1,219 matches
-
vor citi în ea să-și aducă aminte de rătăcirea lor și de mulțimea păcatelor lor și să facă și ei ca și fiul rătăcit, să înceapă a se îndrepta și a se întoarce spre calea cea adevărată a legii creștinești, care duce la biserica lui Hristos și prin biserică la Dumnezeu...” Numerele apăreau de regulă în 8 și 12 pagini, dar exceptând regula, Credința avea și 16-18 ori 20 de pagini, prețul ei rămânând neschimbat, cum a fost în cazul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vieții trupești”; Dim. Dan : „Un autor român bucovinean”. De la 15 aprilie 1922 - bilunar. (Dreptatea 369/1922) * Credința, gazetă săptămânală pentru sate a Mitropoliei Bucovinei a reapărut sub îngrijirea plină de bun simț a părintelui scriitor George Z. Antonescu. Pe lângă hrana creștinească a sufletului, dozată înțelepțește, Credința cuprinde știrile trebuincioase despre întâmplările săptămânii și sfaturile potrivite și mai ales scrise potrivit. Chemarea vremei Chemarea Vremei, revistă lunară economi-că și culturală, nr.1 și 2, apare în ianuarie-februarie 1932, redacția și adminis. Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
discordiei Între cele două instituții și, În loc să ajute unificarea religioasă a Românilor pe bază de bună Înțelegere și corectitudine materială, D-Sa a procedat, voit sau nevoit, Încă o dată ca un „bun și vechi tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
structură organizată cum e comunitatea umană, creează Familia, celulă nu numai a colectivității, dar și stâlp de rezistență și simbol. Sigur, nu puteam deosebi ceea ce noi, modernii, numim valoare, de valoarea familială și, ca și Biserica, credința, fie ea mozaică, creștinească, mahomedană sau budistă, Familia susține de milenii structurile „de rezistență” socială și morală ale umanității.Ă 7 Tot acest lung „excurs” a fost Îndeplinit pentru a schița, pentru cei interesați, parcursul meu, drumul meu „spre a ajunge la mine”, ca să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pace, una dintre cele mai inteligente lozinci lansate de comuniști (care a prins Occidentul imperialist, „ațâțător la război“, pe picior greșit: cine ar fi Îndrăznit să laude războiul?). Nimic mai normal ca Biserica să susțină acest nobil Îndemn, de factură „creștinească“! Una peste alta, Între regimul comunist și Biserică nu au existat crize. Fiecare și-a adunat propriii credincioși. Iar Între cele două categorii de credincioși, ai partidului și ai lui Dumnezeu, s-a aflat o categorie și mai largă de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la datorie. Toate cele bune din partea a lor mei Doamnei și matale. Sărutări de mâini Doamnei, și prietenești salutări de la al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 mai 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Mai Întâi creștinescul „Cristos a Înviat și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs intenției complet nepotrivite, de a părăsi locul pentru care sunteți predestinat, la „Galerie”, pentru că unul, sau câțiva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în munții blajini ai Banatului, la nord de Caransebeș: o triplă crimă perpetrată de un psihotic, un paranoic care-și pusese în cap să omoare cât mai mulți membri de partid, câștigându-și în acest fel libera intrare în raiul creștinesc!... Cazul stârnise vâlvă până la București, de unde s-a deplasat o echipă de criminologi, dacă nu mă-nșel în frunte cu celebrul Ciacanica. Eu l-am invitat într-o seară pe procurorul Negru, care-mi fusese coleg la liceul „Brediceanu”, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
domniilor voastre ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă Turcul acuma are mulți potrivnici și în toate părțile are de lucru cu oameni ce stau cătră el cu sabia în mână. Din parte-ne noi făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei noastre că vom sta în picioare și vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și Domniile Voastre, pe mare au pe uscat, după ce noi, cu ajutorul lui Dumnezeu a tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părțile are de lucru cu oameni ce stau cătră el cu sabia în mână. Din parte-ne noi făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei noastre că vom sta în picioare și vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și Domniile Voastre, pe mare au pe uscat, după ce noi, cu ajutorul lui Dumnezeu a tot puternicul, i-am tăiat mâna cea dreaptă. Deci fiți fără întârziere gata. Din Suceava, în ziua sfântului Pavel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost vel căpitan de codru. Constantin fusese botezat cu numele Cantemir, după numele prietinului bei tatar cu acest nume, care ocârmuia Bugeacul și a ajutat pe Tomșa-Vodă în războaiele pentru domnie cu Movileștii. La domnie i s-a pus nume creștinesc după rânduiala schimbării de nume în călugărie Constantin cu inițiala C (antemir). [DIVERSE]* Ciobanii și oile în bura de primăvară. Stăpânitorii cei mai buni au acordat poporului o "magna carta" a libertăților. Dar, în taină, și-au acordat și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici, și din toate părțile are de lucru cu oamenii ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are de lucru cu oamenii ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic noi i-am tăiat mana cea dreaptă. Deci fiți gata fără întârziere. Dată în Suceava... luna ianuarie, 25, anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
