3,263 matches
-
cafeaua într-o sticluță, vâslele din boxă și am alergat în parcare. Restul sculelor erau pregătite în mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
pe ilustrate scrie doar în engleză... Se susține că la formarea Marelui Canion pe lângă Rio Colorado au mai contribuit și zăpezile, înghețul, vântul, dar mai ales mișcările tectonice, care au umflat podișul până la altitudinea de 2.793m și l-au crăpat. Prin această despicătură de platou, și-a croit Rio Colorado, drum spre Pacific. Podișul Kaibab are roci relativ noi, adică doar de 225 milioane de ani! Dar cine oare poate măsura imensitatea timpului!? Arheologii în halatele lor albe din laboratoare
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
potârnichile, Dărâmau, fără milă, săpăligile, Bisericile se ascundeau pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
prin tunele... Începe a se întuneca. În noapte nu mai văd decât luminile așezărilor omenești! La frontiera Macedo-Sârbă... lungă linie de tiruri și autocare. Aici am așteptat mai bine de trei ore. Când am sosit la frontiera noastră românească... se crăpa de ziuă. Suntem acasă! Am avut parte de o săptămână minunată pe tărâmul Eladei... Ioan NICOARĂ Iunie 2012 Baia Mare Referință Bibliografică: Ioan NICOARĂ - O VACANȚĂ ÎN GRECIA / Ioan Nicoară : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul II, 31 august
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
VII. TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII, de Cavalerul Rătăcitor , publicat în Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012. Toamne cu primăveri târzii ninge viscolit cu jocuri dureri și mister în clinchet din clopoței- lăcrămioare scuturate de cer fulgi inocenți în dorul crăpat la voia întâmplării se aștern puri nemotivata absență lasă buzele arse jivinei pe moarte urlând în pustiu de explozia cuvântului ce îl ascund sub ruine înerbate de uitată cetate reîntregindu-te sub pleoape închise ... Citește mai mult Toamne cu primăveri târziininge
CAVALERUL RĂTĂCITOR [Corola-blog/BlogPost/351565_a_352894]
-
omul rău, monăstirea îl face omelnic. MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahii sunt oameni buni și muncitori, Monăstirea o să le fie precum soarele în zori, Loc de lumină, de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
nr. 411 din 15 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ninge ca dintr-o fântână cu rigoarea ei celestă că zăpada manifestă tirania ei de zână posesiva ei iubire diafane straie albe bogăția ei de salbe trece dincolo de fire frig de crapă pietrele fără lemne nu se-ndură sobele să dea căldură să-ncălzească vetrele ninge ca o condamnare toate diminețile să ne spele viețile de păcatele murdare gerul alb ne dă de știre că pătrunde frigu-n oase, că mor oamenii prin
NINGE de ION UNTARU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346558_a_347887]
-
pumnii goi de frunze/ cohorte de alcool și de idei/ Din alambic, curgea pe buze/ o mare (aspră) de scântei [...]/ Eu vă strigam să fiți mai buni/ dar strigătul strivit de ceruri/ se prăbuși din zborul ciung [...]/ Pământul însuși se crăpase...” (Plecări); „Se doarme încă după toate/ Din amintiri se naște vântul/ Din depărtări se naște noapte/ Și-n mine moare un cuvânt” (Moartea cuvântului). În „cădere”, de asemenea, deturnarea, îndepărtarea de sine, este un prizonierat provizoriu, un germene al dorinței
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
de frică și de oboseală. Pe când mă gândeam eu la toate necazurile astea - pe care mi le făcusem singur-singurel, tot fixând cu privirea împăienjenită intrarea din drumul principal pe uliciorică, ce să vezi? Cerul negru și înnorat de deasupra se crăpă dintr-odată, luna ascunsă până atunci dădea să iasă din nori iar în capul uliciorii, la drumu-ăl mare ieșeau, înșirați ca-n pas de defilare, unul după altul, cei șase purceluși, toți albi ca spuma laptelui și care erau chiar
