1,043 matches
-
a Fabricii Nicolina, între clasic și modern, este până la urmă și un efort de cunoaștere, chiar aprofundare, a istoriei locale, în care informația aridă a documentului arhivat se îmbină, în chip fericit, cu povestirile foștilor angajați. Relatarea inedită a unor crâmpeie de viață, amintiri ale unor oameni, martori ai istoriei. Am găsit pretutindeni personaje. Oameni prietenoși, gata oricând să-și depene amintirile despre perioada mai lungă sau mai scurtă, petrecută ca angajați ai Nicolinei. Toți au fost cu adevărat încântați să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
putea face o ast fel de minune în afară de Kaiser? Mai ales acum, după Mărășești, după telegrama regelui Angliei către regele nostru și către Ionel pentru a-i felicita de bravura oștirii române. Europa întreagă a manifestat. Noi nu aflam decât crâmpeie, care erau un semn palid al realității. kaiserul în românia Așadar, Kaiserul sosi cu fiu-său. Îl anunțau ziarele bucureștene. A fost mai întâi la Argeș, la mormântul suveranilor români, cărora, în viață, nici nu demnase să le întoarcă vizita
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsite nici până în ziua de azi. ALEXANDRU LUPESCU Bran, mai 2011 Am durat... Toți au murit, dar eu am durat și am strâns toate câte rămâneau după cei morți... Nu bani, nu lucruri, ci hârtii vechi, care mai păstrau încă crâmpeie de viață... Am strâns bucățele de viață, păstrate pe petice de hârtie... Petre Sirin, august 1973 PARTEA I Îl cunoscusem pe Mihai Rădulescu prin 1949, vara... Tocmai făcusem o excursie sentimentală în Făgăraș și eram de câteva zile în București
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și de Cinematografie, am optat pentru o piesă de teatru, o piesă-poem, pe care mă gândeam s-o intitulez Comedia fără nume. Bineînțeles că și aceasta a rămas un proiect nerealizat. Am reușit totuși să-i scriu prologul. Iată câteva crâmpeie: „Eu sunt autorul... Vreau să fiu autorul! Vreau să smulg din mine ceva care să-mi semene, să fie al meu, și totodată ceva desprins de mine - materializat...“ „Eu sunt o fire iremediabil optimistă: am credința că totul trebuie să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de generație“ și „solidaritatea celor buni“ nu sunt povești, ci realitățile cele mai reale. Când te voi vedea, îți voi citi și scrisoarea lui Dinu - geamănă cu a ta, sosită în aceeași seară de Crăciun. Îți transcriu acum doar câteva crâmpeie: „Simt dintr-odată în mine un sens amorțit de mult, sensul de acțiune în echipă... Nu poate fi vorba decât de echipă pe bază de atitudine comună... mi se pare că trebuie să ne gândim și la ea.“ Oricât aș
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un timp foarte frumos și fiind numai noi doi, am hotărât să facem un drum dinspre centru înspre strada Puțul de Piatră și să intrăm în toate bisericile pe care le întâlneam în cale, pentru a asista la câte un crâmpei din slujbă. Ajunși acasă la dânsul, ne-am instalat în fotoliile comode din camera lui și, dat fiind că nu ne văzusem de mult, am înce put să povestim pe rând toate câte ni se întâmplaseră în aceste luni din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din Valea Bâlii în Valea Doamnei. Acesta a fost realizat în anul 1950 cu muncitori aduși din Vâlcea. Actuala Casă de Vânătoare de lângă cantonul pădurarului a fost construită în anul 1965 prin grija Ocolului Silvic Arpaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
domiciliată la data informării (24. 11. 1968) în comuna Cârța. Se poate observa că oamenii acestor locuri au fost întotdeauna foarte activi, și din aceea că aproape fiecare locșor din zonă, fiecare stâncă, fiecare piatră, fiecare petec de pământ, fiecare crâmpei de drum sau de văiugă, are numele său după care poate fi identificat, nume dat de chiar locuitorii satului de-a lungul veacurilor, păstrate cu sfințenie, completate și adăugite apoi de fiecare generație, plastic, pline de rustică poezie, spre ușoară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o fericire. Asta nu mă împiedica, precum spun, să mă cred un mare poet. Sau poate - mai știi ? - tocmai asta îmi dădea convingerea. Cert este că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru presa scrisă a fost ProTV pentru cea audiovizuală. Pe 1 decembrie 1995, ProTV a adus pe piața românească marketingul și stilistica de post comercial american. Televiziunea din Pache Protopo pescu a venit cu o parte din acționariat și cu crâmpeie de knowhow american, iar discursul ei, bazat pe o promovare agresivă, a influențat hotărâtor modul de a face televiziune în România. În primii ani de la lansare, ProTV a fost un factor de civilizare a massmediei audiovizuale de la noi, ba chiar
