1,654 matches
-
mine aceasta a fost Întotdeauna deosebirea esențială dintre noi; stranie totodată, misterioasă din punct de vedere genetic. Adoram ceea ce lui Îi provoca repulsie. Propriile mele „livezi“ au fost, din clipa În care le-am văzut pentru prima dată, dumbrăvile și crângurile uitate și din ce În ce mai pustii ale vestului Angliei, iar mai târziu ale Franței. Încă mai am În grădină meri din soiurile preferate ale tatălui meu, cum ar fi James Grieve, precum și unele soiuri ale mele personale, de pildă aromatul d’Arcy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sens artistic. Însă trebuie să mărturisesc că dragostea mea se Îndreaptă spre mai mulți copaci, mai exact spre peisajele interne complexe pe care le alcătuiesc când sunt lăsați În voia lor. În organismul coloniei, coralul verde al pădurii sau al crângului, experiența, aventura, plăcerea estetică - cred că aș putea include aici și adevărul -, toate se află dincolo de coronament și zidul exterior al frunzelor, și dincolo de individ. Evoluția a transformat omul Într-o creatură a cărei percepție este izolatoare, care privește lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
În ficțiune, există În această privință comunități bune sau rele de copaci - unele care Încearcă să-l ademenească pe vizitator să Întoarcă pagina, să cerceteze mai departe, altele care-l opresc. Însă chiar și cele mai de „necitit“ păduri și crânguri sunt de fapt mai subtile decât orice ficțiune imaginabilă, care nu poate prezenta niciodată adevărata multiplicitate de posibilități În alegerea unei cărări ce ți se oferă Într-o pădure, ci o anumită potecă și numai una. Și totuși, acea multiplicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
referitor la templul de coloane vii, toate probabil că evocă locul sfânt Înălțat de mâna omului. Știm că primele locuri cu adevărat sacre din perioada neolitică, cu mult Înainte de Stonehenge (care nu este altceva decât o dumbravă pietrificată), au fost crângurile artificiale făcute din trunchiurile de copaci prăbușiți, transportați și Înălțați din nou; și că acoperișurile lor trebuie să li se fi părut celor care le Înălțau nu atât acoperișuri, cât coronamente artificiale. Până și cele mai mărunte păduri au secretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
mai mărunte păduri au secretele lor și locurile lor tainice, hotarele lor nemarcate - și sunt convins că toate clădirile sfinte, de la cea mai impunătoare catedrală până la cea mai mică capelă, În toate religiile lumii, descind din aura naturală a anumitor crânguri sau locuri Împădurite. În mijlocul lor, ne aflăm printre cu totul alte ființe, mai vârstnice și mai impozante, mai Îndepărtate de noi decât cele mai bizare alte forme non-umane de viață: oarbe, imobile, mute (sau grăind doar acele confuses paroles ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
asta se Întâmplă oricât de departe am fi fugit, sau am fi evoluat În afara cunoașterii, atașamentului sau interesului pentru sălbăticie, sau ne-am fi folosit de lumea ei de imagini pentru a ne descrie eurile ascunse sau ciudățeniile. A privi crângurile și pădurile doar din perspectivă științifică, economică, topografică sau estetică, a nu Înțelege că cea mai mare utilitate a lor constă nu În faptele care derivă din ele, sau În cheresteaua și fructele lor, sau În farmecul peisajului, sau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea în lume a lui Petrea Păun și nici de sâmburii de pepene verde. Vânturi tari răvășeau crângurile din jurul Baisei și în Goldana, cu apropierea Crăciunului, zilele se făceau tot mai scurte iar umbrele arborilor bătrâni se lăbărțau, subțiindu-se ca un contur de filigran. Caravana cinematografică săptămânală, jurnalele, radioul și alte cele ale soitarilor cu fețe cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cetății furnicilor, tocmai atunci când la poporul lucrătoarelor se celebra secerișul grânelor. Prin ferestrele rădvanelor, greierii priviră cu mirare cum furnicile în salopete sărate de sudoare, cu brâuri tradiționale pe taliile lor incredibil de subțiri, își părăseau în scurt lanurile galbene, crângurile de meri și lânoasele turme, pentru a grăbi pe netede cărări spre porțile cele aprig străjuite ale cetății de humă. La popasuri, când se oprea sfârâitul roților și cel al aripilor bidiviilor-cosași, se auzeau comunicările furnicilor care, strigându-se de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
