1,095 matches
-
mai curând. Rămăsese singur lângă căruță, mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un dor de băutură. Căruțașii făcuseră foc în fața cramei, ședeau pe vine și ciocneau ulcelele. A cerut și el o stacană și-a băut cu sete. Pe urmă iar a golit cana de lut cu miros de vin până a început să simtă băutura în brațe și în picioare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
luau parte, adesea, personalități importante din elita politică și din armata română, inclusiv obișnuiți ai casei regale. Petrecerile care Încheiau expedițiile cinegetice durau câte o săptămână și răspundeau gusturilor tuturor invitaților, care aveau de ales Între sala de jocuri și cramă, Între salonul de dans cu muzică occidentală și cheful pe deșelate cu lăutari țigani sau partide de pescuit nocturn pe lacul din apropiere. Omul nostru, Nicolae Corbu, făcuse studii de drept În capitala Franței, asemenea multor tineri de familie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Tot ce îmi trebuie este o bere gulerată, pe nerăsuflate, și apoi o alta, mai pe îndelete. Privesc în jur, nici o altă masă disponibilă. Îmi e silă să traversez sala, să caut o alta, în salonul celălalt sau jos, în cramă. La balcon se deschide pe la prânz. Dom’ Periuță mă vede. Se apropie, ridicând învins din umeri. — N-am avut ce face. E de la Cooperativă. I-a adus șefu’. E neamuri cum ar veni dinspre nevastă. E de-ai lui. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
zădărnicii ale vieții de până atunci, trăite doar cu o frenezie a deznădejdii. Dar nu simt, acum, răcoarea boarei dinspre Moarte. Mă îneacă doar aerul încărcat al crâșmei, mă intrigă doar lascivitatea celor doi orbi, aud difuz de undeva dinspre crama de la subsol un acordeon și un țambal, frații Zulcă și-au început programul de milogeală zilnică și simt cum crește în mine gândul izbăvitor că îmi voi găsi la obiecte pierdute servieta. Acum, când scriu, rătăcesc urmărindu-mă, peste ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de câteva ori spre G., am ajuns chiar până la autogară, la Obor, dar mai departe de ghișeul de bilete nu am putut să trec. Soseam mereu mai devreme, grijuliu să nu pierd autobuzul, și, cum erau două bodegi și o cramă chiar lângă autogară, ca într-un blestem, ca o pedeapsă batjocoritoare, ca pietre grele ale încercărilor prin care tot treceam, ca semne clare ale neputințelor mele, pecinginea destinului și șutul metafizic, când ieșeam în cele din urmă din crâșmele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acest Bulevard văd cât de puțin înseamnă mulții ani trecuți, cât de neînsemnat este zbuciumul lor, cu noianul iluziilor, patimilor, tristeților, dorințelor și chinurilor încercate. Mai nimic... Intrând în „Spicul“, azi am găsit prăvălia transformată. Are ceva din atmosfera unei crame, cu lumini portocalii, cu pereți în lambriuri maronii. Aștepți să vezi chelnerițele în chiloței (mai toate prăvăliile acum au aere de luxoase bordeluri), mișcându-se cu tăvile cu halbe sau sticle de vin, și în dosul tejghelelor vezi că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
EminescuOpVI 246} Să plătesc beutura Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât beu mă-nveselesc, Cu-atîta mă răcoresc; De n-aș bea, n-aș veseli - Pe loc, mam-, - aș nebuni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Să plătesc beutura Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât beu mă-nveselesc, Cu-atîta mă răcoresc; De n-aș bea, n-aș veseli - Pe loc, mam-, - aș nebuni. {EminescuOpVI 247
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am părut surprinsă, căci, În clipa următoare, Milton dădea aprobator din cap spunând: Absolut adevărat. —Milton, e adevărat că Axel Vervoordt a Însoțit personal din Olanda transportul de parchet pentru coridor? a Întrebat Marci. Am auzit că Lauren a transformat crama Într-un loc pentru păstrat blănurile. Cică e mai frig decât În Alaska acolo. Sau e doar un zvon? — În nici un caz n-aș putea divulga secretele clienților mei, răspunse Milton, brusc devenind secretos ca un sfinx. Urmă o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
