1,970 matches
-
ieșea din casă decât după căderea nopții. Acum o adulmeca, liniștea avea un miros anume, aducând cu mireasma florilor de gutui. Nu poți ști din ce parte vine tăcerea. Uneori se iscă din senin, ca o adiere. Alteori crește din crăpăturile pământului sau coboară, ca o funie uleioasă, din cer. Unii se tem când e prea multă tăcere. Au impresia că, dintr-o clipă în alta, se va întâmpla ceva, aud zgomote care nu există decât în închipuirea lor, simt priviri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-l apere pe bătrân ori năluca spre care privea. Mai mult mort decât viu, s-a lăsat moale în brațele mele. S-au auzit, în jur, un fel de hohot, apoi un sâsâit, siluetele întunecate s-au scurs prin crăpăturile pereților ca atunci când torni apă pe nisipul fierbinte. Bătrânul bolborosea ceva de neînțeles, pe urmă am deslușit că le spunea pe nume demonilor, dar ei nu știau dacă, astfel, cunoscându-i pe nume și invocându-i, bătrânul îi chema sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ți-ai dat seama ? Nu știu, cum puteam să-mi dau seama ? Bunicul era întins pe scară, cu gâtul rupt, cu ochii căscați... Totul era altfel... — Dar mai ales lumina. Eu priveam de departe, când ai intrat în casă, prin crăpătura ușii a ieșit o dâră de lumină. Ar fi fost simplu pentru cineva care voia să coboare scările să aprindă lumina din hol. De ce ar fi trebuit să îndrepte lumina veiozei spre trepte ? Mai ales după ce, minute în șir, o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se îmbrace cât mai curat, doar că hainele se molipsiseră de oboseala trupului pe care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre bărbie ca să-i astâmpere tremurul. Buza de sus era suptă, subțiată după gingia lipsită de dinți, iar buza de jos, umedă, ca a unuia care își caută cuvintele. Și asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Odată începe o huruială, nu știi din ce parte vine ca să știi unde, în partea ailaltă, să fugi. Și dacă fugi e degeaba, prăvălitura te prinde din urmă. Măcar să te strângă de-a binelea, că poți să rămâi într-o crăpătură și mori încet, fără aer. Așa că nu te apără decât Dumnezeu, ca să ieși viu. Și Sfânta Varvara, care e pentru noi un fel de Maica Domnului. — Te duci la biserică ? Te închini, te rogi la Dumnezeu să te ierte de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ușa. Maca oftă, mai trase o dușcă, apoi luă una din sandale și începu s-o arunce în sus. Își aminti, deschise ușa de la intrare cu băgare de seamă și privi în jos, spre etajul al doilea. De dedesubt, din crăpătura ușii, ochii lucioși și uscați ai bătrânului scânteiară, atât cât Maca să-i poată observa, înainte de a se trage îndărăt. — Bâțâitule ! Moș Coprol ! strigă, înainte de a trânti ușa. Fata se oprise în pragul băii. Avea un prosop în jurul coapselor și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tău, în toate încheieturile și mădularele, de la cap până la picioare și înapoi ! De atâta săltat, se ridicase în picioare. Nu mai privea înspre Maca, bucuria și dragostea lui se adresau acum lumii întregi : — Să te blagoslovească apa rea, boarea și crăpătura pământului, furnicăturile, încurgerile și junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nemaigăsind boabe căzute, se roteau flămânde deasupra orașului. Tili avea de ales între a fi plictisit și a fi trist. Ar fi avut toate motivele să fie plictisit, plimbându-se pe Bulevardul Gării, observând furnicile cum își fac loc prin crăpăturile trunchiurilor în căutare de miere sălbatică ori privind la oamenii și mașinile care-i treceau pe dinainte. Ar fi putut fi plictisit, dacă ar fi știut care e leacul. Negăsindu-l însă, era mai ales trist. Și asta nu era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
