51,775 matches
-
nu cumva domnul Breban se referă exclusiv la romancieri și scoate din discuție restul autorilor. Chiar și așa însă, e cel puțin inelegant să treci sub tăcere cartea lui Gheorghe Crăciun, Pupa Russa, apărută la Humanitas și întâmpinată excelent de critică. În al treilea rând, căinând absența elementului indigen din portofoliul Humanitas, Nicolae Breban face abstracție, printre alții, de Ana Blandiana și Stelian Tănase, Șerban Foarță și Anca Oroveanu, Alina Mungiu și Cristian Preda, Florin Manolescu și Ioana Pârvulescu, Marius Oprea
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
E posibil însă ca reproșurile domnului Breban să vizeze o prezumtivă inapetență a Editurii Humanitas pentru numele noi, respectiv refuzul de a investi în oameni care nu au în spate recomandări înalte sau cărți deja publicate și trecute prin examenul criticii. Nimic mai fals. Anchetele de la sfârșitul anului 2004 au subliniat in corpore două debuturi pe cât de diferite ca tonalitate, pe atât de percutante ca impact asupra cititorului. Este vorba de culegerea de eseuri sportive Manifestul fotbalist de Traian Ungureanu și
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
într-un mod aparte. Deschis spre cultura scrisă în general (deci cu un orizont mai cuprinzător decât literatura), Z. Ornea, oricât de meticulos și de atent la detaliile unui text, nu este doar un filolog tradițional. A practicat o sagace critică a ideilor, cum ar spune Adrian Marino. Ideolog preocupat de curentele culturale (junimism, sămănătorism, poporanism), de Maiorescu, Gherea și Stere, istoric literar de prestigiu, dintr-o categorie de elită unde îi avem pe Paul Cornea, Al. Săndulescu, Ion Bălu, Mircea
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
literare, azi, ar merita o discuție separată. Moștenirea lăsată de Zigu Ornea ne stimulează în acest sens. Nu cred că e exagerat să afirm că istoria literară se află în cel mai grav impas din evoluția ei, prin comparație cu critica și teoria literară. Se vede din situația precară a biografiilor, din marile carențe de documentare și de actualizare ale celor care există (în alte părți, ele au creat o adevărată modă, o specie aparte în categoria non-fictivului), se vede din
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare, scriitorii adevărați și debutanții de talent au nevoie de o bună doză de paranoia pentru a rezista situației care
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
înghițit de televiziuni și internet" și altele de acest fel, ce par convingătoare așa cum pare de bun simț și rezonabil totdeauna scepticismul, de orice factură ar fi el. Și la noi, la Contemporanul - Ideea europeană, sectorul deficitar este cel al criticii; bineînțeles, vina e a noastră, plătim mizerabil! "Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de critica curentă - dar nu-i surprindem publicând monografii sau lucrări de sinteze atât de necesare azi, măcar prin imitație a pieții literare franceze
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
și rezonabil totdeauna scepticismul, de orice factură ar fi el. Și la noi, la Contemporanul - Ideea europeană, sectorul deficitar este cel al criticii; bineînțeles, vina e a noastră, plătim mizerabil! "Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de critica curentă - dar nu-i surprindem publicând monografii sau lucrări de sinteze atât de necesare azi, măcar prin imitație a pieții literare franceze ce abundă de astfel de lucrări, pe teme infinit variate! -, iar criticii de vârstă medie, instruiți și cu
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
cum o spuneam amicilor mei din tinerețe, "o bună casă de discuri"! Le lipsesc platformele de lansare cu tot ce comportă ele azi: edituri puternice, agresive, reviste de ținută, radio și tele cu accente culturale susținute, ample, curente de opinie, critici de direcție etc. O să spuneți: și bani! Da, și bani, e adevărat! Dar... când ai un poet ca Ion Mureșan - un exemplu printre altele, nu foarte multe! - e admisibil oare ca acesta să fie cunoscut doar de cercul cam îngust
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