faceți griji în privința sănătății ! Trece ea. Meritul cel mai mare al soției e că și - a ales un soț atât de bun. Nu vreau să fiu operat. Prefer o moarte naturală. Femeile trăiesc mai mult decât bărbații ? Văduvele - da. În cramă maestrul a pictat tabloul : „ Natură moartă beată cu butoaie ”. Dacă un bărbat îi deschide soției sale portiera, înseamnă că ori mașina e nouă, ori nevasta. Uneori, talentul poate fi mai mare decât responsabilitatea morală a autorului. Când ajungi primul, ai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cele două-trei generații din urma lui. În felul acesta, a reușit să se amestece printre cei tineri, să colaboreze și să se confunde cu ei. Din adversari, au devenit prieteni. Cu asemenea imagini vagi în minte, trecând prin apropierea unei crame placată prin exterior cu piatră de râu de diferite culori, unde locuitorii din zonă se pot deconecta după o zi de muncă servind câte un pahar din licoarea lui Bahus, se pomeni față în față cu un tânăr profesor de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
logofăt, și cu loc de dughene,... și cu un loc de povarne de bere în târgul Iașilor, și șase fălci de vie la Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
arhistrategi Mihail și Gavriil,... în Galatia, împreună cu soția sa, Anna, și copiii lor <și> care au și dat această biserică... să fie metoh... zisei mănăstiri Sinai... Deci... am dat acestui loc sfânt... șase fălci de vie... în dealul Porcului cu crame, și pivniță de piatră, și teasc, și alte case și cu tot venitul... ― Se înțelege, dragule, că o danie către locurile sfinte nu se făcea doar din “vârful limbii”, cum s-ar spune, ci cu cățel și purcel... sau, în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cam nărăvit la vii “călugărașii” de la mănăstirea Sfântul Sava. ― De ce spui asta, sfințite? ― Fiindcă la 15 martie 1615 Costantin, fiul lui Manole și al Măriicăi, recunoaște mănăstirii Sfântul Sava din Iași dreptul de a stăpâni trei fălci de vie cu crame, vase și grădini, din Dealul lui Iepure, dăruite mănăstirii de mama lui și de el. ― Apoi, ai dreptate, părinte, fiindcă tot la 15 martie 1615 mănăstirea Sfântul Sava cumpără o vie cu “optuzeci de taler(i),... căci c-au fost
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire... Și iarăși au mai dat... și trei fălci de vie de la Cotnari... și două fălci de vie din Deal de la Piscu... și cu cramă în Dealul Balamuțului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc, care le este lor de cumpărătură”... ― Părinte, stau și mă întreb: cine reușea să lucreze atâtea vii, moșii și livezi? ― Apoi, erau poslușnicii, erau țiganii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hai și ne-om drege nițel, după aseară. Intră în ogradă. și om gusta câte ceva din primul butoiaș, că nici nu i am dat cep. Acu i-l dau. și avem baftă să fim amândoi de față. Au coborât în cramă. Când au revenit la suprafață, pământul era, tot-tot-tot, alb, ca-ntr-o frumoasă poveste. În cealaltă zi s-au mutat la celălalt, să dea cep. și, tot așa, azi la unul, mâine la altul, până când s-a desprimăvărat de-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
