1,390 matches
-
iunie 1988) „O tinerețe eroică fără sfârșit Este viața României dintotdeauna Cum o tinerețe eroică fără sfârșit Este viața Elenei Ceaușescu, Femeie-gând, și vis, și lumină, Inimă din inima României, Alături de marele întemeietor Nicolae Ceaușescu Făuritorii marii noastre epoci De ctitorie în OM.“ („O tinerețe eroică“, România literară, 5 ianuarie 1989) ZANC Grigore „În socialism se extinde la scară socială aceeași morală - morala comunistă - pe temeiul scopului fundamental al politicii Partidului Comunist, și anume făurirea societății deplinei afirmări și dezvoltări umane
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
va răspunde simplu: Ceaușescu, Fiu respectat al scumpei Românii. Întreabă-ți inima vibrând aprinsă Cine i-a dat imensa bucurie, Și-ți va răspunde simplu: Ceaușescu, Al țării fiu și om de omenie.“ („Al Țării fiu“, Scînteia, 26 ianuarie 1984) „Ctitorii ale epocii Nicolae Ceaușescuă Le întâlnești oriunde poposești astăzi pe întinsul patriei, în locuri unde până nu demult nu se întâmpla nimic deosebit, dar care astăzi pulsează în ritmul înflăcărat al noii ere.“ („Mândria noilor ctitorii“, Scînteia, 30 ianuarie 1988
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Scînteia, 26 ianuarie 1984) „Ctitorii ale epocii Nicolae Ceaușescuă Le întâlnești oriunde poposești astăzi pe întinsul patriei, în locuri unde până nu demult nu se întâmpla nimic deosebit, dar care astăzi pulsează în ritmul înflăcărat al noii ere.“ („Mândria noilor ctitorii“, Scînteia, 30 ianuarie 1988) „Rostim un nume, Ceaușescu, Și glasul nostru Se preface în sunet de vioară, Ce vibrează adânc În inimile împurpurate de dragoste, Ca ecou al celor mai intense trăiri Ale ființei noastre.“ („Rostim un nume“, Scînteia tineretului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
primului secretar și defilam cu luptătorii mei,care erau peste 1500 de oameni și trebuia să iasă defilarea ca la carte. Avem o mostră de puțină satisfacție după defilare, o fotografie cu doi colegi de muncă la Monumentul Ostașului Român, ctitorie al maistrului Vida Gheza, scluptor renumit și apreciat pe plan internațional cu operele sale de artă. Poza este făcută după terminarea defilării de la manifestația zilei de 23 August 1960 într-un moment de repaus. Mă simțeam foarte mândru și satisfăcut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
culoar de trecere, era o bucată de țară cu o suprafață de 10.400 km2 și o populație de 75-80.000 locuitori, în mare majoritate români, în care se găseau vechile capitale ale Moldovei - Baia, Siret și Suceava și vechile ctitorii voievodale de la Humor, Voroneț, Vatra Moldoviței, Sucevița, Rădăuți și Putna unde odihnește de veci părintele Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnitorul de atunci al șării Românești Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
afla un locaș de cult, la care slujea un preot și un dascăl. De la prima vedere, biserica de lemn din Mărăști impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate acestea o definescă ca fiind o ctitorie boierească, deosebindu-se de celelalte biserici din zonă. Din punct de vedere planimetric, biserica monument de la Mărăști se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar fi întemeiat sau întreținut vreo școală. De asemenea, arhicunoscuta mănăstire Moldovița, ctitoria inițială a lui Alexandru cel Bun, reconstruită de Petru Rareș, ale cărei averi și privilegii depășescă și o imaginație bogată, în cei 384 de ani de existență nu a făcut niciun drum, un pod, o școală, un spital, iar în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Agenției Gorj a B.N.R., despre soarta Tezaurului B.N.R. în anii celui de-al doilea război mondial „Tismana este un loc interesant. Mănăstirea Tismana, cea mai veche și mai importantă dintre mănăstirile încă existente din Țara Românească, este a doua ctitorie, după Vodița, a călugărului Nicodim, venit în secolul al XIV-lea de la Muntele Atos. Actorii principali în operațiunea „Neptun” desfășurată în 1944, sunt, evident, Banca Națională, locul de plecare, și mănăstirea Tismana, locul de popas. La Tismana, primul tezaur, în afară de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