a pierdut un leu, dimpotrivă!... Iașul are mai mult noroc cu Silviu Lupescu și editura Polirom, una din cele mai serioase, profesioniste și care, spre deosebire de stilatul și arogantul Humanitas, publică și susține literele românești contemporane. Vedeți... nu e numai "vina" criticii literare! Vina pentru descurajarea unora, cei enorm plictisiți de starea tirajelor și a absenței premiului Nobel care se îndepărtează de noi cu o viteză constantă. Așteptăm "victorii din afară", de la franțujii sau de la politicieni, nu ne citim între noi și
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
susținute, e drept, și de unele cotidiene naționale; în jurul cărora roiesc și unii dintre confrații noștri "de rasă", măguliți că editorialiști grosolani care îi înjură pe Călinescu și pe Nichita Stănescu, le acordă prețioasa lor amiciție. Sigur, și dacă unii critici ar ieși din amorțirea lor filozofică și ar citi și comenta cărți care merită a fi susținute, lucrurile nu s-ar schimba fundamental. Dar... parcă ar sufla o briză de speranță în lumea noastră literară, iar publicul, cel inteligent și
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
rafinată atmosferă psihologică și umană. Dar Clujul, mai ales, va ști el să "profite" de această carte și de un romancier de prima mână pentru a-și demonstra valențele creatoare față de un București blazat și orgolios?!... Iată câteva "idei" despre critică și despre starea actuală a "noastră", noi cei care ne învârtim în această lume literară oarecum închisă - și din fericire "închisă", în sensul că nu se mai amestecă printre noi, cenzorii și securiștii! - o lume care, pentru "bătrânul" care sunt
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
menirea de a limpezi semnificații ascunse într-un text, obscure chiar și pentru creatorul său? Este posibil ca autorul să fi privit lucrurile în acest fel. Volumul însumează recenzii și articole critice "despre scriitori români de înaltă valoare și despre critici literari de largă audiență." Mai lipsește "larga respirație" și setul ar fi complet. Prima propoziție din textul de prezentare de pe ultima copertă este formulată cam neglijent. Cu acest limbaj nu se face... audiență dar, în fine, nu mai insist asupra
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
vedere al doctrinei politice (oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele două articole ale lui Al. Săndulescu, M. Eliade nu este deloc șifonat, apărarea "obiectivă" a acestuia calchiind un scenariu în stilul lui M. Handoca. Din galeria "criticilor de largă audiență" volumul Acele puncte critice... reține doar trei nume: Mihai Ralea, Tudor Vianu și Vladimir Streinu. După cum remarca Al. Săndulescu, numele lui M. Ralea este destul de rar amintit în publicistica noastră. Explicații se pot găsi, dar nu este
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
meritate aprecieri, pentru efortul depus de Maria Alexandru Vianu și Vlad Alexandrescu, la publicarea unui număr de 887 de scrisori primite de profesor, din totalul de 2500. Ultimul critic asupra căruia se oprește autorul este Vladimir Streinu. Autorul Paginilor de critică literară este prezentat sub latura sa de critic de proză și de monografist târziu. Prezentarea succintă a corespondenței dintre Eminescu și Veronica Micle, paginile despre Rebreanu și Topârceanu, autori care l-au mai preocupat pe Al. Săndulescu (a publicat în
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
a publicat în 1958 o monografie documentară G. Topârceanu, în 1976 o Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, iar în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
mai are câteva idei bizare, cum ar fi aceea de a diferenția între greci și macedoneni pe baza accentelor: unii vorbesc cu accent scoțian, irlandez sau galez. Alexandru e, ca și actorul care-l portretizează, irlandez. Iar mama sa... Câțiva critici de film americani au comentat că Angelina Jolie (Olympia era prințesă epirotă) vorbește cu accent transilvănean. E chiar accent românesc sută la sută, a trebuit să constat... Ca să nu mai vorbim că Alexandru are 30 de ani, iar mama sa
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
