10,085 matches
-
rabdă Divinitatea. Dumnezeul Oamenilor a hotărât că este momentul să ridice Oamenii la luptă, pe fiecare după harul său: prin cuvinte, prin fapte, prin gânduri, prin idei, prin orice duce spre Lumină și descătușare. Priviți atenți În jurul vostru, În viața cotidiană, la lucruri aparent mărunte și fără importanță și veți vedea că am dreptate. Și să revin la Doamna Ministru. Pentru că Încearcă, În limita prerogativelor pe care i le acordă Guvernul și funcția (și se observă de departe că limita este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Pres”, “Obiectiv”, “Ora Sucevei” etc. În general, numărul abonamentelor contractate de Poștă la publicațiile interne a scăzut. Zona Fălticeni a înregistrat în medie lunară, în primul trimestru al anului 2000, numai 4.692 de abonamente(1.028 la presa centrală cotidiană, 1.684 la centrală periodică și 1.980 la cea locală), din care în orașul Fălticeni 1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lunară, în primul trimestru al anului 2000, numai 4.692 de abonamente(1.028 la presa centrală cotidiană, 1.684 la centrală periodică și 1.980 la cea locală), din care în orașul Fălticeni 1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
turistică are, în esență, un caracter personal, dar este influențată de societate, mediul de viață și de nivelul de instruire. Pe baza literaturii de specialitate, Gheorghilaș A. (2008) sintetizează următoarele categorii de motivații turistice: 1. Motivația de evadare din mediu cotidian, care a devenit, în cele mai multe domenii, un mediu stresant, solicitant, obositor, de unde și nevoia de deplasare spre zone pitorești, liniștite și cu aer curat. 2. Motivația de refacere, ca necesitate biologică de fortificare a organismului și de restabilire a echilibrului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
psihologici. Se referă la conștientizarea omului modern de poziția sa în societate, de dorința de a cunoaște noi locuri și de interesul pentru propria sănătate psihică. În condițiile ritmului de viață alert psihicul uman se află sub presiunea unui stres cotidian care solicită o deconectare la anumite perioade în vederea restabilirii echilibrului nervos. Acești factori au o relevanță diferită în funcție de nivelul de educare, vârstă, profesie și temperamentul fiecărei persoane, impunând individului tipul de turism și particularitățile acestuia. Satisfacerea nevoilor personale pentru recreare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
credință și prin binecuvântare de voi și de cei dragi vouă, ele nu vor câștiga războiul, iar voi veți rămâne feriți de această luptă inutilă. Lupta există totuși, toți o resimțim, într-un fel sau altul, în toate planurile vieții cotidiene, iar mulți dintre noi au fost atinși mai greu chiar: trupește (sănătate), sufletește (subconștient), psihic (dezechilibru în acțiune și gândire), sau prin cei dragi lor (copii, frați, părinți), caz în care durerea este mult mai profundă decât propria suferință. Este
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
După ce am terminat-o și era deja la editură am știut. Am învățat și am aflat că sunt un mărunt învățător - luptător. Încerc să le fac pe amândouă cât mai bine, atât acasă, cât și pe hârtie, precum și în viața cotidiană. Încerc să învăț pe oricine și oricum ce este bine, ce trebuie să facă să fie mai bine, să se ridice din mocirla actualei societăți animalizate de ură, avariție, egoism, goană după bani și avere nemuncită. Încerc să lupt pentru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mi-ar fi fost greu să optez. Dacă am făcut-o, au fost legate de chestiuni lipsite de importanță, banalități cum ar fi „Cu ce pantofi să merg în seara asta la recepție, cu cei albi sau cei roșii?” ...Mărunțișuri cotidiene. 15 noiembrie Distanța fizică dintre noi a început să doară, sutele de kilometri dintre mine și tine devin, pe zi ce trece, mai greu de îndurat. Vezi tu, nu anii ne despart pe noi, așa cum, în repetate rânduri, ai afirmat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vrei, într-o stare similară visului. Cel puțin eu am senzația că plutesc, inclusiv pe stradă. Ia te uită, până și asta am învățat de la ea. Să plutesc. Să mă desprind, măcar din când în când, de grijile și tracasările cotidiene și să plutesc. Atât. Iar acum cred că este mai mult decât indicat. Mă îndrept spre Galeriile Axa, unde am fost invitată, la vernisajul expoziției unui cunoscut pictor ieșean. Spațiu generos la Axa, lume multă, lume bună (mereu m-am
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vizitator, nici un oarecare prieten, ci un artist; nu îți trebuie cine știe ce percepții speciale pentru a descoperi artistul în omul Boancă. Artistul este mai întâi omul Boancă - prin harul său artistic omul Boancă trăiește într-o altă dimensiune decât aceea banală, cotidiană. El trăiește într-o dimensiune în care elementele - toate - sunt vii și dialoghează cu artistul Boancă. Din această împrejurare, care este excepțională (puțini fiind ca dânsul), a fost firesc să se creeze, aproape spontan, o uriașă poveste care îl impresionează
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut. Suveran față de natură, supus Divinității, nemuritor și liber prin depășirea extramundană a condiției sale — acesta este omul creștin. Nimic nu poate înlocui creștinismul; nici toată
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