p. 6. 11 Ibidem, p. 7. 12 Ibidem, p. 11. 13 Satul începe brusc, urcând un drum străjuit de plopi, desigur fără soț, lăsând câteva case în dreapta. Pe coasta celuilalt deal, în stânga biserica satului, din cărămidă și piatră, păstrând proporțiile ctitoriilor din Oltenia. 14 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 6. 15 Ibidem, p. 231. 16 Ibidem. 17 Ibidem, p. 201. Străbătând mai tot timpul valea, un curent de aer face ca această imagine din Trecut-au anii... să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin ordinul No. 4286 din a.c. a aprobat dărâmarea vechei biserici din satul Ipotești; Obiectele sacre din acea biserică vor fi așezate în biserica nouă. Iscălește: Icon. Al. Simionescu 115. Nici măcar frica de Dumnezeu nu-i oprește pe infatuații noii ctitorii de la săvârșirea unui asemenea act. După mărturia orală a învățătorului Petre Silveanu, sătenii s-au împotrivit însă dărâmării, nu atât pentru conștiința că bisericuța aceasta ar avea o valoare istorică deosebită, ci pur și simplu din frica de Dumnezeu. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Silveanu, sătenii s-au împotrivit însă dărâmării, nu atât pentru conștiința că bisericuța aceasta ar avea o valoare istorică deosebită, ci pur și simplu din frica de Dumnezeu. Aceasta nu este, din nefericire, ultima încercare la care va fi supusă ctitoria 116. În capitolul anterior se menționa faptul că Nicolae Iorga făcea, prin intermediul revistei Neamul Românesc, o subscripție publică pentru biserica din Ipotești, lucru de care Irimescu nu-și aduce aminte nici în scrisoarea explicativă scrisă la bătrânețe. O dovadă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ei din bucătărie, ce-a spus părintele despre comisia de Ia București?! unde mi-e gândul, la ceea ce mâinile mele au descoperit sub tricoul I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-a reprezentat pe părintele Ioan închinând biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui. După edificarea bisericii voievodale Sf. Ioan Botezătorul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
săi - un privilegiat moment „sintetic” în evoluția așa-numitelor „arte minore” de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit planul și stilul arhitectural original (prin proporțiile insolite și armonioase, gustul subtil, tinzând la spiritualizarea elementelor decorative) al ctitoriei sale de la Dragomirna, lăcaș pe care îl va înzestra cu capodopere de artă manuscrisă și miniaturistică, semnate de el însuși, alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
evlavie nu departe de Constantinopol, În insula Halchi, În biserica mănăstirii Maicii Domnului. Osemintele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu au fost aduse În țară În anul 1720 de către doamna Marica, soția sa și Înmormântate În biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitoria sa. Prin viața și lucrarea sa, Constantin Brâncoveanu a devenit un sfânt ce aduce cinste neamului nostru românesc. Ne amintim cu mândrie de toți voievozii români ce au ridicat neamul nostru românesc la culmile Înalte ale credinței, curajului, dreptății și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
puterii denotă existența unor structuri politico sociale medievale bine 27 conturate, o viață economică prosperă , armată condusă de voievod, biserici coordonate de o episcopie ortodoxă, la Argeș o curte voievodală veche ridicată la sfârșitul sec. al XII lea și o ctitorie religioasă, În stil bizantin. II. Descălecatul lui Negru Vodă În iarna dintre anii 1284 și 1285, statul mongol al Hoardei de Aur organizează o nouă invazie În Ungaria. Criza politică din ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agravează
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ei a schimbat boieria (sub Matei Basarab, Constantin Șerban fusese mare serdar, destituit însă de Vodă, care îl crestase și la nas) pe doamna țării Românești, viața acestei harnice ziditoare și dăruitoare de biserici (biserica Sfântul Gheorghe din Pitești este ctitoria perechii voievodale) s-a stins, în 1654. Și Constantin Șerban s-a însurat a doua oară cu Nedelea (sau Natalia i-a fost doar țiitoare?). Grigore I Ghica a fost căsătorit cu Marica, fiica lui Mateiaș Sturza și nepoată a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvă tânără) va aduce cu sine rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627). Radu