1,392 matches
-
să popesc și eu” (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat și ca să-l împiedice să-și împlinească promisiunea, l-au otrăvit la 11 martie 1568. E îngropat la ctitoria sa, Mănăstirea Slatina, împreună cu soția sa, Ruxandra, fiica lui Petru Rareș și cu două fete ale lui. Alexandru Lăpușneanu a păstrat relații comerciale bune cu Transilvania unde avea cetatea Ciceu. Din Veneția veneau pictori pentru zugrăvirea mănăstirilor sale: Slatina și
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
a continuat opera lui Macarie de redactare a cronicii țării, în slavona. Dar Petru a fost și un promotor al limbii române, el fiind primul domnitor de la care ne-au rămas documente în limba română. Mănăstirea Galata din Iași este ctitoria lui (1583). Petru a luat măsuri de stimulare a agriculturii și comerțului, prin atragerea în țară a cât mai multor negustori străini. La 27 august 1588 le este acordat negustorilor englezi un privilegiu comercial prin care aceștia plăteau doar 3
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
l-au învins pe Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă. S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse mosii la Lozna
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]
-
rămânând preponderent rurale și după trecerea de la statutul de comună la cel de oraș. Dolhasca se învecinează cu Liteni, un oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004. Localitatea este cunoscută pentru Mănăstirea Probota, ctitorie a domnitorului Petru Rareș ce datează din anul 1530, pentru faptul că este nod feroviar și pentru că aici s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
VII-lea d.Hr. O dovadă a continuării populării acestui teritoriu în secolul al XIV-ea este temelia vechii Mănăstiri Sfântul Nicolae din Poiana, situată la circa 500 metri sud de Mănăstirea Probota (care datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș). Stema localității Dolhasca se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
și în satele arondate orașului mai funcționează 10 școli și 13 grădinițe. De asemenea, în localitate se află 2 cămine culturale, ambele cu vechi state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș din anul 1530. Obiectivul se află în satul Probota, fostă comună până în 1968, atunci când după noua împărțire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca.
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
suprafață de aproximativ 36.000 m. La fațadă sunt 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 în ogiva și două rânduri de baghete. La etajul I, la fațadă centrală, se află „Sală Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la etajul I se află sală „Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
Ș-au domnit puțin, nu deplin 8 anii, și ș-au plătit și el datorie după obiceiul acestei lumii". În perioada 1705-1706, în timpul celei de-a doua domnii, Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) a refăcut Mănăstirea Mera (astăzi în județul Vrancea) , ctitoria tatălui său din 1686, după care a mutat acolo osemintele lui Constantin Cantemir. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași face parte din grupul bisericilor orășenești construite de Ștefan cel Mare , caracterizate prin mărirea pronaosului prin lărgirea acestuia (Biserica Sfântul Ioan
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. În anul 1640, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, reușește să întemeieze la Iași
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
Județul Buzău, , construcția a fost făcută între anii 1647-1648, pe locul unui „[...] schitișor prost ca și alte schitișoare ce se află împrejurul ei de se țin la dânsele călugărași sihaștri[...]“, construcție de lemn datând de la începutul secolului al XVI-lea, ctitorie a unui Radu voievod, poate Radu de la Afumați sau poate Radu Paisie (D.I.R., Secolul XVI, vol.V, p. 75-76). De altfel confirmarea acestora vine din însăși pisania păstrată la Muzeul de Artă al României care are următorul text „Această sfăntă
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
din ctitori), au primul proces cu călugării de la mănăstirea Găvani pentru dreptul de folosință al unei poiene (D.R.H., B, vol.XXXII, p. 264-265). Într-un act din 24 ianuarie 1694 dat de Constantin Brâncoveanu, găsim mănăstirea ruinată, ca multe din ctitoriile lui Matei Basarab, iar domnitorul iubitor de cultură dar și prețuitor al operei strămoșilor săi, o dă în grijă marelui stolnic Mihalcea Cândescu, ce avea moșii în zonă și dare de mână spre a o reface și întreține. În 1714
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
complexul mănăstiresc începe să decadă, intrând în ruină, ultima oară fiind menționat ca funcțional în 1860 când era condus de un preot care nu mai avea funcția de egumen. La 1874, fiind părăsit, a mai rămas în picioare din falnica ctitorie a lui Matei Basarab, numai „[...]un părete dinspre miazăzi[...]“, pisania și obiectele de cult deja fiind mutate la Episcopia Buzăului.
