1,863 matches
-
Conțescu. Pe o foaie de hârtie scrise cu stiloul, mare și caligrafic: "Domnule profesor, ministerul e dispus să plătească suplinitorul în cazul când ați cere unul. Ar fi o mare ușurare pentru dumneavoastră." Și întinse foaia lui Conțescu (voise să cruțe pe geograf de o penibilă sforțare vocală, știindu-l bîlbîit). Conțescu privi atent foaia, o citi și o reciti, fără a ridica privirile, ca și cum i s-ar fi propus un text dificil, apoi se uită la Gonzalv, clipind din ochii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stăpânirea privirii sale hipnotice. Pentru că este prins în jocul de noroc al orzarilor, eroul face figură de ins hipnotizat, stăpânit de o patimă halucinantă. Nici măcar intervenția unchiului său, jucător experimentat, nu-l atinge în vreun fel. Privirea sașiului nu-l cruță nici o clipă. Așa cum era de așteptat, tânărul pierde tot ceea ce avea de la tatăl său. Cu asta, însă, misiunea omului sașiu nu ia sfârșit. Forța distructivă a duhului satanic trebuie dusă până la limită; nimicirea victimei. Astfel, dintr-un factor insidios la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le cruțăm! Pentru că trebuie negreșit să murim, să murim ca să trăim!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539. footnote>. Ne putem lesne imagina că, pentru cei de față, martirajul creștinilor
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Piloților englezi, care ajungeau deasupra orașului virând după un deal, catedrala le apărea brusc în față și când declanșau, bombele cădeau sistematic după dom, la câteva zeci de metri. O vreme după război s-a crezut că primiseră ordin să cruțe catedrala, dar când s-a cercetat în arhivele aviației engleze, nu s-a găsit nimic de genul ăsta. Bogdan îmi arată, pe latura navei din dreapta, banca de piatră de pe care ascultă, venind cu un pled sub braț, concertele de orgă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceste volume de poezie și proză nici o idee, o limbă ce numai românească nu e, în fine o secăciune cumplită, care dacă a scăpat de flagelul criticei, asta a fost numai din cauza obscurității autorului lor, obscuritate care l-ar fi cruțat și de șirurile acestea dacă n-aș fi cetit cumcă a avut cutezarea de a pune în repetițiune unul din mizerabilele sale producte: "Boierii și țăranii". Ca în treacăt, și alături cu d-nul Lăzărescu, cităm dramaturgi ca: Halepliu, Mavrodolu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privi cu un simțimânt de superioritate religia creștină, ce i se va părea o palidă exegeză a moralei lui Lao-tse sau a eticei Vedelor. Din punct de vedere austriecesc ar fi nedrept însă de a pretinde ca Austria să ne cruțe pe noi. Pentru orice patriot austriecesc e o datorie de a deschide porțile Orientului pentru colonizarea prisosului copiilor săi și desfacerea mărfurilor sale, c-un cuvânt pentru pionirii cucerirei sale. Ar fi absurd din punct de vedere austriecesc de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără naționalitate... Nu e de mirat că influența austriacă e mare. 171 {EminescuOpIX 172} Să comparăm acum suma puterilor sociale de astăzi cu suma puterilor sociale de sub patriarhalul prisacariu Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari, proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv. Boierii mici slujbași. Breslele târgoveților cu stărostiile lor. Răzeșii, țărani liberi. Iobagii, țărani supuși, c-un drept asupra unei părți de pământ. Să ne închipuim că prisacariul ar fi fost din dinastia Mușateștilor, necontestat de nimeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruțe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori țării, să dăm depline drepturi sutelor de mii de venetici neproductivi, care-n ultima linie trăiesc din precupețirea muncii, ba a vieții poporului nostru. [5 decembrie 1876] REVISTA TEATRALĂ ["JOIA TRECUTĂ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care scriptura îl asigură până și animalelor. Mania de a trata pe om ca simplă mașină, ca unealtă pentru producere, este întîi tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasă prin urmările ei. Căci vita de muncă se cruță la boală, i se măsură puterile, nu se încarcă peste măsură, pierderea ei e egală cu cumpărarea unei alteia, încît interesul bine înțeles al proprietarului este cruțarea. La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie..., se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi, când turcii nu mai au decât jumătate din trupele ce aveau pe-atunci? [15 aprilie 1877] TURCIA ["ZIARUL "TEMPS" AFLĂ... "] Ziarul "Temps" află că reprezentantul Angliei din Constantinopole au fost însărcinat de guvernul său să ceară de la Poartă ca să cruțe în vremea războiului portul Odesa. Poarta are intenția de-a răspunde negativ, pe următoarele considerente. În campania de la Crimeea războiul nu s-a făcut c-o egală tărie în toate părțile, întîi pentru că Franța și Anglia 'i dedese ajutoare însemnate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără să se știe ce se va face. Vom urmări cu atenție opinia publică și dezvoltarea întîmplărilor. Credincioși direcției ce-am însemnat-o, vom urmări ținta relevată cu mijloacele ce le vor cere împrejurările. Dacă unui guvern care are responsabilitatea cruță cât poate sângele și banii nației nu merită imputări, ba chiar numai un asemenea guvern merită ca în anume cazuri țara să nu economisească nici bani, nici sânge. La mai multe observări ale deputatului Helfy ministrul prezident au mai răspuns
