996 matches
-
ca un mare poet, dramaturg și romancier catolic, sau ca un redutabil polemist, ci și ca o conștiință națională vie, mereu trează, a vremii sale. Îl urmăm deci de la primele volute ale unei inteligențe luminoase pînă în cele mai ascunse cotloane ale sufletului, trecînd prin varii emoții mînie, pasiune, ironie șfichiuitoare, îndoieli sau generoase elanuri de prietenie. Regăsim, la destinatari, minunata pleiadă a celor care au contat în literatura secolului XX, și nu numai: Maurice Barrès, Francis Jammes (nașii săi literari
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. * Pisicile. înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. * Șobolanii și șoarecii încep să alerge, ignorând prezența oamenilor, chițcăie, își părăsesc ascunzișurile și fug
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul cultural autohton. Colaboratorii sunt, în mare măsură, preluați dintre cei vechi. Numai că, în ciuda aerului nou care pătrunde și în cotloanele cele mai prăfuite ale acestei vechi reviste pentru și despre tinerii scriitori, impresia generală este deprimantă, sugerând încheierea unui ciclu. Alți colaboratori: George Coandă, Cleopatra Lorințiu, Gabriela Dragnea, Gabriel Iliescu, Liviu Popescu, Petre Brașoveanu, Șt. Dumitrescu, Dorin Sălăjan, Matei Vișniec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
inferiori chiar celor din satele aflate în imediata vecinătate. În efortul de a construi o „problematică eficace”, conform aprecierilor lui Georges Duby, „cea mai bună metodă este de a porni de la cuvinte, de a explora un câmp semantic, adică tocmai cotlonul în care s-a cuibărit conceptul”. Acceptând teoria etnolingvistă a „cuvintelor și lucrurilor”, ce stipulează că oricărei realități îi corespunde o certă reprezentare la nivelul limbii, putem aprecia că, de-a lungul perioadelor medievală și modernă, civilizația românească nu a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot așa e și poezia pictorului Sorescu. Îl aud, într-o dimineață, la radio, divulgîndu-ne tainele picturii sale, care aprofundează acum tema, neliniștitoare prin metafizica ei abisală: cocoșul. Ce mai! Cam ăsta e cucurigul picturii lui Mărinică. Sinaia. Într-un cotlon al marii peluze a Peleșului, în calea cohortelor de vizitatori, un ghitarist și bascul lui pentru bani. Rămîn un timp lîngă băiatul delicat, care, într-o scurtă pauză, îmi mărturisește că tînjește după intrarea la Conservator și se și pregătește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu-i pe masa locantei! (locantă blazonată cu parafraza la " Somnoroase păhărele", aducîndu-ne lăutărește aminte că în cotloanele astea voroveau Creangă cu Eminescu). Dar ce nu-i pe masa oferită nouă, amicilor indigeni, de demult plecatul din țară, protagonistul serii! Pianist briant, cozeur șarmant, revenind mereu între noi, oferindu-ne cîte un concert realmente reconfortant (cel din această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca un metronom dereglat era doar o sordidă modă. O găselniță cerșetorească pentru sensibilizarea trecătorului. N-a fost așa. Mai la tot pasul întîlnim și acum jalnicul metronom, făcîndu-ne, pentru o clipă, să credem că ne-am afla în nu știu care cotlon din lumea a treia. Eronat. Cerșetoria e un dat al omului, de la naștere în veci. Se practică și în umbra imenselor bogății, se practică și la New York și la Paris, doar că acolo pare un ornament de neocolit al strălucitorului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creează, ea, starea de spirit generatoare de incitante conexiuni. (Numai promiscuitate ca atare, numai neputincioasă mizerie să nu fie!) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil jilav, relativă ceață. Totuși, fascinația înghițirii distanțelor! Episod insolit: într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton, pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paridisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele auzită. Faptul că frînez și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar cei care-i ascultă extaziați sînt, fără excepție, albi. Se pare că nu am cum evita... A 7-a Bienală de Arte de la Savonnière. Insistențele cîștigă. Sere imense, prisme ale irizărilor fluviului. Ei bine, artiștii nu au cruțat nici un cotlon din mirabilele răsaduri. Dar cine-s artiștii? Titlul