a Sovietelor, dorite de internaționaliști. Acesta e spiritul în care proclamă el, în decembrie 1924, „construirea socialismului într-o singură țară”. în lupta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în fața Congresului Muzicienilor: „Internaționalismul în artă nu se poate naște dintr-o denigrare a artei naționale. Dimpotrivă, el se naște acolo unde arta națională înflorește. Dacă uităm acest adevăr, ne pierdem sursa de energie, ne pierdem propriul chip, devenim niște «cosmopoliți dezrădăcinați»”. Din cauza jdanovșcina, cel de-al doilea stalinism se traduce, în domeniul cultural, printr-o paralizie a creației. „Dezgheț” cultural După moartea lui Stalin, reînnoirea culturală se manifestă printr-un reviriment al producției cinematografice. „Dezghețul” le permite filmelor să acceadă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chiar și lui. Acest sentiment nu a fost deficitar întru totul în Europa de la începutul istoriei, dar au existat mari variații în natura și în măsura întregului față de care exista atașamentul cel mai puternic. ...În vremurile noastre există un sentiment cosmopolit, o credință într-o comunitate a umanității similară celei a stoicilor, dar mai puternică datorită terenului care a fost pregătit de religia creștină și de respectul reciproc pe care marile state, destul de egale ca putere și similare ca civilizație, nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internațională aveau în mod inevitabil un caracter supranațional. Acestea se aplicau nu numai tuturor prusacilor, austriecilor sau francezilor, ci și tuturor oamenilor care prin naștere și educație erau în stare să le înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ele. Această societate cosmopolită își afla izvorul preceptelor de moralitate în conceptul și în regulile dreptului natural. Membrii acestei societăți se simțeau deci responsabili personal pentru supunerea față de acele reguli morale de comportament deoarece lor, ca ființe umane raționale, ca indivizi, li se adresa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
demnitarilor guvernamentali au distrus moralitatea internațională ca sistem eficace de restricții, naționalismul a distrus însăși societatea internațională în care acționase moralitatea. Revoluția franceză din 1789 marchează începutul noii epoci a istoriei, care este martoră a declinului treptat al societății aristocratice cosmopolite și al influenței restrânse a moralității sale asupra politicii externe. Profesorul G.P. Gooch a scris în acest sens: În timp ce patriotismul este la fel de vechi ca instinctul asocierii umane, naționalismul, în calitate de crez distinct, a provenit din lava vulcanică a Revoluției franceze. Cursul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu un astfel de conflict al conștiinței care testează forța relativă a preceptelor morale contradictorii. Un test similar trebuie să determine respectiva forță în ceea ce privește conducerea politicii externe, a eticii supranaționale și a eticii naționalismului. Eticii supranaționale, compusă din elemente creștine, cosmopolite și umanitare, limbajul diplomatic al timpului îi plătește tribut, iar mulți scriitori și-o asumă. Dar etica naționalismului a fost în ascensiune peste tot în lume în ultimul secol și jumătate. Este într-adevăr corect faptul că, și înainte de ascensiunea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la fel de naționaliști și războinici în acea perioadă a istoriei lor ca în orice moment anterior sau ulterior. Mai mult, în istoria anumitor națiuni, cum ar fi britanicii și francezii, perioadele caracterizate de exclusivitate naționalistă și politici agresive alternează cu cele cosmopolite și pașnice și nu există nici o corelație între aceste transformări și dezvoltarea educației și culturii. Chinezii au o tradiție îndelungată a respectului pentru educație, superioară oricărui alt popor, și au în istoria lor produse culturale mai vechi decât ale oricăror
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atunci când cel care călătorește se stabilește unde vrea, Își creează ici și colo legături care-i Îmbogățesc spiritul, devine o figură pozitivă Într-o lume deschisă tuturor, În care se neagă existența frontierelor etnice, politice sau religioase. În acest sens, „cosmopolitul” devine unul dintre partizanii doctrinei antice a cosmopolitanismului, doctrină a stoicilor, conform căreia oamenii sunt locuitori ai unui polis care cuprinde Întregul univers, respectiv cosmosul. Această doctrină este opusă diferențierii tradiționale Între greci și „barbari”, reluată de Aristotel, dar combătută
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind la păstrarea pedigriului său. Să nu subestimăm nici componenta agrară a ideologiilor de tip fascist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noile tehnologii de informare și comunicare” (NTIC). Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între indivizi și Între instituții constituie un catalizator major al acestei pancomunicări prin definiție cosmopolite, care se vede confirmată și În adecvarea ei efectivă la proiectul său etimologic: kosmos, univers, și polites, cetățeni. Cu ajutorul rețelei mondiale, orice „navigator” se poate considera cetățean al lumii, membru al satului planetar celebrat nu demult de McLuhan. Această concepție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitariste, chiar și În sânul celor mai deschise societăți, ilustrate de marile metropole politice și economice, și necesitatea păstrării, În orice comunicare Între oameni, a părții de „zgomot” care traduce, cu riscul naufragiului totalitar, prezența ireductibilei libertăți a interlocutorilor, poziția cosmopolită nu este dintre cele mai ușor de apărat și de ilustrat. Căci dacă obsesia degenerării „raselor”, limitate adesea la un singur ansamblu național, a fost trecută În rândul ideologiilor perimate (deși nu pretutindeni, așa cum dovedesc revigorarea anumitor atitudini populiste pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iubim pe oamenii cu care trăim Împotriva altor oameni?” (Bergson, op. cit., 1963, p. 1002). Dacă așa stau lucrurile, uniunea cetățenilor se poate concepe doar În adversitate sau În rivalitate față de străini, iar identitatea doar În opoziție cu alteritatea. Un stat cosmopolit ar fi o contradicție. Posibilitatea permanentă a războiului Între popoare ar fi singurul vector de unitate internă al acestora. Or, pactul social definit de Rousseau era necesar, În opinia lui, pentru a pune capăt stării de violență născute din dezagregarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principiu cosmopolitic supracontinental? Putem avansa ideea că viitorul națiunilor care alcătuiesc Uniunea Europeană implică o reconsiderare a trecutului. Două provocări stau În fața acestei construcții În curs: persistența naționalismelor autodistructive și, În sens invers, regretul antinațional care se poate transforma În proiect cosmopolit mai mult simbolic decât efectiv. Fără Îndoială că doar evitând aceste două capcane UE poate constitui o entitate politică Încă necunoscută, În parte post-națională. G. D. & ARMSTRONG John (1982), Nations Before Nationalism, Chapel Hill, University of North Carolina Press. BERLIN
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]