el. Și intră într-un șuvoi de explicații, cu mult prea abundente. Casa lui Manigomian nu-i plăcea, excesul de iarbă din curte îi deștepta imaginea cimitirului, individul avea prea mare respect de vegetal și lăsa scaietele să crească în crăpături de trotuar. Totdeauna spusese că arhitectura trebuie să se purifice de orice natură vie. Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău. - Sinistru! - Domnule Ioanide, observă persuasiv Gaittany, însă dumneata ai spus despre casă că e superbă, că-ți aduce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
el. Și intră într-un șuvoi de explicații, cu mult prea abundente. Casa lui Manigomian nu-i plăcea, prea multa iarbă din curte îi deștepta imaginea cimitirului, individul avea prea mare respect de vegetal și lăsa scaietele să crească în crăpături de trotuar. Totdeauna spusese că arhitectura trebuie să se purifice de orice natură vie. Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău. - Sinistru!" Etc., etc. Prin numeroasele personaje aduse în scenă, prin multitudinea problemelor puse, prin varietatea unghiurilor de percepție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în criierii munților. Aici la capătul satului, pe genunchii unei grupe de munți acoperiți cu brazi seculari, se rădică mănăstirea cu turnurile ei măiestoase. De toate părțile împresurată cu munți sfîșieți de crăpături și văi adânci și înguste; în apropierea unor mici plaiuri de verdeață încîntătoare, cu drept cuvânt a fost aleasă de locașul etern a celui ce n-a avut răgaz să se odihnească toată viața sa cum se cuvine. Mănăstirea se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se naște plăcerea intelectuală Noi batem din palme Mai târziu face PLEOSC Există o introducere Un joc înaintea faptelor Dar nici un spațiu între jos și faptul concret Ci numai un loc al faptei Mereu o gaură de beci întunecată O crăpătură de timp Născută în fapt ca faptă Dar poate nu azi Nu mai auzim Sărim pe sunetul de pe limbă. COMPOZITORUL (o trage pe pianistă la el): Locul ăsta e locul nostru Doamnelor și Domnilor și doamnele mele Totul la înălțimea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nemaiauzite în mijlocul unei pașnice clădiri de raport, și niște porci scârboși că așa voiau să arate... La unison... Sper să vă fie rău la vărsat pe cât vă este acum că tre' să ieșiți. Lichidele voastre extraprivate stau lipite prin toate crăpăturile aparent însângerate ale ușilor. Mucoasa voastră murdărită etnic s-a scurs până în strada siguranței publice, după ce s-a prelungit pe lângă un mușuroi de excremente lăsat moștenire de unul din voi pe casa scărilor. Și acum? Răspuns, cuvânt dat, răspundere, dacă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de ricin, aplicat de 3 ori pe zi, prin frecții ușoare și ungere. Dispar după 1-2 luni de tamponări. Pete de ficat. Ulei de ricin, cu care se frecționează mâinile și fața, dimineața și seara, timp de 2 luni. RAGADE (crăpături, pistrui) Ungeri cu o soluție preparată din hrean ras macerat În oțet, timp de 5-8 zile. Ungeri și comprese cu miere de albine, gălbenuș de ou și smântână, amestecate În părți egale. VITILIGO (pigmentarea pielii) Decoct din 100 g de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seara. Tratamentul durează cel puțin o lună. Pistruii și papiloamele (crescături pe piele) se vindecă cu ulei de ricin, aplicat pe pansament, 3-4 săptămâni, sau cu hrean ras și macerat În oțet de vin, timp de 5-7 zile. Pistruii și crăpăturile de pe față și mâini se mai tratează prin: spălături cu vin rece, natural, urmate de ungerea cu suc de lămâie. Ungere cu unt de migdale, ceară curată de albine și naftalină, sau cu seu de oaie, de vită; cu ceară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bertrandino din spița Guildivernilor și a Celorlalți din Corbentraz și Sura, învestit cavaler de Selimpia Citerioară și Fes în cutare zi, săvârșitor, pentru gloria oștilor creștine, a cutărei și cutărei fapte (...) Agilulf, cu toată platoșa lui, era străbătut prin fiecare crăpătură de suflarea vântului, de zborul țânțarilor și de razele lunii (...), era, desigur, nu