ca mare scriitor. Chiar dacă Maiorescu credea în el ca nuvelist și pe această bază își construiește teoria "romanului poporan" în articolul Literatura rămână și străinătatea din 1882, totuși această opinie pozitivă nu a fost preluată de succesorii maiorescianismului pe linia criticii estetice. Dimpotrivă, moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci, de vreme ce opera lui Slavici a fost eclipsată până în 1941 (G. Călinescu
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
ar mai fi fost retușat. Cred că Lovinescu a citat o singură dată un fragment din proza de ficțiune a lui Slavici - și anume într-un articol polemic cu B. Fundoianu Există o literatură română?, din octombrie 1922, reluat în Critice IX, în anul următor: e un fragment din Popa Tanda, o descriere a satului Sărăceni, ca exemplu de sentențiozitate, dar criticul ține să precizeze că ia acest exemplu din opera unui scriitor minor (v. Opere IX, 1992, p. 215). În
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
cu Goga, Sadoveanu și Rebreanu. Să reținem ca pe o curiozitate că în 1922, pentru Lovinescu, "cei patru pilaștri ai expresiei artistice a sufletului românesc" sunt Eminescu, Creangă, Coșbuc și Caragiale (ibidem, p. 216). S-ar mai putea culege din critica lui E. Lovinescu și alte referințe incidentale la Slavici (însă nici una pozitivă!), dar tot nu am ajunge decât la o singură concluzie. Lovinescu nu doar l-a ignorat pe Slavici, ci, mai grav, chiar l-a detestat în mod consecvent
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
Mîșkin, la Gérard Philippe și Rubliov, lume de celuloid cu efect de bandă întoarsă, percepție hi-fi în care toată această magie (și manie) referențială e suprema terapie a tragediei evenimențiale" (p. 47). Dan C. Mihăilescu are, ca nimeni altul în critica românească, vocația etalării unor nesfîrșite serii referențiale, aparent paradoxale, dar care reușesc de fiecare dată să surprindă de minune specificitatea operei aflate în discuție. Chiar dacă în felul acesta el lasă impresia că bate cîmpii sub narcoza marii culturi, se observă
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
fiecare dată să surprindă de minune specificitatea operei aflate în discuție. Chiar dacă în felul acesta el lasă impresia că bate cîmpii sub narcoza marii culturi, se observă adesea că aceste dezvoltări rizomice care țin mai degrabă de proză decît de critica literară pot spune mai multe despre o carte decît multe pagini de analiză. Am mai spus-o, lectura lui Dan C. Mihăilescu este una de gurmand care își ornează uneori banala bucată de friptură din farfurie (categoric, nu este cazul
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
Ed. Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
nonexistenței" (p. 217), prin care trebuie să înțelegem "victoria fantasticului" și revelația blagiană a misterului (p. 217) sau construcția narativă "dincolo de orice experiență realistă" (p. 215), o literatură "fantastic-subiectivă" capabilă să realizeze conjuncția dintre Prometeu și Narcis (p. 218). În critică, tinerii scriitori vor o totală independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
asupra figurii eroice a preotului și a solidarității sale cu reprezentanții comuniști ai Rezistenței. Luciano Mallozzi își continuă demonstrația cu prezentarea contactelor directe între reprezentanții celor două curente, precum vizită la București a lui Cesare Zavattini în 1957, cu poziția criticii românești față de neorealismul italian, în care se detașează comentariile lui Eugen Schileru și Florian Potra, cu analiza influenței neorealiste asupra cineaștilor români. Din această ultimă perspectiva, în curentul realismului socialist din cinematografia română se pot distinge trei faze, toate cu
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
Marius Chivu Furați, autori, furați! Furați de sunteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de înfricoșata critică a înaltului tribunal al literaților." Așa suna un îndemn Cătră autori scris de Ioan Penescu în deschiderea unei traduceri pe care a intitulat-o mucalit Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin, apărută la Brăila în 1840, an după
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]