2,007 matches
-
pătrund după flamini. Printre plopii plantați în interior, îl descoperă amân doi cu uimire pe principe. Este deja la datorie. Trebuie să fi dormit în casa vreunui prieten sau libert de-al său din apropiere, de a ajuns așa devreme, cugetă Nero. Lui Augustus nu-i place să se scoale prea de dimineață. Mai este un personaj lângă el: Regele Sacrificiilor. Velleius Paterculus face o figură uluită. Nu-l impresionează faptul că se găsește doar la câțiva metri de împărat și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ast-felu că prin ordinele date ni s-au amelioratu suferințele făcându-se dreptate tuturor de o potrivă"1185. Ca urmare a acestor realități "șoaptele ostile nouă nu avură nici o trecere în fața unor populațiuni ce putură în fine respira liber și cugeta liniștit"1186. Astfel, într-un timp relativ scurt, "din fie-care locuitor (...) făcurăm mai întâi un amic, apoi un cetățean iubitor și devotat nouei patrii"1187. Acțiunea eficientă în restabilirea ordinii publice a condus la faptul că "dupe înființarea autorității române
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai există o Oltenie, o Moldovă și o Muntenie, va înceta de a mai exista azi și o Dobroge, care singură, prin legile ei escepționale, nu pare a face parte din Regatul Român. Cei ce au puterea în mână să cugete la aceasta"1679. Publicația Constanța îl avea ca director-proprietar pe silvicultorul Petre Grigorescu și a apărut ca o continuare a revistei Dobrogea 1680. Petre Grigorescu a avut uneori relații destul de tensionate cu autoritățile locale. Tocmai de aceea afirma în cuprinsul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
umplând lumea de alarmă?.. - Este Domnul Romîniei: Barbu Dimitrie Știrbey!... {EminescuOpI 29} VENERE ȘI MADONĂ Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii, O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochiu de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeei
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâne abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au eșit din urna sorții Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La acelaș șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
darurile neobișnuite aduse de acesta. Însă chipul și ochii săi lipsiți de expresie au rămas în memoria misionarului și după aceea, trezindu-i un sentiment asemănător cu teama. Bătrânul acela era naifu, iar chipul său era acela al unui politician, cugetase misionarul. Pe coridor se auziră pași și un foșnet de haine ajunse la urechile misionarului care stătea cu capul plecat. — Senior Velasco. Misionarul ridică privirea. Sfetnicul pentru negoț, Gotō Shōzaburō, pe care misionarul îl cunoștea, stătea așezat pe locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că veți ajunge în Raiul încărcat de bogate răsplăți? Credeți că binefacerea este calea către mântuire, după cum spun preoții japonezi, sau vă dați seama că puterea noastră este mărginită și atunci vă sprijiniți pe mila lui Iisus? Dacă stați să cugetați care este calea cea înțeleaptă, răspunsul este limpede. Dar cum poate Velasco să spună că cerul l-a înzestrat pe Iisus cu acea putere neobișnuită și miraculoasă? Velasco le explicase că Iisus primise puterea asta dinainte de a Se naște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
gura Sorin. Și pentru că bunicul nu spune nici da, nici nu, băiatul îi dă înainte: Ai să vezi că acum sunt băiat mare. Bunicul tace. Se uită cu multă luare-aminte la amândoi. Un timp stă pe gânduri. Apoi, după ce a cugetat îndelung, spune: Bine, fie. Să mergem, dară! Drumul până la izlaz n-a prea fost ușor. Nimeni însă nu s-a plâns. Chiar dacă pe Sorin începuse, sau i se părea că a început, să-l strângă un pantof, chiar dacă Sorina simțea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mai tânăr. Se autodefinește ca fiind optimist și amuzant. Are darul oratoriei. De-abia după ce discuți cu el, îți dai seama că se îndreaptă spre vârsta a doua. E un moment de cotitură în viața unui om când începi să cugeți la sensul existenței multor lucruri. Lucrează la o firmă de cosmetice. A înființat o formație împreunăcu niște colegi de la serviciu, doar așa de distracție. El este chitarist. E căsătorit și are doi copii. A avut ghinionul să ia