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
cât producea înainte de a fi pusă pe picioare și gospodărită de către actualul administrator, dr. ing. Mihail Lupu. Apariția acestei fabrici într-un itinerariu lipsit de unități cu potențial economic a însemnat ce înseamnă o ploaie de vară pe un pământ crăpat de secetă. Fabrica avea nu numai să asigure locuri de muncă și venituri pentru angajați, ci să fie benefică și pentru împrejurimi, prin aceea că face colectări de cereale și oleaginoase din zonă, fiind parteneră cu o firmă care a
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
Decembriadă) - nenumărate cioturi rânjind la privitorul încremenit de uimire, precum resturile de dinți dintr-o uriașă gură știrbă, mormane de crengi, dealuri rase ca-n palmă. Iar de ai cumva ghinionul să fii însoțit de niscaiva străini, apoi realmente îți crapă obrazul de rușinea comentariilor și a exclamațiilor lor de surprindere, căci noi știm prea bine cu câtă dragoste și pricepere își ocrotesc ei pădurile. În apusul Europei, ba chiar și în nordul doldora de păduri, orice tăiere trebuie autorizată! Mai
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
DOAMNA CUCU: Pentru asta te iubesc eu pe tine, Cucule. Pari tu nersărat dar ești copt la minte. CUCU: La fel ca pepenele, dragă: nu-i afli gustul dacă nu-l strângi în brațe. Dar nu prea tare că altminteri crapă și s-a zis cu el. DOAMNA CUCU: Haiti! CUCU: haiti! DOAMNA CUCU: Și mai scoate odată șorțul ăla de pe tine că nu te-ai născut cu el de gât! CUCU: Imediat, imediat mamă. Deformare profesioanlă. DOAMNA CUCU: Ia exemplu
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai prejos Chiar de-și ține fruntea-n jos, Sufletu-i întors pe dos! Uit-așa de s-a-ntâmplat, Că-mpreună au plecat Și ulciorul s-a crăpat Dar vă spun și eu de zor, Dă-l încolo de ulcior! Facă-se în voia lor! Și așa cu binișorul Spusăi pozna cu ulciorul, Ce-a vărsat din el amorul!... Gabriel Todică Foto: tablou „Bucovineni la fântână” de Gabriel
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
Ioane,-un domn, Din poliția secretă... Urmărește pe Sticlete, C-a furat o bicicletă... Din raionul lui Juvete”. - Cum se poate, nătărăul! Să ne facă de rușine?... Lasă-l că-nfundă bulăul: E-he, cu poliția nu-i ține! A crăpat ușa... oleacă, Și îmi zice cu-un șoptit: - Domnule, dacă vrei apă... Nu am... că sunt pocăit. Să nu-gheți, e bun un vin... Poți gusta din ăst clondir; Dar te rog, pe-al meu vecin... Un pârlit... un aisictir! Iartă
ÎN BALCON LA VETTA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352187_a_353516]
-
Lasă că-i facem noi mari pe-ăștia mici!” Îmi amintesc din vremea aceea dorința mea aprinsă de a avea o sculă HiFi pentru muzică. Toate apartamentele din bloc bubuiau de muzică dată la maximum, bașii de la boxe făceau să crape tencuiala, vecinii de deasupra trânteau câte o petrecere și dansau cu bocancii pe parchetul gol, lustra din sufragerie se legăna precum surata ei de pe Titanic. Cum să nu-ți dorești și tu așa ceva? Am tot amânat cumpărarea unui casetofon ultimul
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
nici nu se bea nimic. Doar puțină Aghiasmă de Bobotează. De credință, omul să se facă vrednic. Postul e bine-primit în rugăciune, prin Ajunul ce precede sărbătoare. Că îndreaptă cuget către fapte bune și îl purifică cu Aghiasma Mare. Gerul ,,crapă pietrele" de Bobotează că, din strămoși revine într-o zicală. Cruce masivă în gheață se sculptează pentru ritual de slujbă specială. Iar când prin taină, Cerurile se deschid, pe-o rază luminoasă coboară Duh Sfânt. Din poruncă divină, apele sfințind
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
vreme și rodnicia pământului (ritualuri de Bobotează) Când colindă popa prin sat cu botezul și îți dăruie crenguță de busuioc, credință în suflet vei avea tot anul, belșug de roade, sănătate și noroc. Dacă zăpada scârțâie sub picioare și „pietrele crapă” de a lui asprime, rod de cereale va umple hambare. Grădinile vor fi pline de legume. Iar dacă plouă în zi de Bobotează, o iarnă mai lungă, ploaia prevestește. Când e însorită, se interpretează că în scurtă vreme, Iarna se