Șerban, fost mare paharnic al lui Mihai Viteazul, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Pe Ilinca Matei Basarab a căsătorit-o în scurt timp cu Constantin Cantacuzino, fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino. Familia Cantacuzinilor din țara Românească își afla astfel temeiul. Prin alianța aceasta „exogamică”, fiul lui Andronic Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei), era o „boală voievodală” caută să ne convingă inscripția de la Mănăstirea Comana: (pe Radu Șerban, tatăl ei, și pe soțul ei Nicolae Pătrașcu, mort în 1627, și îngropat întâi în Biserica Sârbească din Győr, îi reînhumase - știm deja - în ctitoria fostului Voievod Doamna Anca): „La Radu Șerbanú Băsărabă voievod și ginere său Petrașco Nicolai vodă, amândoi tare și vârtos pentru lége și pentru moșie cu păgânii turci, tătari și eretici unguri s-au bătut și în bătrânețe amândoi de boala
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus totus contractus et lecto affixus”143. Marele paharnic al lui Mihai Viteazul, figură însemnată a istoriei noastre 144, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Din 1658 și până în 1660, Gheorghe Ștefan - care părăsise tronul Moldovei (a fost scos din scaun la 13 martie 1658, dar devenise indezirabil încă din 1657 din cauza participării la campania poloneză a lui Gheorghe Rákóczy al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
principissa”, deși recunoaște ilegitimitatea statutului: „non sit per leges legitima uxor”). Dar a fost contestată. Ea a fost aceea care, până la urmă, a obținut permisiunea să aducă în Moldova rămășițele pământești ale fostului Voievod. Le-a îngropat la Mănăstirea Cașin, ctitoria lui. Omorâți într-o țară inospitalieră Dar nu întotdeauna replierea către miazănoapte prin Polonia, a Domnilor maziliți (de obicei din Moldova) ori aflați în pericol să-și piardă scaunul (cale mult mai sigură decât drumul sudic, ce ducea, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este încă în viață, în a cărei casă se afla Ștefana ca sclavă, iar în urmă fu răscumpărată”. Ștefana Mihailovna, „văduvă” contestată, a dus în Moldova sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Ștefan, l-a îngropat la Mănăstirea Cașin (ctitorie a Voievodului) și a plecat apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte simpatia pe care se pare că i-o trezise cândva țarului Alexei Mihailovici. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis...256. „Retragerea din lume
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
m-am călugărit la mănăstire la Radul-vodă”. Barbu Craiovescu (chipul lui poate fi văzut într-o icoană a Sfântului Procopie, copiată în secolul al XVIII-lea) s-a călugărit (când a simțit că i se apropie sfârșitul), în Mănăstirea Bistrița - ctitorie a lui, și a luat numele de Pahomie (nume ilustru în seria întemeietorilor monahismului, Pahomie, părinte al pustiei, reprezentând însăși desăvârșirea călugărească). L-a urmat și soția sa, Neagoslava (Neguța), o sârboaică de stirpe nobilă - după părerea unor cercetători 257
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viind în țară [întâmplarea se petrecuse în Polonia, într-o campanie militară— nota mea, D.H.M.], s-au călugărit; n-au vrut să mai fie mirean” (Cronica Bălenilor). Este aproape sigur că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria sa de la Aninoasa din ținutul Muscelului. Nu știm dacă toți marii dregători (înregistrați în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) care s-au îndreptat spre mănăstire au trecut prin acele „ispită”, „iscodire”, „căutare” și „cercetare”, vreme de trei ani, în „haine mirenești
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de David și de fiul său Radoslav, niște sud-dunăreni, poate, Radu Paisie - Petru -, Doamna Ruxandra și Marco, fiul lor, au deasupra îngeri încoronatori] - subliniind sorgintea divină a învestiturii 272), la Mănăstirea Tismana, ctitorie voievodală, în biserica pictată în 1564 cu banii marelui vornic Nedelco Bălăceanu (un hrisov al lui Petru cel Tânăr îi îngăduia acestuia să facă zugrăveala), Mircea Ciobanul este pictat împreună cu Radu cel Mare, tatăl său, ctitor, după tradiție, al lăcașului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]