speriat de pregătirile sale, din vara aceluiași an, nu a îndrăznit să pornească împotriva nici unei țări, iar „la poruncile Sanctității voastre”, el, regele, a luat măsuri ca nu numai pământul acesta românesc să nu fie atacat, dar nici alte ținuturi creștinești. În același timp, Matei, care „nu avea obiceiul să-și măsoare cuvintele”, se lăuda față de solul venețian că va ridica o armată de 60.000 de oameni, 1.000 de care și 100 de corăbii. Sunt date ordine să fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Creslau de Curosvankij, maestrul de Cuija și pe Nicolae Podlodovskij de Przithijk, castelan de Radom, ca să-i vestească, după cum relatează Wapowski, „despre marea expediție împotriva turcilor și să-l îndemne să ia parte ca aliat la un război pe cât de creștinesc, pe atât de necesar”. Solii trebuiau să-i transmită domnului voința regelui de a recucerii Chilia și Cetatea Albă, pe care le va restitui lui Ștefan cel Mare, și cereau liberă trecere prin Moldova. Pregătirile trebuiau să înceapă „la cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Iancu de Hunedoara, încearcă o apropiere de regatul polon. El face apel la Ditrih Buceațchi să intervină pe lângă regele polon în favoarea sa. La 2 decembrie 1449 se dă un document în care se vorbește de “veșnică unire și la creștinească dragoste și la prietenie din inimă cu al nostru iubit părinte și prieten”. Pe lângă sentimentele filiale și de prietenie, pe care domnul Moldovei le avea față de un mare nobil polon, Bogdan se obligă să îi dea anual starostelui, „400 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare primejdie”. De aceea, domnul le cere să îi vină în ajutor cât mai este vreme. P. P. Panaitescu reproduce din scrisoarea trimisă de Ștefan dogelui Veneției următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii”. Dar, P. P. Panaitescu consideră că domnul se înșela, atunci când afirma că prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptele sale ieșite din comun. Ca în final, să se spună într-o legendă că „Lumea crede că el nu a murit, făr’ s-a înălțat la cer cu trup cu tot, ca să-și dea samă de faptele lui bune creștinești”. Istoricul englez Seton Watson considera că „Ștefan cel Mare a fost, alături de Iancu de Hunedoara, Sobieski și principele Eugeniu, unul din cei patru campioni ai Creștinătății”.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe râul Amur și că tatăl său a decedat acolo după ce făcuse pușcărie 3 ani pentru motivul că era culac și că nu își plătea cotele. Acolo și-a găsit locul de veci sub un morman de pietre fără ritual creștinesc, un gospodar de frunte din Basarabia, Rusanovschi (Dumitrache) Teodor. Ceilalți frați ai tatei, deportați împreună cu mama lor, s-au întors abia în 1959, vara. În luna august din acel an ducându-ne în vizită după îndeplinirea unor formalități severe (chemare
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
tren alături de celălalt, acum singurul băiat, de către brancardierii cu cruce roșie la braț care o lămureau asupra interdicției de a introduce cadavrul între cei vii, o asigurau că au luat toate datele celui căzut, că îi vor face o înmormântare creștinească, că îi vor comunica locul etc. Peste ani, când am auzit, în condiții de pace, un exercițiu cu alarmele antiaeriene, mi s-a trezit aceeași panică năpraznică, copleșitoare și de nestăpânit, pe care am cunoscut-o atunci, văzând cum oamenii
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al sătenilor; și altele. Ne-am propus deci un plan de muncă și am acționat pentru transpunerea lui În fapte
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
le comunicăm Părinților vestea proastă doar la sfârșitul logodnei. Ca atare, sâmbătă seara, În casa Părinților lui Milly, În fața celor două familii lărgite cu frații și surorile Părinților, preotul Zaharia Rucăreanu, care era vecin cu Milly, ne-a dat binecuvântarea creștinească. Eu o descoperisem pe Milly, de care mă legasem și care se legase de mine prin logodna făcută În fața reprezentantului Bisericii. Calvarul Cunoșteam proverbul “ În afară măr frumos și năuntru găunos”. Admirasem până atunci paradele militare, dar nu cunoscusem putreziciunea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
desfășurării noului act, iar Liviu a verificat și reparat noua instalație electrică. În fond, dacă noi neam căsătorit În trei reprize, de ce să nu facă și copiii la fel. Am făcut astfel căsătoria civilă În 7 oct. 1978 iar cununia creștinească În 4 noiembrie 1978. Colegele și colegii, prietenele și prietenii aflaseră cum s-au desfășurat “ostilitățile” primului act și au fost alături de noi și În 7 octombrie. Au venit cu această ocazie Împreună cu Traian și Mariana, Bunicii din Axente și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vecine Agârbici și Șoala. A participat activ la Înființarea unităților de servicii sătești, magazine alimentare, cofetărie, frizerie și În general la bunul mers al vieții celor trei așezări rurale. Era apreciat și iubit de toată lumea pentru imparțialitatea lui. La funeraliile creștinești din 28 febr. au participat sătenii celor trei sate și masa tradițională s-a Întins pe toată ulița din fața cubicului. Am primit o ultimă dovadă a Omului de Omenie care mi-a dăruit viața și mi-a Îndrumat-o cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]