patru dimineața./ Stelele au plecat dar creierul/ mai tare strălucește/ Stranii iluminări ale caselor/ mașinilor, copacilor/aparatelor dau acestei / dimineți forma unui imens/ craniu îndesat cu milioane/ de cifre de wolfram./ Psihul și psiha ce fac?/ Încă dorm în micuțul/ crâng din glastră./ Sunt atâtea ecuații roșii/ care vor plesni în această/ cupolă de heliu!” Autorul urmărește captarea în poem a unei pulsații nonumane, nesentimentale, „pure”: „Vedeți, iubiți contemporani,/ n-am folosit deloc în/ ritmul meu cuvântul trup/ căci diabolica imaginerie
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
înflorate nu sunt deloc obositoare, deoarece peste tot sunt imagini și jocuri de apă reprezentând instructivele și misterioasele fabule ale lui Esop, iar fiecare fântână are săpată în marmură neagră o explicație privind fabula pe care o simbolizează. Dintre toate crângurile din parcul de la Versailles, Labirintul este cel mai recomandat, atât din cauza noutății proiectului cât și a numărului și diversității fântânilor, care, cu ingeniozitate și naivitate, exprimă filozofia înțeleptului Esop. Animale de bronz colorat sunt modelate într un mod în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pentru a avea un grad cât mai mare de obiectivitate, am utilizat texte asemănătoare cu cel din etapa inițială (dramatizabile, adaptabile, cu mesaj clar, simplu și moralizator). Evaluarea s-a făcut pe baza lecturii literare ,, A venit un lup din crâng” de George Coșbuc. Am păstrat aceleași obiective pentru cele două aspecte urmărite. Verificarea comprehensiunii textului a avut ca obiective: să demonstreze că a citit În mod conștient textul să explice sensurile cuvintelor din text utilizându-le și În contexte noi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pentru a avea un grad cât mai mare de obiectivitate, am utilizat texte asemănătoare cu cel din etapa inițială (dramatizabile, adaptabile, cu mesaj clar, simplu și moralizator). Evaluarea s-a făcut pe baza lecturii literare ,, A venit un lup din crâng” de George Coșbuc. Am păstrat aceleași obiective pentru cele două aspecte urmărite. Verificarea comprehensiunii textului a avut ca obiective: să demonstreze că a citit în mod conștient textul - - să explice sensurile cuvintelor din text utilizându-le și în contexte noi
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii cedrul de Liban, pinul de Alep, Sequoia, zimbrul, poienile cu narcise, crîngurile de liliac sălbatic; flamingo, capra neagră, bizonul, ursul panda, balena albastră, gorila de munte; Muntele Corcovado de la Rio de Janeiro, masivele Matterhorn și Jungfrau din Alpi, Podul natural de la Ponoare, vulcanii noroioși de la Pîclele, Polița cu crini din Ceahlău; gheizerul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Se umflă pâraiele Se întorc călătoarele Grădina a înverzit Pomii au înflorit Cine a venit? Primăvara este fiica cea mai tânără, frumoasă, vioaie dar și mai neastâmpărată a Moșului An. Cum se face cald și frumos ea pleacă îndată în crâng după flori. Și aleargă încolo și încoace și se tot duce, cântând, până ce trezește din somnul lor, păsărelele, pădurea și ierburile pământului. Ea trezește la viață întreaga natură. Primăvara vine zâmbind și ne aduce un cer albastru, razele soarelui călduțe
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