model de soldat; dar nimeni nu-l putea suferi"354. Vitejii sunt, și în romanul lui Calvino, inexistenți. Rambald, Torrismondo, Sofronia contribuie, cu tot statutul lor de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în practică la modul genial, s-a insinuat mai ceva decât râia în sânul comunității umane, și care infectează zi de zi, alte și alte persoane. Dacă încerci s-o dai afară pe ușă, intră pe fereastră, pe horn, prin crăpăturile pereților, prin găurile de șoareci, sau chiar apare disimulată ca rahat de muscă depus pe lustră. Jigania poartă un nume, (păi cum altfel?) de extracție curat americană (mă așteptam la asta), inventat de un ovreiaș pripășit prin curtea CIA, care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
am putea spune că Dumnezeu, nu doar că a dat omului o identitate proprie, dar a lăsat o identitate proprie și fiecărei nații, care așa cum este, oricum este a nației respective. Dar acum a năvălit pe ușă, pe fereastră, prin crăpăturile zidului, chiar și prin galeriile de șoareci globalismul. Dacă la nivel macro, globalismul înseamnă fără doar și poate, ștergerea identității naționale, la nivel de individ, fenomenul se manifestă prin ștergerea și disoluția eu-lui până spre anulare. Unii poate că-și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu mortul pe laviță, de unde se vede că slujirea lui Dumnezeu, costă pe amărât. Ai o mașină, ai o casă, cică-i necesar să chemi pe popă ca să-l alunge pe diavol dintre tacheți și culbutoare, din pereții casei, dintre crăpături, de după perdea. Bineînțeles, că la plecare popa are în buzunar, nu pe dracu în persoană, ci numai ochii lui, dați de tine, cu bunăvoință. Cică nu este obligatoriu, ca omul care are casă, să aibă în curte și o mașină
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
magician celebru. Cu alte cuvinte, plutea în vid, la nici doi metri de un teren arid cu nenumărate striații și denivelări, un fel de ravene reduse la scară, curbate ca jgheaburile din care se adapă vitele, intersectate de puzderie de crăpături complet uscate ca după o îndelungată secetă, șlefuite parcă intenționat pentru a aluneca, dar pe care nu se sprijinea. Să fi nimerit într-un pustiu necunoscut de pe Pământ asemănător cu Sahara? Imposibil. Acolo, datorită gravitației, ar fi alunecat și ar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
șlefuite parcă intenționat pentru a aluneca, dar pe care nu se sprijinea. Să fi nimerit într-un pustiu necunoscut de pe Pământ asemănător cu Sahara? Imposibil. Acolo, datorită gravitației, ar fi alunecat și ar fi căzut precis în una din aceste crăpături. Acolo ar fi soare arzător, lumină din belșug însoțită de căldură, dune de nisip și s-ar sprijini totuși pe ceva concret, iar peisajul înconjurător ar fi mai aproape de închipuirea și de imaginația sa. Aici plutea suspendat deasupra unui pietroi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cele două ghemulețe care-i striveau pieptul cu cele două proeminențe ieșite de sub bluză, numite, de cei lipsiți de romantism, sfârcuri. În drum spre casă, se va abate pe la "Liceul de Fete" și în secret îi va introduce biletul în crăpătura stâlpului de lemn de stejar, pe jumătate putred, ce despărțea școala de parcul mare al orașului. Ea, când îl va citi, își va da seama cât de mult o iubește, se va îndrăgosti de el și îi va cădea în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să scoată pe gâtlej cât mai multe chiote cu care, în același timp, să-și încurajeze și câinii. Deși se grăbea, trebuia să fie atent, atât el cât și câinii, la ravenele destul de mari săpate în blocurile de gheață, la crăpăturile sau crevasele, apărute ca din senin, ce constituiau adevărate capcane pentru eschimoși, chiar și pentru câini, precum și la ochiurile de apă, provenite din topirea excesivă a zăpezii în care, în caz de accident, s-ar putea scufunda cu sanie cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]