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patrie, fără limbă, fără naționalitate... Nu e de mirat că influența austriacă e mare. Să comparăm acuma suma puterilor soțiale de astăzi cu suma puterilor soțiale de sub patriarcalul prisacari Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv Boierii mici slujbași Breslele târgoveților cu starostiile lor Răzășii, țărani liberi Iobagii, țărani supuși, c-un drept asupra unei părți de pământ. Să ne 'nchipuim că prisacariul ar fi fost din dinastia Mușăteștilor, necontestat de nimeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va face alături de cea veche, caz neobișnuit în astfel de împrejurări, părerea noastră fiind că biserica veche exista încă, dar în stare precară, iar noii ctitori vor fi considerat dărâmarea ei ca o impietate adusă înaintașilor, preferând să o cruțe. Pe această temelie am descoperit în februarie 1989 o pereche de paftale în stare proastă de conservare, determinate ca datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a aparținut în mod sigur unui membru al familiei ctitorilor, înmormântat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mele trebuie iarăși să sufere din cauza urinei tale nepământești. (Se întinde spre bufet după o vergea cu care îi arde câteva lui Herrmann, peste spinare) Na și na... tu, păcătos fără de Dumnezeu... (Istovită) Nici măcar florile vieții mele cumpătate nu le cruți!... HERRMANN (Țipă excitat): Florile tale trebuie să moară! Florile tale stau la fereastră și privesc întrega lume. Florile tale mă țin departe de tot și îmi vâră în capul înfierbântat conștiința ta buimacă. Mă doare totul, căci capul însângerat nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai apoi prin ideile nobile, umaniste, pe care le dezbate: „acela care se folosește în chip cinstit de dreptul său nuși păgubește aproapele. E dreptul fiecărui om care se naște în lumea asta să-și vină în ajutor, să-și cruțe și să-și apere pe cât e în stare viața.”161 Iată o femeie care reușește să formuleze un articol dintr-o declarație de drepturi ale omului: dreptul la viață și păstrarea acesteia cu orice preț. Pampinea cunoaște legislația și o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
201 pierde semnificația simbolică, scop spre care civilizația cavalerească aspiră. În interiorul povestirii abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
brațul și inima. Nu a întreprins nici o acțiune armată care să nu fie pusă în slujba țării sale, pentru liniștea și binele ei. A dus peste tot tratative numai pentru a-și sluji țara. Cu judecată dreaptă și cumpănită, a cruțat poporul și oastea când a simțit că nu poate să câștige o bătălie. Ajuns cu oștenii săi sub zidurile Chiliei, cucerită de Baiazid al II- lea, realizează că în forma pe care el însuși o dăduse cetății, aceasta era de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai apoi prin ideile nobile, umaniste, pe care le dezbate: „acela care se folosește în chip cinstit de dreptul său nuși păgubește aproapele. E dreptul fiecărui om care se naște în lumea asta să-și vină în ajutor, să-și cruțe și să-și apere pe cât e în stare viața.”161 Iată o femeie care reușește să formuleze un articol dintr-o declarație de drepturi ale omului: dreptul la viață și păstrarea acesteia cu orice preț. Pampinea cunoaște legislația și o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
201 pierde semnificația simbolică, scop spre care civilizația cavalerească aspiră. În interiorul povestirii abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
organizează o partidă colectivă de sex în care se lasă în voia unor beizadele pe o podea acoperită de flori. Principele, prevenit de serviciile secrete, asistă nevăzut la scenă și se răzbună pe participanți omorându-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar când recidivează, voievodul se mânie rău și îi împlântă un pește viu în zona păcatului, ucigându-l. Scene de amor lesbian și de masturbare feminină colorează romanul lui Gabriel Chifu Relatare despre moartea mea. Eroina, Anne Wellington, fostă Stănescu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
versurile mamei Zo e - ea însăși poetă adevărată, nicidecum robită sau tributară soțului său, le primea Georgică cu înțelegere deplină și deplină aprobare. Altfel, dădea iama în metaforele lui Vrabie sau Nedelea, și nici pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
demonul, spiritul negativ, Încarnarea forțelor malefice absolute. Pe de altă parte, nici autoportretul pe care și-l desenează sieși nu e cu nimic mai trandafiriu. De la prima la ultima pagină, Jurnalul transcrie imaginile apocaliptice ale unui spirit care nu se cruță nici pe sine. E conștient că relatările sale se vor constitui În portretul unui „degenerat și al unui decadent”. Mai mult, e un damnat care gândește În termenii degenerescenței și ai decadenței. Astfel surdinizate, aprecierile sale trebuie privite ca aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a nu fi Însurat și care se transforma, după despărțirile mele, În plăcerea de a nu mai fi; melancolia de a trăi Într-o țară a decadenței și care se transforma În plăcerea de a te bucura de atâtea rămășițe cruțate de urâțenia veacului; melancolia de a nu fi pictor sau poet și care se transforma În plăcerea de a mă Îndopa cu istorie; melancolia de a nu fi politician și care se transforma În plăcerea de a scrie câteva pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]