flăcăilor pîrliți. Departe de poporul ăsta de Sus sau de Jos trăia familia Ouatu, care cîndva a fost vechil, apoi șef de fermă și acum se învîrtise și acaparase întreaga avere pe care o administra. Acolo, pe deal, avea o cramă bătrînă rău și acareturi mai noi și vechi. Casa, acolo unde se mutase de curînd, era un pălățel bine separat de celelalte acareturi. Un hectar și jumătate au fost alocați micului palat, Trianon cum le plăcea să-i spună, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe ele. Rezumîndu-se la tupeu, fusese plasat ca asistent la universitate. De aceea i se întîmpla destul de des să n-aibă chef de seminarii; atunci își lua de-a valma grupa, fete și băieți, și-i ducea sub deal, la cramă. Acolo încingeau un chef de pomină; astfel se împrieteni cu noi la cataramă. Nu mult după ruptura dintre Patricia și mine s-a petrecut una din aceste agape. Afară de cîteva fete, toată grupa o luă către podgorii pe jos. La
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nevăzut. Drept răspuns la oferta picantă, răsunară, scandalizate, țipete de femei, un ptiu! scîrbit și rîsete groase de bărbați. Cu ton ridicat, țiganca își exprimă dorința de a face amor în gura celor care rîdeau. * Tîrziu în noapte, ieșii din cramă aburit. Cerul era senin iar lunca plină de mister. La umbra gardului, îmbrățișată strîns, se frămînta o pereche pe care am recunoscut-o. Autorul și cei care cetiseră poezia au fost condamnați la cîte zece ani. Invidioasă, Emilia îmi povestea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să cunosc îndeaproape realitatea socialistă. * Pentru repartiție ne-au cărat în capitală. Toți cei din vagonul trenului hodorogit alcătuiam corpul eroic a cărui menire era să colonizeze școlile rurale. Nostalgică și neliniștitoare, călătoria părea să fie încheierea iresponsabilității chefurilor din crame și a suferinței marilor iubiri. Între colegi domnea o veselie uscată. Ne distram cu „Aș mînca o portocală” care, în excursiile studențești, cutremurau de rîs toate compartimentele. Masca de acum părea să ne înlemnească însă tinerețea. Știam că ne vom
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
susținut de coloane de lemn sculptat suntem singurii vizitatori. Cei trei ospătari cu șervetele pe mâna dreaptă îndoită au rămas lângă masă, la ordinele noastre. Le fac semn că pot să se retragă. Admirăm curtea largă, pătrată, gurile uriașe ale cramelor deschise. Mirosul vechi, de chefuri cu voievozi, ne face să uităm Bucureștiul prăfuit și constipat. Mă duc până la toaletă. Acolo dau peste o bătrână care, după ce mă spăl pe mâini, se apropie de mine în grabă cu un prosop: pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru în rândul lumii... să o afum, - De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam completat și saturat pentru două luni calendaristice! Când am ieșit afară din Peșteră, Mimi a propus simplu, direct, cum prefer eu discuția între oameni: - Haideți la mine, bărbată-miu vine peste un an acasă, timp în care putem
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
care se ținea cu un jandarm din Garde Republicaine și casca lui cu coadă de cal trona pe un scaun din ghereta ei. Vecina de vizavi, al cărei soț era ciclist, și cum s-a bucurat În dimineața aia la cramă, când a deschis L’ Auto și a văzut că soțul ei s-a clasat al treilea În Paris-Tours, prima sa cursă importantă. Roșise și Începuse să râdă și apoi urcase plângând cu ziarul gălabui În mână. Soțul patroanei de la Bal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la lumină de domnul profesor universitar Ioan Caproșu, o personalitate distinctă în domeniul istoriei - îmi stau la căpătâi. Acolo, printre o mie de minuni, se poate vedea și „mișcarea” viilor din jurul Iașilor, cu tot ce le aparținea... Adică? Adică livezi, crame cu toate cele trebuitoare pentru a face un vin de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am să țin mereu aproape, nu care cumva să te pierd printre cele vii, care musai ascund și câte o cramă de mai mare dragul! Dacă-i pe pierdute, atunci ne-om pierde împreună. Adică vom sta în fața „unui cofăel de vin vorbit” - vorba „boltagiilor”. Aha! Ți-a și zburat gândul la Bolta Rece. Mai bine ascultă câteva vorbe care ne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]