metroul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și care, în prezent, este internată la recuperare în spital -, am simțit nevoia să-mi revizuiesc valoarea textului. Oare am reușit să transmit cititorului toate trăirile (frică, disperare, singurătate, supărare, stupoare, pustietate, confuzie, speranță...) cât mai exact? După interviu am cugetat la lucrul ăsta nu știu câte ore, chiar zile. Îmi este teamă că am rănit câțiva intervievați, fără nici o intenție. Au existat mai multe motive: din neatenție, din ignoranță sau, pur și simplu, din cauza unor defecte personale. Niciodată nu am fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și se ridicase împotriva lor. Majoritatea celor care au acționat în cazul atacului ca gaz sarin erau membri devotați total Maestrului care, indiferent de îndoielile legate de Aum, ar fi urmat întocmai indicațiile primite. Spre deosebire de ei, Toyoda Toru încă mai cugeta. De fiecare dată când îmi expuneam nedumeririle referitoare la Aum, îl puneam pe gânduri. Apoi replica: «Așa este, dar, Takahashi, lumea este deja în Armagedon și totul e tardiv.» Încă putea să judece lucrurile în maniera lui proprie. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sunt multe înaintea Ta, și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră, fărădelegile noastre sunt cu noi, și ne cunoaștem nelegiuirile noastre. 13. Am fost vinovați și necredincioși față de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat și vorbit cuvinte mincinoase; 14. și astfel, izbăvirea s-a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15. Adevărul s-a făcut nevăzut, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
posteritate, voi însera aici mărețele lui cuvinte, așa cum le-a rumegat capul său și le-a scris cu însuși, mâna sa: „Lumea trebuie să fie condusă de cei geniali și curați”. Și cu asta punct. Nu-i așa că omul acesta cugetă adânc? Vă dați seama ce conducere am avea dacă în guvern ar fi numai personaje care pot să prezinte la orice oră din zi sau din noapte, în original, plus copie, certificatul de genial și o dovadă legalizată, semnată de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în camera străină. Cu perversitate îmi pregăteam plecarea, ca ea să nu simtă plictiseala și indiferența mea, când voiam să părăsesc camera după o oră, eu, care înainte de a intra, dorind-o, îi promisesem că vom sta patru ore împreună. Cugetam minciuna pe îndelete, și printr-o jumătate de vorbă reflectam că ceasul meu întîrzie, că timpul trece fără să ne dăm seama, că aveam presupunerea că cineva ne pândește intrarea. Plângând, Irina întîrzia pe cât putea plecarea. Când se hotăra să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
m-ar recunoaște. Sau, de m-ar crede în tot ceea ce spun, ar vedea că sunt altul decât m-a cunoscut ea. N-ar trage concluzii din voința mea de a spune tot adevărul, cu orice risc personal, și ar cugeta cu surprindere: "Ce hipocrit a fost fără să știu!" Deci prefer ca în întregime vinovatul să fiu eu. Dar nu de mine depinde judecata unui om imparțial (adică a unui om care e mai aproape de adevăr). Mereu altele vor fi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
anterioară de care râseserăm cu chef amîndoi.) - Ce are a face! Nu va exista! Are bani, rude la Florența, undemerge în fiecare an, acolo mă voi educa pe cont propriu! Deci avea răspuns la toate exclamările mele, planul fusese bine cugetat. Ca și cum ar fi vrut să-mi arate că o hotărâre posibilă n-ar fi fost rezultatul unei ușurințe, îmi reaminti: - Știi bine că am fost deseori decisă să mor și că m-ai împiedicat. Ar fi fost și acela un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rea, cu ochii lucioși. - Da! Ai rămas același. Ti-era egal de-l iubeam sau mă iubea. Toată chestiunea este să nu mă fi dat altuia. Egoism bărbătesc, nu-mai amor propriu. - E omenesc să te doară profanarea cărnii, oricât ai cugeta căalterarea sufletească are singură o importanță, că trupul este în voia cerințelor fiziologice. Dar toți ar proceda ca mine, indiferent dacă ar gândi că procedeul este caraghios. - Numai un bărbat are toate drepturile?! - Cum să-ți explic asta?... La începutul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
