55,711 matches
-
ci componente ale ăexistentei globaleă". * Marian Victor Buciu, universitar de la Craiova care are în lucru o carte despre Dimov, se oprește și el, ca și Bogdan Lefter, la proiectată epopee onirica, despre care poetul spunea într-un interviu: "Am un cult, mărturisit, pentru Budai Deleanu. Structura epopeii sale, subsolul mai ales, mi se pare aproape modernă. Epopeea mea, a cărei scriere, din pricina senescentei, devine din ce in ce mai greoaie, poartă titlul aMarul Cunostinteiă. Prologul a apărut în ăViata Românească de acum cîțiva ani. E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
așa explicîndu-se pregătirea destul de îngrijita în ale umanioarelor. În 1857 devine funcționar la Arhivele Statului (avea 38 de ani), parcurgînd toate etapele slujbașului de atunci, pînă a fi căpătat rangul de pitar. Dar slujbaș fusese încă din 1857 la departamentul Cultelor. La Arhivele Statului i-a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar, pe cînd era încă slujbaș la departamentul Cultelor în 1858, întreprinde o fructuoasa călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate peripețiile, de la episodul Bucuresti-Giurgiu, călătoria pe vas, cel
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
estetică. Constatând că "poemele de început ale ieșeanului Nichita Danilov sunt solemne și abstracte", Eugen Simion consideră, pe bună dreptate, că ele descind din "stilul liric al lui Al. Philippide". La sfarsitul deceniului opt, cănd cenzură nu mai îngăduie decât cultul lui Ceaușescu, gravitatea de imn religios a versurilor tânărului poet sună straniu, ca o adiere de altceva. Această gravitate - cu o notă teatrală, dar niciodată împinsă până la parodie - îl distinge pe autor și de colegii lui de generație, care înțeleg
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
pentru exegeze, noi și înnoitoare, altfel zicînd noi puncte de vedere - pe bază de noi lecturi pătrunzătoare - despre opera marelui poet. Aceasta va propulsa o nouă, poate altă receptare a operei lirice eminesciene. De o neasemuita utilitate astăzi este capitolul "Cultul lui Eminescu". Autorul arată la ce consecințe pernicioase duce ideea "atribuirii unor trăsături care fac din Eminescu un exponent de o mare puritate a ideii naționale, preluată, cum era firesc, nu numai de spiritul public, la noi naționalist prin definitie
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
firesc, nu numai de spiritul public, la noi naționalist prin definitie și prin formație, aproape am zice prin natura, ci și de toate extremismele naționaliste, de la legionari la comuniștii naționaliști din ultimele decenii". Petru Creția respinge "instituirea unui fel de cult oficial al lui Eminescu, la date fixe: 15 ianuarie... și 15 iunie. Pentru oficialitate acest tip de festivism se adaugă la tot ce se construise în materie de naționalism că diversiune politică în acei ani; cultul poetului decretat poet național
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
instituirea unui fel de cult oficial al lui Eminescu, la date fixe: 15 ianuarie... și 15 iunie. Pentru oficialitate acest tip de festivism se adaugă la tot ce se construise în materie de naționalism că diversiune politică în acei ani; cultul poetului decretat poet național". Obiceiul, din anii comunismului, s-a păstrat, din păcate, și astăzi, continuîndu-se a se vorbi în formule liturgice: "luceafărul poeziei românești, arhanghelul, arheul, martirul, sfîntul, pînă și Cristul nostru, suflet din sufletul neamului, trecerea lui în
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
rugăciuni și, nu arareori, mai rău decît atît." Să adaug observația: Nimeni nu spune că Eminescu nu trebuie sărbătorit, fie și fără vreun soroc anume. Dar nu așa. Relația cu el nu se cade să se transforme în acte de cult... Eminescu nu trebuie sacralizat din afară, nici cu obstinația oarbă a unui instinct". Si inca: "Eminescu -, ce este el ca model? Că poet a fost un model pentru epigonii lui, și atît." Și, apoi, respinge formulă lui Noica despre Eminescu
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
