1,157 matches
-
un singur om. Cînd cîntăritorul se făcea al dracului, era nevoie de doi bărbați să ridice un sac plin. Din aceste motive, e imposibil să cîștigi 30 de șilingi pe săptămînă sau pe aproape. Dar, lucru curios, foarte puțini dintre culegători păreau să știe exact cît cîștigă, fiindcă sistemul de plată la bucată te încurcă și nu-ți prea dai seama cît de puțin ești plătit de fapt. Cei mai buni culegători din grupul nostru erau o familie de țigani, cinci
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
sau pe aproape. Dar, lucru curios, foarte puțini dintre culegători păreau să știe exact cît cîștigă, fiindcă sistemul de plată la bucată te încurcă și nu-ți prea dai seama cît de puțin ești plătit de fapt. Cei mai buni culegători din grupul nostru erau o familie de țigani, cinci adulți și un copil, care, firește, culeseseră hamei din primul an cînd puteau merge în picioare. În mai puțin de trei săptămîni, aceștia adunaseră împreună 10 lire - adică, fără copil, făcuseră
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
merge în picioare. În mai puțin de trei săptămîni, aceștia adunaseră împreună 10 lire - adică, fără copil, făcuseră cam 14 șilingi fiecare. Ginger și cu mine strînseserăm cam 9 șilingi pe săptămînă fiecare și mă îndoiesc că a fost vreun culegător care să fi făcut mai mult de 15 șilingi pe săptămînă. Cu banii ăștia, o familie cîștiga cît să-i ajungă de casă și masă plus drumul înapoi către Londra, însă un culegător care e singur nu prea reușește nici măcar
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
și mă îndoiesc că a fost vreun culegător care să fi făcut mai mult de 15 șilingi pe săptămînă. Cu banii ăștia, o familie cîștiga cît să-i ajungă de casă și masă plus drumul înapoi către Londra, însă un culegător care e singur nu prea reușește nici măcar atît. La unele dintre fermele din apropiere, socoteala pe baza căreia se făcea cîntărirea nu era de 6 banițe la un șiling, ci de 8 sau 9, rată la care ar fi fost
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
de 8 sau 9, rată la care ar fi fost foarte greu să strîngi 10 șilingi pe săptămînă. Cînd un sezonier începe lucrul, ferma îi dă o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic menite să reducă un culegător la nivelul de sclav. Conform acestor reguli, fermierul poate concedia un culegător fără preaviz și cu orice pretext, plătindu-l cu un șiling pe 8 banițe, în loc de șase - adică îi confiscă un sfert din agoniseală. Dacă un muncitor își părăsește
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
să strîngi 10 șilingi pe săptămînă. Cînd un sezonier începe lucrul, ferma îi dă o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic menite să reducă un culegător la nivelul de sclav. Conform acestor reguli, fermierul poate concedia un culegător fără preaviz și cu orice pretext, plătindu-l cu un șiling pe 8 banițe, în loc de șase - adică îi confiscă un sfert din agoniseală. Dacă un muncitor își părăsește slujba înainte să se termine culesul, cîștigurile sale sînt taxate în același
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
salariu fix, și nu la bucată, salarii pe care nu le primesc dacă e o grevă, așa că, în mod firesc, se fac luntre și punte să împiedice izbucnirea vreuneia. Una peste alta, fermierii îi au în permanență la mînă pe culegători, și așa va fi mereu pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
dacă e o grevă, așa că, în mod firesc, se fac luntre și punte să împiedice izbucnirea vreuneia. Una peste alta, fermierii îi au în permanență la mînă pe culegători, și așa va fi mereu pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri: locuitori din East End, cei mai mulți precupeți, țigani și muncitori agricoli itineranți, plus cîțiva vagabonzi. Faptul că Ginger și cu mine eram vagabonzi ne-a adus destul de multă simpatie din partea celorlalți, mai cu seamă a
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
că vorbesc „altfel". Ca de obicei, asta i-a făcut să fie și mai prietenoși, pentru că oamenii ăștia par să fie convinși că trebuie să fie de-a dreptul cumplit să „decazi la mai rău". Dintre cei aproximativ 200 de culegători de la ferma lui Blest, 50 sau 60 erau țigani. Seamănă, în chip ciudat, cu niște țărani orientali - aceleași fețe masive, deopotrivă șterse și șirete, aceeași agerime cînd vine vorba de domeniul lor și aceeași ignoranță uimitoare în afara lui. Majoritatea nu
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
de pîine cu margarină, aveam pîine neagră adevărată. Inimă de bou. Găluști cu bacon. Sîngereți. Cap dă porc". Tonul cleios și jinduitor pe care a zis „cap dă porc" sugera zeci de ani în care suferise de foame. În afara acestor culegători regulați, mai erau și „cei care stăteau la ei acasă": adică localnici care culegeau cînd îi apuca, în principiu doar ca să-și treacă timpul. Era vorba de soțiile de fermieri și alte persoane de genul ăsta și, de regulă, oamenii
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
erau și „cei care stăteau la ei acasă": adică localnici care culegeau cînd îi apuca, în principiu doar ca să-și treacă timpul. Era vorba de soțiile de fermieri și alte persoane de genul ăsta și, de regulă, oamenii ăștia și culegătorii se urăsc de moarte. Cu toate astea, una dintre ele era o femeie foarte cumsecade, care ia dat lui Ginger o pereche de pantofi și mie un sacou excelent, cu vestă, și două cămăși. Majoritatea localnicilor păreau să se uite
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