prejudecăți. Cu cât inteligența e mai mare, cu atât prejudecata e mai voinică, fiindcă ai aparat s-o justifici. IONESCU (NAE) Se spunea despre Nae Ionescu că scuipă inteligență. Definiția lui Nae Ionescu e aceasta: meditația metafizică mutată la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filozofic. Nimeni n-a făcut asta în presă până la el, nici măcar Eminescu. Deși a fost un foarte mare gânditor și deși rămâne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filozofat în publicistică. Călinescu, față de Nae
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
drac, chiar dacă pare a fi integru. Suferă de toate bolile și viciile imaginabile. Nu poate ieși singur din el și din natură. Omul nu se poate autodefini. El se definește prin semeni. Constatăm actul individuației, dar nu ne dăm seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre Țuțea, spun ce cred eu despre mine și când rămân singur cu mine uit și unde m-am născut; și în singurătate aș muri de melancolie ca maimuța lui Andreev. Prezența mea e definită de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
stânga, n-ai inimă, dacă după 30 de ani mai ești de stânga și nu ești conservator, ești cretin. Confundam în tinerețe comunismul cu comunitarismul. Stânga nu poate guverna. Când vine la putere, e pustiu. Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu. ȘTEFAN CEL MARE Acum vor să-l sfințească pe Ștefan cel Mare... A fost cea mai mare personalitate politică și militară pe care au dat-o românii în istoria lor. Carol I zicea: Nu veți
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe care reprezenta rombul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27 25 Tradiție cucuteniană
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe care reprezenta rombul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27 25 Tradiție cucuteniană
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
mama era cardiacă, și armele ei erau enorme: ea nu mi mărturisea durerea de a mă vedea plecând în străinătate, ci avea crize de inimă graveădin această pricină, neîndoios), tata era gânditor. Eram foarte matură la învățătură, dar în traiul cotidian eram o timidă, incapabilă de a mă descurca în lucrurile practice. Pe drept, nu mă putea cineva concepe studentă la Paris, în acea babilonie, în acel haos...Aici, la București, tata avea unele referințe de camaraderii intime și nu vrea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
constituie pretextul pentru introspecțiile ample, etern-ramificate, spectaculoase, în vreme ce, la Katherine Mansfield, ele introduceau un episod, anticipau o situație sau o explicau. Și în cazul Hortensiei Papadat-Bengescu recunoaștem aceeași nevoie de a scoate din anonimat simpla meditație diurnă, contemplația temporară, spleenul cotidian, aceeași tendință de a supradimensiona evenimentul, însă finalitatea narativă este tocmai cea opusă: în proza sa de început, dominată de senzualism palpitul vieții) și investigație, ele sunt însăși magma textuală, scopul ultim, motivul pentru care se petrec diversele acțiuni. Așezarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
din ce se „hrănește” atracția dintre cei doi? Totuși, între ei există o diferență de vârstă... Apoi, și responsabilitățile individuale sunt deosebite. Mai întâi se poate spune, la modul general, că iubirea lor crește pe tot ceea ce există dincolo de interesele cotidiene, de obligațiile familiale (ori sociale) pe care trebuie să le „onoreze”. Poate că el, Profesorul, își regăsește în Teodora „partea feminină” a „eului profund”. Blândețea și duioșia, pe care nu și le-a atribuit vreodată lui însuși, le află împlinite
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fapt, nu are intuiția necesară!) că Teodora ar putea aștepta de la el ceea ce s-ar putea să-i lipsească cu adevărat: o tandrețe duioasă, aproape „paternă”, și o siguranță protectoare de care are nevoie orice femeie „hărțuită” de problemele existenței cotidiene. Își dă seama că Teodora a găsit în copii un „refugiu” ce o echilibrează, îi conferă o anume liniște. Totuși, nu poate scăpa de sentimentul apăsător al poverii, ce vine din responsabilitatea permanentă pe care și-a asumat-o fără
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
resemnare. Surprinzător este însă comentariul scriitorului la situația dată: „Ce orbire ciudată poate avea Profesorul, cu experiența și doxa lui! Ar trebui să se întrebe dacă nu cumva Teodora urmărește tocmai «complicațiaă, ca modalitate de a ieși din monotonia existenței cotidiene, intuind șansa unei reechilibrări sufletești la alt mod, cu altă intensitate a trăirii... Un bărbat, dacă are bunul simț de a admite alternativa, trebuie și să verifice care este cea adevărată. Prin urmare, stimate domn Profesor, renunță la postura înțeleptului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fac loc treptat în două suflete „hăituite” de destin, pentru a defini într-un moment fast dragostea sau, cum deja i-am spus cu un nume inventat de poeți, „singurătatea în doi”. Când bucuria sau durerea sunt împărtășite, pe mizeria cotidiană crește iubirea, planta ce fertilizează solul uman „pe termen lung”. 8 iulie 2006 După o zi de muncă în vie (legat și copilit, stropit contra manei și făinarei) revin seara, deși obosit, la manuscrisul lui P.H.L. Mi se pare că
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Vârsta paradisiacă are corespondent în copilăria fiecărui ins uman - o etapă scurtă în care este cu adevărat fericit: zilele sunt nesfârșite, toate lucrurile par încremenite în lumină, părinții, frații și prietenii există lângă tine pentru totdeauna și nimic nu amenință cotidiana bucurie de a fi, pe care o trăiești fără să o numești! În fine, însuși faptul că-mi stimulează meditația ar fi încă un motiv pentru a continua lectura manuscrisului, „înarmat” cu pix și caiet de note. (Asta am mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]