într-un text profunzimile de gand și sentiment ale unui autor. Ce să găsească însă bietul studios în astfel de texte strânse cu infinită sârguința între cotoarele aurite cum ar fi Instrucțiunile lui Lenin privind Regulamentul sanitar pentru locuitorii Kremlinului?"; "Cultul post-mortem nu s-a oprit aici. S-a considerat că opera lui Lenin - cea scrisă, dar mai ales cea făcută - nu aparține unui creier obișnuit. De aceea s-a ajuns la una dintre cele mai fantasmagorice momente din istoria lumii
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
Înainte de a fi îmbrăcat toga aleșilor națiunii, el fusese unul dintre cei mai zeloși rânitori în latrina ceaușismului. Incapabil să parvină în primele rânduri ale politrucilor bolșevici (se spune că dosarul său avea o pată: părinții ar fi aparținut unui cult religios neagreat de oficialitatea comunistă), autorul sutelor de texte de proslăvire a cuplului de analfabeți s-a mulțumit să poarte, prin hârtoapele nerușinării, geantă "patronului"-plagiator, Eugen Barbu. Umil, nu i-a rămas decât să pună umărul (solid încă de pe
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
viața mea, ciudată și azi neexplicabila pentru toți cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine". Veronica îi răspunde călin, copleșită de mărturisirile (să fi fost ele de circumstanță?) și îl roagă să redacteze, pentru ea, o cerere către Ministerul Cultelor în care să ceară să-i vină salariul prof. Micle, pînă la stabilirea pensiei. La începutul lui septembrie 1879 Veronica se deplasa, în acest scop, la București și iubiții s-au regăsit în dragostea lor. Iar deplasările ei în capitala
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
a figurației mitologice, pentru a ne exprima astfel, a poetului, se sublimează, după cum vedem, deoarece, prin aluviunile melancolice, prin irizările extatice, prin asocierile senin-vinovate ale textului, se deschide zarea unei transcendente. Pagînismul arcadian reprezintă o formă de cultură, nu de cult răsturnat. Nu e o iconoclastie, ci mai curînd o iconodulie inteligent reconstituita prin erudiție sensibilă: "Păgîn am fost cîndva, doar voluptatea o cinsteam și larii,/ zgîriind tăblițele de ceară, ca Propertiu, umbrianul,/ uităm de For și ignorăm barbarii;/ pe Cynthia-o
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Negre de azi. Se pare învățase, scriind, limba locului. La această se referă și distihul poetului român cunoscut, citat într-un alt număr al revistei, si care sună așa: La Pontul Euxin citea un get/ Silabisind din Pontice încet. Jelaniile, culte, prima dată, nu mioritice.
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
citim că, esuînd "idealul național" scriitorul va căuta alte soluții? Amintirile se regrupează pentru a-i evocă alte apartenente: "Sirian de baștină, am copilărit în mijlocul poporului, eu eram încă de acasa un om cu vederi conservatoare, care are un adevărat cult pentru tradițiunile naționale în toate privințele. Acest cult s-a dezvoltat apoi sub înrâurirea lui Șaguna și a aderenților lui, prin legăturile mele cu Eminescu și prin viață petrecută în mijlocul junimiștilor. Socialiștii erau pentru mine unii dintre dușmanii cei mai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
alte soluții? Amintirile se regrupează pentru a-i evocă alte apartenente: "Sirian de baștină, am copilărit în mijlocul poporului, eu eram încă de acasa un om cu vederi conservatoare, care are un adevărat cult pentru tradițiunile naționale în toate privințele. Acest cult s-a dezvoltat apoi sub înrâurirea lui Șaguna și a aderenților lui, prin legăturile mele cu Eminescu și prin viață petrecută în mijlocul junimiștilor. Socialiștii erau pentru mine unii dintre dușmanii cei mai primejdioși ai neamului românesc, zguduitorii din temelie ai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ratează. În primul rînd, pentru cultura profundă a fiecăruia, si nu este vorba doar de cea teatrală, pentru contactul cu o institutie inaugurată în 1680 și care a traversat secolele preocupată cu predilecție de conservarea tradiției. Și-a făcut un cult din asta, respectat ca atare de toată lumea. Este singurul teatru din Franța subvenționat integral de stat, cu o trupă permanentă, formată din aproximativ șaizeci de actori. Respectînd în mod absolut o asemenea instituție cu valoare istorică, tu, stat, te așezi
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