strălucirea proiectelor de restituire a tezaurului cultural popular, formulate, la noi, de B.P. Hasdeu, au văzut, iar, lumina tiparului. S. Fl. Marian, A. Gorovei, T. Pamfile, Elena Sevastos, Elena Niculiță-Voronca, Gh. Ciaușanu au fost reeditați și, alături de ei, mulți alți culegători mărunți. Doar problema Proverbelor... lui Zanne părea insurmontabilă. O carte de dimensiunile deja pomenite implica resurse pe măsură, care trebuiau identificate și angrenate în acțiune. În strania noastră economie de piață, proiectul național al lui Zanne, un proiect, cum menționează
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
învățat din mers să lucreze la noile și atât de performanțele aparate, capabile să scurteze la maximum distanță dintre autor și cititorul sau. Rând pe rând, din drumul textului către destinatarii săi au fost eliminate mai multe verigi intermediare - dactilografa, culegătorii de litere din tipografie, linotipiștii, în anumite situații chiar corectorii - astfel încât pagina tipărită a ajuns să reproducă întocmai fanteziile filologice și dexteritățile tehnice, cât se poate de diverse, ale autorilor. Dacă, înainte de 22 decembrie 1989, existau niște reguli clare de
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
a 4-a e plăcută: "E greu să alegi un cadou, e ușor să alegi o carte!" Tocmai despre textele care te invită să cumperi o carte e articolul cel mai interesant. Îi aparține unui om de meserie, editor și culegătorul de superbe perle ale tranziției, Radu Paraschivescu. El adună, se pare, și clișeele din lumea editorială: "Din stolul refrenelor tocite se detașează "N-o poți lăsa din mână", propteaua cvasiobligatorie a thrillerelor de 500-600 de pagini și în general a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Hr., istoricul roman Tacitus descria poporul molvanian astfel: Sunt scunzi și oacheși la înfățișare, și nu au aplecare către munca grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să găsești în imperiu un trib de vânători și culegători mai certăreț, mai destrăbălat și mai needucat. Chiar și astăzi, molvanienii sunt adesea prezentați pe nedrept ca fiind morocănoși, arțăgoși și violenți, dar desigur că acest portret este adevărat doar în parte. În fond, poporul molvanian adoră să se distreze
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
și a citit întâia mea plachetă și mi-a reașezat cuvintele în vers, astfel încât eu și cu mine suntem doi. Da, chiar așa suna primul vers din placheta Menire în doi, dar el a apărut într-o altă topică din cauza culegătorului. Vreau să spun că poți să scrii în limba română la Barițe, la Vârșeț, la Londra sau la New York la fel de bine cum se scrie la București, Cluj sau Craiova. Nu uitați că Singer a luat Nobelul scriind în idiș și
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
o singură femeie oarbă/ acestei inimi i-ar trebui o lungă și frumoasă gură/ acestei lumi o lungă și frumoasă lume" (Sînt arborele pe care-l udă și-l ascund). Omul se confundă cu natura, se varsă în alcătuirile acesteia: "culegători înalți veniți în apropierea șinelor/ adorînd fierul și celebritatea lui matinală/(o cruce de fier pe acoperișul hangarului)/ o gheară moale-moale/ înfiptă într-o victimă leneșă-leneșă/ viață ca o secreție inutilă transmisă prin/ serviciile de poștă ale ruinelor/ feminine" (Legăturile
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
primire, dintru începutul cărții, de discursul despre metodă. Autorii, specialiști (dacă omul și poveștile lui pot fi domeniu de expertiză) în științe umane - de la literatură la jurnalism, de la antropologie la psihologie, ori la studiul imaginii și de la arhivistică la sociologie - , culegători, în tot cazul, de istorii orale, fac interviuri. Cu ei, un soi de autodictări cum primeai în clasele mici, și cu alții, copii, bătrîni, mame, doctori mamoși etc. Deosebirea dintre ,tabere", a trecuților prin viață și a ucenicilor cu vagi
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doresc o profesiune pe măsură talentului lor. Din rândurile ei se nasc odrasle cu talente artistice, fapt ce vorbește de la sine despre izvorul folclorului creat de poporul român, care a avut rapsozi legendari, creațiile lor umplând mii de pagini ale culegătorilor de folclor. Lucrarea face referiri la diferite nume de la Cursești, de la Armășoaia de la Toporăști, Dumbrăveni, Gârceni. Satele comunei Pungești de astăzi sunt pline de rubedenii. Încrucișările maritale asigurau o vigoare și o rezistență în fața greutăților vieții. Autorului nu-i scapă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
Ce fel de culoare va avea viața în U.E.? Rămâne ca peste veac, alt autor local, să aducă în monografia sa fațete de interacțiune cu valori europene: migrația spre Roma, ocupată în sfârșit de români, după înfrângerea lor de către Traian, culegători de căpșuni, copii români educați în limbi străine, ce vor forma colonii dacice, ca în America, sau Canda, sau Australia! Se schimbă lumea, granițele sunt doar în cărțile de geografie, e posibil să dispară cu timpul sentimentul național, să pară
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
tot ce-l înconjoară, din tot ce află, din tot ce vede și-i întunecă sufletul său avid de morală, dreptate, umanism, patriotism. Citindu-l pe Comaniță, un poet țăran, gândurile te duc la creatorii din veacuri recuperații de marii culegători de folclor și incluși în manuale școlare. Înscriem această carte printre comorile baladești românești, ca o pagină vie a unui prezent tulburat de o tranziție încărcată cu cele bune și cele rele de care poporul român, vitregit de istorie, a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]