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LEGENDĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Legendă Se crapă ca o ușă ziua de mâine Un pescăruș a încercat să trecă prin ea Și-a frânt zborul în două ca o pâine, O parte a căzut pe pământ,cealaltă pe o stea. În locul unde-a căzut pe pământ Legenda
LEGENDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356360_a_357689]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EVADARE DIN VIS Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din brațe visul m-a scăpat În clipa când am auzit Cum ceața, zorii i-au crăpat Și firul ierbii-a umezit. Mi-am ridicat ochii spre cer, Rugându-mă la o zi nouă, Cearceaful, vechiul grănicer, L-am ambalat, afară plouă. Privesc prin pânza ploii, deasă, Căutând soarele absent, O liniște dulce m-apasă, Din nou
EVADARE DIN VIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356381_a_357710]
-
200]. Sentința judecății universale este definitivă[201] și Tertulian caută s-o demonstreze prin analogia cu vulcanii de pe pământ: „Cei mai înalți munți se despică sub presiunea focului din interiorul lor și ceea ce ne dovedește veșnicia judecății, oricât s-ar crăpa ei, oricât s-ar măcina, niciodată nu se sfârșesc”[202]. Oricum, judecata are o „rânduială îngrozitoare”[203], poate de aceea în termeni liturgici ea se numește „înfricoșătoarea judecată”. Criteriul judecății este cât se poate de drept potrivit lui Minucius Felix: „Dumnezeu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
lichidul ăla din sticle, o să se facă bine! Așa se și întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului cu dulăpiorul, sticlele căzuseră pe jos. Ghiță a călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că unele au crăpat fiind din plastic și lichidul din ele s-a scurs în interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre în urma mașinii...Bănuim că doar a lins ceva din lichidul acela, nu prea mult, altfel, era mort. * Mama era doctorul familiei și
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
îi spunea Păcălici, lipsea. Își lăsă strungul să meargă în gol și ieși în curtea interioară. Mai făcuse el și în alte nopți la fel că deh, lucrul în tura de noapte e mai greu și se întorsese când se crăpa de ziuă, mirosind a băutură. E drept că el, maistrul, pusese în mai multe rânduri niște „boboci” să-l urmărească dar pe ăștia cu caș la gură, nu poți să te bizui niciodată. - Meștere, după ce a trecut de magazie, a
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MINE-N SUFLET Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La mine-n suflet e furtună Și secetele crapă lutul Că vin zapcii și cer tributul Pe bruma razelor de lună Pe tot ce-a fost și-ncă mai este Îmi cere veșnic câte-o dare Acel ce-a devenit mai mare Peste cei mici ca-ntr-o poveste
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]
-
la pat. În ciuda faptului că medicii insitau să-i taie picioarele, el a refuzat acest lucru. Prima dată a reușit să se ridice pe picioare odată cu trecerea celor patru ani, când cicatricele de pe partea superioară a picioarelor au început să crape și să apară piele și păr. Acest lucru a uimit din nou lumea medicală, specialiștii în domeniu rămânând fără replică. „Așa ceva nu se poate. Este minunea secolului XX să apară muguri de piele și păr după o arsură de gradul
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEABA DAI DACĂ NU CRAPĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pentru urs destinul ia forma lanțului cu care este legat - Și noi simțim aceste lanțuri chiar dacă nu le vedem; De la coadă spre-nceputuri răsăreau numai
GEABA DAI DACĂ NU CRAPĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355854_a_357183]