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai apoi, părea că șsufletulț se luptă, ca focul cu apa, cu niște gânduri. A PREASFINTEI TREIMI 22. Sâmbătă ș23 februarieț - La rugăciunea obișnuită, nu de la început - ci de la jumătate încolo - am aflat multă evlavie și desfătare sufletească, cu niște crâmpeie de limpezime strălucitoare. La pregătirea altarului, venindu-mi Isus în gând, șam simțitț atracție să-L urmez, părându-mi în mod lăuntric că, fiind El capul Societății 1, este mai convingător pentru a merge în sărăcie deplină, iar toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se lămurea estompat, prăfuit, o viață, o altă viață, pierdută, ca toate viețile bătrânești. Gândul meu se rupea din vraja camerei parcă uitată și zăvorâtă de un veac și venea viu și cald spre tine; dar în mine somnola un crâmpei de viață uitat, iubit și trist. Era călduț, bătrânesc și uitat și eu eram toropită de căldură, de amintiri și atracție spre batrânețea ce parcă mă prindea ușor-ușor. Când a venit porția de mâncare modestă și a apărut ca în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a scos umilele opaițe; am tresărit și a început inima să-mi bată ca pentru cataclisme. De altminteri, de vreo 4 zile dorm prost, somn întretăiat de vise, la sfârșitul cărora realizez (sic) câteodată să te găsesc concret, în vreun crâmpei. E 9½; am luat cafeaua cu André - la urmă a apărut și Irena - la Muedin. Cunoști amestecul din zilele cenușii. Cei care doresc totuși să profite de zi, mergând îndrăsneț la plaje, cu o jachetă de lână peste costum (ordin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a se aresta până vot fi cercetați și vă invit a vă conforma adlitteram acestuia”. Ordinul trimis de ministrul român presupunea și o derogare legală dar, cupă cum reiese din document, scrupulele autorităților noastre Își vor găsi rezolvare. Iată câteva crâmpeie din copia ordinului circular: „Sa Întâmplat ca autoritățile militare rusesci să trimită Administrației diferiți indivizi presupuși ca spioni care să se ție arestați până vor fi cercetați”. Iată și scrupulele: „Pentru că după legile țării nu se poate aresta nici un individu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ne-a fost transmisă dar informațiile conținute de el ne duc cu gândul la raportul vreunui odios turnător, foarte posibil chiar din sânul bisericii. Relatarea acestuia a fost foarte detaliată ceea ce Înseamnă că raportorul avea ceasul la mână. Iată câteva crâmpeie: „Activitatea mai intensă a Început la 9,45 prin venirea lui Sofianu și a (nume șters, n.n.) care au primit, primul decizia de numire iar secundul decizia de Încetare a activității la parohia Burghelești (comuna Tanacu, n.n.). La ora 10
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că nu, dar simțind că eram pe aceleași frecvențe m-a întrebat și el aproape în șoaptă, de la distanță. Ajung din nou în sala mare, zumzăind de participanți. Fiecare își povestește aventurile din noaptea anterioară, fiecare poveste este diferită. Ascult crâmpeie din poveștile celorlalți, multe descriu experiențe similare cu cele avute de mine până cu o noapte înainte. Nu mi-e clar care au fost factorii decisivi pentru ceremonia specială compania prietenilor, cunoștințele lui Jorge sau lichidul în sine? Îmi amintesc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
necruțător. Încerc să mă concentrez, să ignor lălăielile dezlânate și îi caut cu mintea pe Scott și Chris. Îi simt, fiecare concentrat în călătoria lui, și mă bucur că măcar ei par să aibă capacitatea de a se concentra. Văd crâmpeie de imagini cu cei dragi, cu cei din familie dar simt că sunt într-un punct atât de negativ încât dacă va fi să le transmit ceva, nu poate fi decât un coșmar și alung imaginile fără să le dau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