manifestării nu specifică amatorismul ei, fie el și... Bienal. De ce? Nu ca noi, care încă mai... beneficiem de soluția (sovietică) a Uniunii Artiștilor Plastici (totuși, filtru serios în calea imposturii amatoare), în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pahare, impune ca una de sever laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă leit cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului Funès ruptă-bucățică, la doar doi-trei kilometri, e de-acum curată regie, joc de lumini (și umbre), răsfățul bogăției. Cotloanele peșterii se supun unei savante orgi de lumini, transpirația stîncii sugerează speologia, mucegaiurile de pe sticle, magia neagră. De altfel, căruțul de cărat sticle se numește, brrr, diable. Pe terasă, în centru, la o cafea. Aud, într-o românească dă Ploiești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu s-a aruncat cu pietre. În cine? Pentru că, tot cam o dată cu momentul maidanezului antinipon, în alt cotlon al pămîntului nu exagerat de departe s-a consumat un mînios bombardament cu pietre (din caldarîm? din buzunare?) în care au mai și murit cîte unu, doi. În cine ținteau halebardierii fără halebardă? Păi, în niște arătoase clădiri ale unor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
excesiv de prevenitor manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu Baba, întîlnirile erau tușate cum altfel! de rictusul său paralizant (și bonom în aceeași măsură). Pe cînd nu aveam încă atelierul spațios de-acum, încropindu-mi-l într-un cotlon al demisolului clădirii din Armeană, sîntem vizitați de Baba, venit într-un juriu. Nu-mi pot reprima orgoliul de-a reproduce momentul în care, arătîndu-i pînza la care lucram, îi și divulg titlul: Nuntă la Dorohoi. Cu specificul destul de șarjat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scrisă de tine...!, e scrisă, sigur, de Dürrenmatt. Referințe critice Măștile absurdului În Regulamentul de bloc, același joc de planuri, cu acea glisare a firescului în absurd care e una din iscusințele de tehnică dramatică ale lui Constantin Popa. În cotloanele diurnului pîndesc, beckettian (filiație la care autorul ține), umbre amenințătoare, sub anodinul părelnic sălășluiește neobișnuitul, realul filtrîndu-se în alegoric. Strategi aparte pe care dramaturgul o aplică este aceea că întîmplările, mărunte dar cu tîlc, ce se petrec nu dau în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A plouat șapte zile, vântul a bătut rece, Buddha a rămas
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mea și cu mine ne-am privit frapați de aceeași străfulgerare: „... care nu este pentru domniile voastre o limbă străină”. Asta era, așadar, cheia Atlantidei noastre! Limba, această materie misterioasă, invizibilă și omniprezentă, ce ajungea prin esența ei sonoră în fiecare cotlon al universului pe care tocmai îl exploram. Limba aceasta care modela oamenii, sculpta obiectele, șiroia în versuri, răcnea pe străzile invadate de mulțime, o făcea să zâmbească pe tânăra țarină venită de la capătul lumiii... Dar, mai ales, palpita în noi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grăsime arsă. Mai departe e zaanaua; miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul.108 Atmosfera de primitivitate sălbatică, septică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire pe seama altuia întunecă mintea celor fără de Dumnezeu. Cel drept se ofilește așteptând. Nu mai există dragoste omenească, iubire față de aproapele. Omul de altădată, de înaltă trăire și sănătate morală, a dispărut într-o țară
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas a bietului român sărăcit, macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
facilitează dezvoltarea unor noi modalități de comunicare, capătă o nouă configurație spațială. Referindu-se la multitudinea consecințelor pe care fenomenul globalizării le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un cotlon sau ungher al economiei În care schimbarea sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații puternice, cu toate consecințele asupra tiparelor de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale în rândul românilor transilvăneni. Geneza ideii naționale ca sâmbure al conștiinței de sine românești a avut o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]