din abataje pe mineri - așadar, cu privire la un intreg lanț de diversiuni, neelucidate decît parțial, care stînjenesc în chip sîcîitor cercetarea istoriei recente - Alianță Civică e hotărîtă să facă lumină deplină. Ce e dubios sau păgubitor în aceasă înverșunare? Tot din cultul pentru dreptate, poeta s-a dedicat memoriei celor căzuți în tragediile veacului ("Memorialul Sighet"), dînd viața unui mecanism de valorificare a documentelor și a relicvelor, de celebrare a victimelor, de identificare a celor vinovați de genocid. Îmi dau seama că
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
nu i-a învățat la scoala, și nici la facultate, pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Blaga și alții. În deceniul al optulea, după faimoasele Teze din iulie 1971, protocronismul a introdus în cîmpul literar iconodulia, cultul, adică, al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
ca să-ți atragi învinuirea că vrei să dai la topit încă o statuie. Și învinuirea nu vine de la un nepricepător, ci de la un critic literar! Cred că lucrurile se cuvin puse la locul lor. Iconodulii, foarte mulți, fiindcă adorația și cultul sînt atitudini naționale și populare, nu pot fi înfrînți de iconoclaști, mult mai puțini, făcînd figură de snobi și de vînduți, ci numai de intelectualii cu spirit critic. Aceștia nu rumega prejudecăți, ci încearcă să privească mereu cu ochii lor
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
Radu, Mircea Cărtărescu, T. O. Bobe, Z. Ornea, Cristian Preda și Alexandru Paleologu (în cazul acestuia din urmă fiind vorba de un dialog realizat de Tita Chiper). Cele mai multe dintre intervenții se refereau la necesitatea de a se renunța la un cult primitiv al lui Eminescu, expresie a admirației populare, dar și a naționalismului comunist din timpul lui Ceaușescu, în favoarea unei reevaluări lucide, cu spirit critic, a operei lui. Această pledoarie în sine n-ar fi reușit să atragă atenția, întrucât nu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
pe mașini de curse, alpinist, schior de performanță) și e impresionată de intransigenta cu care ași refuză sieși orice slăbiciune, de voință supraomeneasca cu care se chinuiește să-și ăngrăngă limitările trupului șubrezit. Desigur superstar, tiran, macho, mare preot al cultului "Imaginii" dar splendid și autentic muzician, obsedat de perfecțiune, de căutarea frumosului absolut. Cât de dornic de publicitate era, Karajan a fost totuși discret an privința intimității sale, a vieții sale de familie; este singura latura asupra căreia cartea atât
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
înjurăturile rusești cu cele românești, evocă viața comunității evreiești din Iași (care numără în l958 20.000 de oameni pentru că în prezent să nu depășească 3.000), face considerații asupra boemei din România, denunță contradicția dintre antipatia față de "străin" și cultul obiectelor fabricate în "străinătate" etc. Nimic din ceea ce se petrece în jurul lui nu-i rămâne indiferent. Este adevărat că reflecțiile asupra moravurilor sunt uneori improvizate și banale: "Filantropia e ipocrita. Ea anulează, pentru o clipă, distanțele sociale și-i da
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț însemn statuar. an cele mai multe cazuri amatorismul și aroganță merg mîna în mînă cu gradul de autoritate , cu gradul, în general, fie el MAPN sau MI, si cu un cult primitiv al eroilor, al eroilor consacrați și că sfinți sau al acelora suspectați că ar putea deveni cîndva ori una, ori altă. Ieșiți aproape cu totul din contemporaneitate, anesteziați de contemplația narcisiaca a unui trecut permanent recondiționat în cheie exemplara
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
cu Ion Cristoiu, care se remarcase cândva prin luciditate și care de câțiva ani ne surprinde prin afirmații de un subiectivism scăpat de sub control. În egală măsură ne simțim contrariați - si jenați - constatând că el a ajuns să practice un cult al propriei lui personalități. Pe paginile 2 și 3 ale cărții, numele său este înscris de 10 (zece) ori! Numai Adrian Păunescu mai face așa ceva, dar lui, într-un fel, îi stă bine, pentru că își asumă lăudăroșenia, transformând-o într-
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]