zâmbești cu fiecare personaj, emotiv, cu naivitatea de copil. Personajul trebuie „scenarizat” (eu voi căuta în spectacol). Trebuie aruncată o găleată de apă peste termenul cehovian. Fără nostalgie, tristețe. Curriculum Vitae al personajului (total). Ce se vede pe scenă - un crâmpei al vieții. Fiecare creează, și când creează, crede. Chiar dacă nu sunt valoroși. Patetism. Cred în perfecțiunea lor. Când s-a hotărât să pună acest Cehov, Alexander a început să fie obsedat de piesă. Tot ce i se întâmplă în viață
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-se puțin Îngrijorat și melancolic, Dietrich se Întreba dacă o fi adevărat că, În timpul reprezentației, din orificiile naturale ale corpului ies niște senzaționali norișori de fum. La cea de-a treia și ultima Întâlnire a noastră (Încă mai erau câteva crâmpeie din el pe care voiam să le pun la dosar pentru o eventuală folosință) mi-a relatat, mai degrabă trist decât furios, cum a pierdut odată o noapte Întreagă privind răbdător un bun prieten care se hotărâse să se Împuște
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mutilată, dar Încă promptă, plină de reflexii silvestre - de parcă s-ar fi Îmbătat combinând bere cu lichior - sprijinită cu o dezinvoltură suprarealistă de un trunchi de copac. Poate că aceste apariții nedorite pe terenurile de agrement ale orășenilor erau un crâmpei din imaginea dezastrului ce va să vină, un coșmar profetic al exploziilor devastatoare, ceva În genul mormanului de capete de morți pe care vizionarul Cagliostro le-a zărit În șanțul unei grădini regale. Iar și mai aproape de lac, vara, mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Când oamenii se supără unii pe alții compară societatea celorlalți cu o junglă... Dar jungla, jungla adevărată, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă acolo, în junglă, ce ferocități inimaginabile se petrec în hățișurile ei? Păi jungla, fie și un crâmpei de junglă, dovedește inexistența lui Dumnezeu. E simplu ca bună ziua. Crezi că dacă Dumnezeu ar fi creat lumea, am fi avut această monstruozitate numită junglă? Dacă ar exista Dumnezeu, ar mai purta oare animalele jugul necesității de a ucide? Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
iadul, ci cu trăiri și ființe bune, că el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești. Raiul ar fi prelungirea și însumarea crâmpeielor de rai din timpul vieții, amfora reconstituită din cioburi; raiul ar fi asemenea unei locuințe frumoase, dar în care trebuie să te muți cu „mobila” ta: sau: o construcție ridicată exclusiv din prefabricate (pământești). Dacă Dumnezeu ne va dărui altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și a românilor. Profesorul universitar de la Cluj, D.D.Roșca îl îndeamnă pe tânărul intelectual român: Să-ți cheltuiești cu generozitate viața, căutând să găsești fărâme de adevăr, mânat de pura intenție de a le găsi; să lupți pentru a realiza crâmpeie de bine și de frumos; și să nu ai siguranța că stră duința ta și jertfa ta au într-adevăr un rost, iată, cred, supremul grad de libertate interioară ce poate omul să atingă. Iată puterea sufletească cea mai mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Din scrinurile regilor (1979) urmărește destinul familiei de Hohenzollern, cu fapte „secrete”, într-un roman-document despre iubirile ascunse ale reginelor, contraspionaj, aventuri etc., unde episoadele prelucrează materiale din arhive și epistole. Port dunărean (1964) și Din Legendele Dunării (1982) reunesc crâmpeie reale și fantastice din povestea fluviului, de la narațiuni mistice despre Vâlcan sau despre celebrul Terente (prezent în mai multe cărți ale lui T.) până la reportaj. Și Brelocuri (1985) se învârte în jurul orașului port, în scurte secvențe diaristice. Scriitorul privește Vadul
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1945) schițează psihologia politicianului onest, dar și a impostorilor ori a celor intrați în politică pentru a-și satisface vanitatea, evocând medii și o tipologie bogată, Primăvara apele vin mari (1960) și Pavilionul de vânătoare (apărut postum, în 1986) reconstituie crâmpeie din fresca societății românești a anilor 1888 și 1915. Ultimele două cărți au o bună documentare, aducând în plan narativ evenimente, personaje reale și ficționale, ca rod al conlucrării dintre ziarist și prozator. Îndeosebi Pavilionul de vânătoare, proiectat ca parte
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]