înrăutățesc. Nu putem trece mai departe fără a vedea care era situația din Italia. În Italia de nord domina proprietatea mijlocie de pământ iar în sud marea proprietate. În nord, se cultiva cereale, un rol important avea viticultura și cultivarea crângurilor de măslini. O altă trăsătură a vieții economice era dezvoltarea meșteșugurilor: țesăturile de lână și in, obiecte din metale și ceramică erau cunoscute în întreaga Italie. În partea sudică a Peninsulei, rolul dominant îl avea creșterea animalelor. Perioada de la începutul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de dincolo de podul Bârladului, ocolind tufele spinoase de măceș și păducel. Ajungând pe terasa îngustă de lângă pădure, am urmărit linia șoselei garnisită cu plopi, am mers domol cu ochii mai mult spre pădurea ușor obosită și încă puțin pe marginea crângului până am zărit așezarea, cam răsfirată și prelungă. Am înțeles că Dodeștii era format din două sate: Tămășeni, sat mai vechi, îndată de la șosea, și Dodești, mai pe așezătură, cu case, pare-se, mai bine gospodărite. Poate că sătenii să
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
Iarba devine în imaginarul poetic vierean un element primordial, din care pot fi descoperite adevăratele înțelesuri ale copilăriei, ale iubirii, ale cosmosului. În acest verde este cuprinsă întreaga natură organică, vegetală și astrală. Păsările, albina, apa divină prin semnul rouăi, crângul, pământul, florile, femeia, copilul, stelele, luna toate cunosc sângele dragostei, care, potrivit poetului, este clorofilic. Descoperind această stare cosmică, unică în literatura contemporană, poetul basarabean va izbăvi până și moartea. E o glorie veșnică a iubirii, a suprapunerilor și îmbinării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1, județul Timiș. 2. Furdui Emanuil, născut la 1 septembrie 1968 în localitatea Roșia Montană, județul Albă, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2512 Tribuswinkel, Jochackergasse 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brad, Str. Crângului nr. 10, județul Hunedoara. 3. Darabant Nicolae Francisc, născut la 14 iunie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Nicolae și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
3. 127. Fazakas Emilia, născută la 10 octombrie 1971 în localitatea Sancraieni, județul Harghita, România, fiica lui Gal Albert și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 34136 Ljungby, Ostropsgatan 11 A, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, Str. Crângului nr. 11, bl. 13, ap. 7, județul Covasna. 128. Arghirescu Greți Luisa, născută la 18 aprilie 1968 în Craiova, județul Dolj, România, fiica lui Ion Florea și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 93073 Neutraubling, Strassacrerweg 42, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Bălaș Adorjan, născut la 10 aprilie 1961 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Balas-Adrian Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3193 St. Aegyd/NW, Eisenwerk 23, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, str. Crângului nr. 13, bl. 21, sc. B, ap. 17, județul Covasna. 221. Bălaș Edit născută la 28 ianuarie 1964 în localitatea Ghidfala, județul Covaina, Rom��nia, fiica lui Igyarto Gyula și Iren, cu domiciliul actual în Austria, 3193 St. Aegyd/NW
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Bălaș Edit născută la 28 ianuarie 1964 în localitatea Ghidfala, județul Covaina, Rom��nia, fiica lui Igyarto Gyula și Iren, cu domiciliul actual în Austria, 3193 St. Aegyd/NW, Eisenwerk 23, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, Str. Crângului nr. 13, bl. 21, sc. B, ap. 17, județul Covaina. 222. Vesovic Andrea Csilla, născută la 9 noiembrie 1968 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Birtalan Jozsef și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels Herder str.
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă a comunei Crângurile, județul Dâmbovița", cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÂRE nr. 681 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentarea cu apa a comunei Crangurile, judeţul Dambovita". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121841_a_123170]