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
primul voievod al Țării Românești care bate monedă - "ducații de argint" plus o monedă secundară: "banii". Unul din cele mai vechi documente din Țara Românească (document original, în limba slavă, pe pergament) prin care Vladislav I dăruiește în anul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodița) trei sate, venitul domnesc de la opt pescării de la Dunăre și alte bunuri, este păstrat la Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București. Printre alte realizări, Vladislav I este primul voievod român care emite monedă, în preajma anului 1365
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]
-
numită și Schitul Păroaia (după numele jupaniței Ecaterina, soția lui Para logofăt una dintre donatoarele de la mijlocul secolului al XVII-lea) sau, mai nou, Schitul Lăculețe, o ctitorie a domnitorului Matei Basarab mai puțin cunoscută, atât datorită insuficientelor izvoare documentare care să dea informații despre ea, cât și datorită transformărilor arhitecturale și decoramentale suferite de-a lungul timpului. Mănăstirea era situată în vecinătatea satului Doicești din județul Dâmbovița
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
domnitorul înzestrează mănăstirea cu livada Lăculețe, cumpărată de la un anume Radu dărăban din Târgoviște. Această mănăstire nu este trecută în majoritatea cronicilor țării în dreptul realizărilor lui Matei Basarab, cu toate că apare în mai multe acte ale secolului, în toate figurând ca ctitorie a marelui domnitor. Istoricul Nicolae Iorga crede că ar putea-o identifica cu o ctitorie „[...] la Bărbătești, pre Iazmă [...]“ dintr-o versiune a acestor cronici. Dintr-o pisanie târzie aflăm că acest schit a fost refăcut de Constantin Brâncoveanu în
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
mănăstire nu este trecută în majoritatea cronicilor țării în dreptul realizărilor lui Matei Basarab, cu toate că apare în mai multe acte ale secolului, în toate figurând ca ctitorie a marelui domnitor. Istoricul Nicolae Iorga crede că ar putea-o identifica cu o ctitorie „[...] la Bărbătești, pre Iazmă [...]“ dintr-o versiune a acestor cronici. Dintr-o pisanie târzie aflăm că acest schit a fost refăcut de Constantin Brâncoveanu în 1702 în condiții necunoscute, continuându-și aproape neobservată existența până la cutremurul din 1802 când biserica
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
că ar fi vorba despre ruine medievale iară nu dacice sau romane. Cetatea apare în două dicționare geografice, unul din 1894, unde este prezentată ca fiind castru roman, iar al doilea din 1947, unde se afirmă că ar fi fost ctitorie a lui Matei Basarab. După 1945 au mai apărut câteva studii importante care abordează cetatea ca fiind un punct fortificat medieval aparținând sistemului defensiv al Țării Românești. Aceste studii au fost făcute beneficiind de rapoartele săpăturilor arheologice întreprinse la ruine
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa inițială. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea o
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit, încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericii mănăstirii din Curtea de Argeș. Decorul fațadelor este format din două registre de arcaturi din ciubuce, despărțite de un brâu median. Din ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a păstrat doar biserica de plan triconc tip Vodița II, care reprezintă prin pastoforiile supralărgite, cele două turle pe proscomidie și pe diaconicon și prin împodobirea fațadelor de cărămidă cu două registre de arcade oarbe o
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
arhitecturii muntenești. Construcția a fost, împreună cu turnul-clopotniță din secolele XVI-XVIII, translată din fosta incintă monastică în 1986. Clădirea mănăstirii, care adăpostise până atunci Arhivele Statului, a fost distrusă. Din secolul al XVI-lea datează și biserica mănăstirii Mărcuța (1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turlă pe naos a marelui vistier Dan. În 1733 biserica a fost reînnoită și împodobită cu picturi murale, iar din 1945 până în 1957 ea a fost restaurată. Alte importante mărturii ale secolului al XVI-lea, Biserica
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
până în 1957 ea a fost restaurată. Alte importante mărturii ale secolului al XVI-lea, Biserica Alba-Postăvari și biserica Spirea Veche, au fost distruse în primăvara lui 1984. În epoca lui Matei Basarab a fost rezidită Mănăstirea Plumbuita (1647) după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Din Casa Domnească construită atunci s-a păstrat doar o latură interioară a curții. Biserica de plan triconc fusese ridicată pe vremea lui Mihnea al II
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
duc spre portal. Acestea au fost reînnoite în 1723. Mănăstirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolată în 1985. Ea adăpostea mormântul lui Șerban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proporțiile armonioase și printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane și de un fronton semicircular care denotă influența barocului italian. Notabile sunt de asemenea
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Krețulescu (1722) și Biserica
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Krețulescu (1722) și Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Așa-numita "Biserică a lui Bucur Ciobanul", Biserica Bolniței Mănăstirii Radu Vodă, este, în pofida numelui care sugerează o ctitorie legendară, tot o construcție grațioasă din secolul al XVIII-lea. Din vremea lui Constantin Brâncoveanu datează și viitoarea Cale a Victoriei, stradă numită inițial Podul Mogoșoaiei, deoarece făcea legătura între reședința domnească de la poalele dealului Mitropoliei și palatul de la Mogoșoaia
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]