învinovățit de romanesc, m-aș arunca imediat în mare. Aș băga de seamă să fac gestul cel mai simplu, ca să nu par lipsit de simplicitate în gesturile mari. Cu toate că alte instincte din mine pretind să-mi fie indiferent ce-ar cugeta lumea, să iau o barcă la miezul nopții, să merg până departe pe valuri și să nu mă arunc decât după ce mă voi impregna cât mai mult de apă și de cer. (Aș lua cu mine și patefonul? Ce placă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de la un chin pricinuit de ea, și se răzbună imediat, chiar dacă mai târziu va regreta. Dar vorba ei este cu dublu înțeles, și, când vrei să te răzbuni, spui clar ceea ce trebuie să doară. Ioana e prea spontană pentru a cugeta o pedeapsă subtilă, aceea care supără mai precis, cu toate că nu e sonoră și, de altfel, nu are izbucnirea decât în mijlocul unei discuții înfierbîntate, când n-ai răgaz să mai combini ceva. După o zi am cerut Ioanei să mă lămurească
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Viky, eu sau doamna Axente? Multă vreme după aceea, doamna Axente va povești la vecini, în toate amănuntele, ceea ce s-a întîmplat, va reface boala lui Viky și apoi dispariția și punerea în mormânt, clipă cu clipă. Iar eu voi cugeta asupra morții, a dezastrului iremediabil al tuturor planurilor și la ceea ce mi se pregătește mie. Și unul și celălalt vom exploata pe Viky. Pe cer, un șirag de berze. Madame Pitpalac glumește: "A venit toamna, se duc sezoniștii!" Preocupați cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Sybil bucătăreasa și... Mai târziu Craig se blestemă că a plecat în acel moment. Dar nu se putea stăpâni. Îl apucase frica, o perdea de întuneric care-l orbea, frica de a fi descoperit acolo, atunci, înainte de a fi putut cugeta la ce auzise. Se furișă în jos pe scări ca o fantomă, își înhăță pălăria. Când ieși afară, observă pentru prima oară cele câteva mașini parcate mai departe, lângă casă. Fusese prea preocupat de sine pentru a le observa, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
puțin dezvoltate aceste însușiri. Dacă nu-i poți cuceri inima prin propriile tale mijloace, nu te poate ajuta întreaga omenire cu toată știința ei, cu toată arta ei, cu toată diplomația și cu toate armatele ei. Unii se înduioșează când cugetă la pitecantrop, strămoșul omului. Alții își stăpânesc dezgustul când cugetă la om, strănepotul pitecantropului. În pădurile primitive - ciomagul; în societate - sarcasmul. Expresia fizică a sentimentului, aceeași: arătarea caninilor. Pesimistul mizantrop spune oamenilor: "Gorile, cât sunteți de stupide!" Pesimistul idealist le
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
prin propriile tale mijloace, nu te poate ajuta întreaga omenire cu toată știința ei, cu toată arta ei, cu toată diplomația și cu toate armatele ei. Unii se înduioșează când cugetă la pitecantrop, strămoșul omului. Alții își stăpânesc dezgustul când cugetă la om, strănepotul pitecantropului. În pădurile primitive - ciomagul; în societate - sarcasmul. Expresia fizică a sentimentului, aceeași: arătarea caninilor. Pesimistul mizantrop spune oamenilor: "Gorile, cât sunteți de stupide!" Pesimistul idealist le spune: "Fraților, cât suntem de nenorociți!" Natura își urmează cursul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
deoarece în artă se pare că ar fi "posibil și imposibilul", - dovadă atâtea opere literare în care autorii vorbesc de lucruripe care nu le cunosc, de sentimente pe care nu le-au simțit, de probleme pe care nu le-au cugetat. 11. Opera literară e o sumă de momente ale spiritului unuiscriitor, o manifestare multiplă și variată a impresiei pe care lumea o face asupra unei sensibilități. 12. ...durerea, regretul și tristețea au fost întotdeauna un iz-vor incomparabil mai puternic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de "comestibile", își pierdu cumpătul, începu să joace pe cele două picioare groase în dosul tejghelei ca un curcan apoplectic, repetând aiurit, cu glasul alterat: "Zahar...fetiță?... zahar?... zahar?" Adela se îneca, "murea" de râs, cu batista pe față. Eu cugetam că pretențiile omului de cincizeci de ani, exagerate față cu cei optsprezece, erau încă și mai exagerate față cu cei douăzeci și cinci ai nimfei cu rochia vișinie. Slujnica aștepta cu aerul impertinent cu care intrase. (Desigur că nu venea în magazie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]