38,420 matches
-
instanța judecătorească, după caz, de către creditor cu acțiunea de drept comun, sau de către debitor cu cerere în anulare, sau de oricare dintre aceștia cu contestație la executare, în apărare se vor putea folosi toate mijloacele legale de probă. Astfel, dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță atât cu prevederile Constituției, cât și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, statuând, prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004, că ele nu contravin nici unui principiu constituțional. Avocatul Poporului arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, deoarece dispozițiile criticate reglementează o procedură specială, simplificată și accelerată pentru recuperarea creanțelor al căror caracter cert, lichid și exigibil rezultă din înscrisuri. Mijloacele procedurale speciale puse la îndemâna părților, deși diferă de normele generale ale procedurii civile, sunt aplicabile oricărei persoane aflate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
instituirea unei proceduri speciale și accelerate, pentru a asigura recuperarea într-un termen cât mai scurt a creanțelor, fără a se încălca în nici un fel accesul liber la justiție. De asemenea, nu poate fi primită nici critica potrivit căreia dispozițiile criticate vin în contradicție cu art. 24 din Constituție, deoarece exercitarea dreptului la apărare nu este limitată, ci, dimpotrivă, este asigurată și prin reglementarea posibilității de a formula cerere de anulare împotriva ordonanței prin care judecătorul a admis cererea creditorului, cale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
instanța învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanța, pronunțând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător. ... (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 24 alin. (1), art. 53 și în art. 126, care au următorul conținut: - Art. 16 alin. (1) și (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
care nu există un tablou public al judecătorilor instanțelor judecătorești - așa cum există pentru celelalte profesii juridice - care să îi permită părții să cunoască numele judecătorilor din componența unei instanțe. Curtea de Apel Bacău - Secția penală apreciază că textele de lege criticate "sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale, prin acestea neafectându-se drepturile și libertățile cetățenilor", și, în consecință, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi." ... Prevederile din Codul de procedură penală criticate au următorul cuprins: - Art. 52 (Procedura de soluționare în cursul judecății) alin. 5: "Abținerea sau recuzarea care privește întreaga instanță trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător și se soluționează de instanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel încât nu se poate reține vreo îngrădire, prin textele de lege criticate, a exercitării profesiei de consilier juridic. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, cât și considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile și în prezenta cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
judecătorului, cererea de recuzare putând fi formulată, potrivit art. 51 din același act normativ, în situația în care persoana care se află în unul dintre aceste cazuri de incompatibilitate nu a făcut cerere de abținere. Obligația impusă de dispozițiile legale criticate, de indicare concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător, în situația în care cererea de recuzare privește întreaga instanță, nu este decât consecința firească a acestei reglementări, vizând chiar fundamentarea cererii de recuzare, și nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
2012 - în favoarea reclamantei a unor drepturi salariale egale cu cele ale unui judecător încadrat la aceeași instanță, gradație și clasă de salarizare, anterior datei de 1 ianuarie 2011. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16, art. 11 și art. 20 din Constituție, raportate la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta. Astfel, susține că dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
dispozițiilor art. 16, art. 11 și art. 20 din Constituție, raportate la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta. Astfel, susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale "în măsura în care se interpretează în sensul că salariul/indemnizația de bază calculată potrivit acestuia pentru un salariat bugetar care avansează într-o altă treaptă de vechime în muncă poate fi mai mică decât cea a unui alt salariat bugetar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
2011, pronunțată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" și alții împotriva Croației, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României. Mai arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale prin efectul pe care îl produc, respectiv "plata unei remunerații mai mici pentru salariați aflați în situații comparabile, în speță, la aceeași instanță, cu aceeași funcție și aceeași gradație corespunzătoare tranșei de vechime". Susține că Ordonanța de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
vechime și atunci diferența de tratament (un cuantum diferit al salariului/indemnizației) trebuie să aibă o justificare obiectivă și rezonabilă. Diferențierea între persoane aflate la un moment dat în aceeași funcție și treaptă de vechime (creată prin textul de lege criticat) în exercitarea unui drept prevăzut de lege (plata unui salariu egal pentru muncă egală) nu are o justificare, respectiv nu există un alt criteriu obiectiv care să diferențieze cele două categorii de salariați bugetari (cei care au trecut în treapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 669/2012 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
669/2012 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011 . Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, pentru anul 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în cauzele în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". De asemenea, Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepției solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, fapt ce excedează controlului Curții Constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
a mai constatat că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane. Referitor la aceleași dispoziții criticate, în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
dreptului la apărare, ca un corolar al finalizării fazei de urmărire penală, moment procesual în care inculpatul avea ultimul cuvânt, având posibilitatea efectivă de a cunoaște dosarul de urmărire penală și de a propune probe în apărare. Textele de lege criticate nu fixează un moment bine determinat în care inculpatul să își exprime ultimul cuvânt cu privire la probele existente la dosar și să propună eventuale probe în apărare. Mai arată că, în temeiul dispozițiilor art. 322 din Codul de procedură penală, procurorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267510_a_268839]
-
de rolul procurorului de apărător al ordinii de drept și al drepturilor și libertăților cetățenilor, care conduce și supraveghează, cu respectarea principiului legalității și al imparțialității, activitatea de cercetare penală, este evident că, prin posibilitatea conferită de textul de lege criticat, se dă expresie dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, ca și componente ale acestui rol. În plus, persoanele interesate nu sunt împiedicate în niciun fel să își exercite dreptul la apărare în condițiile prevăzute de lege și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267510_a_268839]
-
să fie asistat de unul ori de mai mulți avocați în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoștință acest drept. În plus, dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267510_a_268839]
-
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267510_a_268839]
-
a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 321: "(1) De îndată ce urmărirea penală este terminată, organul de cercetare înaintează dosarul procurorului, însoțit de un referat. (2) Referatul trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (4), precum și date suplimentare privitoare la mijloacele materiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267510_a_268839]