4,292 matches
-
scări să te urci până la cele de sus, și pe pupitre și pe mese, nimic altceva decât cataloage și bibliografii, adică propriu-zis sucul Însuși al științei și nicăieri o carte ca lumea de citit, ci numai cărți despre cărți. Omul cultivat trebuie să Încerce să cunoască tocmai comunicarea și corespondențele dintre cărți, și nu cutare carte În mod special, așa cum un responsabil cu traficul feroviar trebuie să fie atent la raporturile dintre trenuri, adică la Încrucișările și corespondențele lor, și nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
baza demersului bibliotecarului are o Înrâurire considerabilă În plan practic, căci cunoașterea ei intuitivă oferă anumitor privilegiați mijloacele necesare pentru a scăpa fără prea multe neplăceri din situațiile În care ar putea fi prinși În flagrant delict de incultură. Persoanele cultivate știu - și, mai ales, din păcate pentru ele, persoanele necultivate ignoră - că Înainte de toate cultura este o problemă de orientare. Să fii cultivat nu Înseamnă să fi citit o carte sau alta, ci să știi să-ți găsești repere În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
contează aici mai puțin decât exteriorul sau, dacă preferăm, interiorul cărții este exteriorul său, ceea ce contează În fiecare carte fiind cărțile de lângă ea. Din acest motiv, să nu fi citit o carte sau alta nu contează deloc pentru o persoană cultivată, căci, chiar dacă ea nu Îi cunoaște cu precizie conținutul, este deseori capabilă să-i cunoască situarea, adică felul În care se plasează În raport cu celelalte cărți. Această distincție Între conținutul unei cărți și situarea ei este fundamentală, deoarece le permite celor
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
despre ea nu e deloc o piedică În a visa la ea sau a discuta despre ea. Încă Înainte de a o deschide, simpla indicație a titlului sau cea mai mică privire aruncată copertei sunt de ajuns ca să suscite, la omul cultivat și curios, o serie de imagini și de impresii care nu cer decât să se transforme Într-o primă părere, facilitată de reprezentarea pe care cultura generală o oferă asupra ansamblului cărților. Așadar, pentru noncititor, Întâlnirea cea mai discretă cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
autentice aproprieri personale și nu există, la limită, carte necunoscută care să nu-și piardă acest statut de la prima Întâlnire. * Particularitatea nonlecturii bibliotecarului lui Musil e de fapt aceea că atitudinea sa nu este pasivă, ci activă. Dacă numeroase persoane cultivate sunt nonlectori și, invers, dacă numeroși nonlectori sunt persoane cultivate, e pentru că nonlectura nu Înseamnă absența lecturii. Ea este o veritabilă activitate, ce constă În a ne organiza În raport cu numărul imens de cărți, astfel Încât să nu ne lăsăm copleșiți de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care să nu-și piardă acest statut de la prima Întâlnire. * Particularitatea nonlecturii bibliotecarului lui Musil e de fapt aceea că atitudinea sa nu este pasivă, ci activă. Dacă numeroase persoane cultivate sunt nonlectori și, invers, dacă numeroși nonlectori sunt persoane cultivate, e pentru că nonlectura nu Înseamnă absența lecturii. Ea este o veritabilă activitate, ce constă În a ne organiza În raport cu numărul imens de cărți, astfel Încât să nu ne lăsăm copleșiți de ele. În această calitate, merită să fie apărată și chiar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ÎN CAZUL ANUMITOR CĂRȚI, SĂ PROCEDEZI ALTFEL. Această idee a „privirii de ansamblu” nu se limitează la situarea unei cărți În biblioteca colectivă. Ea privește de asemenea situarea fiecărui pasaj În ansamblul cărții. Capacitatea de orientare pe care un cititor cultivat știe să și-o dezvolte În privința dispunerii generale a bibliotecii e la fel de valabilă În interiorul unui singur volum. Să fii cultivat Înseamnă să fii În stare să-ți găsești rapid reperele Într-o carte, iar aceasta nu implică o lectură integrală
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
grup. S-ar putea astfel Întâmpla ca, de-a lungul unei seri, conversația să aibă drept subiect o carte pe care nu am citit-o și să fim constrânși - pentru că respectiva carte este considerată ca fiind cunoscută de orice persoană cultivată sau pentru că am făcut greșeala de a zice prea repede că am citit-o - să Încercăm să facem o impresie bună. E vorba despre un moment neplăcut, dar din care e cu putință să ieși basma curată fără efort, cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
părere ai despre critica În afara creației? Am prostul obicei de a citi periodice și mi se pare că mare parte a criticii moderne este lipsită de valoare.” Apărând criticii de acuzația de insignifianță, Gilbert afirmă că ei sunt mult mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai multă cultură decât actul artistic. Tocmai În acest cadru al apărării criticii sub statutul ei de artă intervine prima apologie a nonlecturii: „Se spune adesea că (recenzenții n.n.
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Stan Pățitul decât toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept pedagogic: mintea elevilor nu trebuie supraîncărcată cu tot felul de cunoștințe/informații, ci cultivată, adică exersată prin acțiuni problematizate, care vor face ca reflecția proprie să câștige În vigoare și Îndemânare. Acest lucru este redat și În proverbul: „Puțin, dar bun”.) Mihai Eminescu a surprins, În termeni plastici, antiteza dintre simpla acumulare, realizată de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să o facem să devină a noastră. Altfel, o vom executa forțat, mecanic și nu vom câștiga nimic spiritual de pe urma Îndeplinirii ei. Μ Cum se explică faptul că un pianist cântă cu aceeași dăruire, indiferent că În sală sunt auditori cultivați sau mai puțin avizați? Să fie de vină numai respectul față de sine al acestuia, sau și convingerea sa că muzica este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau de cultură, deoarece ea se adresează nu atât intelectului, cât mai ales acelei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceea ce ei ar fi vrut să Împlinească În viață, dar nu au reușit. Μ Când achizițiile informaționale de orice fel le-am transformat Într-un bun al nostru, putându-le folosi oricând și În diverse scopuri, ne putem considera oameni cultivați. Μ Chiar dacă, la un moment dat, avem șansa ca să ne dea cineva un sfat, până la urmă tot prin noi Înșine Învățăm, deoarece eficiența sau valoarea sfatului primit n-o putem verifica decât pe „pielea noastră”. Μ Când aduci un reproș
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Întrebarea este clar pusă, ea sugerează, În mare măsură, și răspunsul. Cum ar fi, de exemplu, Întrebarea: „Care sunt beneficiile unei minți bine cultivate/formate?”. Răspunsurile sunt sugerate, În primul rând, de acest „bine” din cuprinsul ei: o minte bine cultivată - adică exersată sub raport logic, disciplinată și echipată cu vaste elemente ale cunoașterii - ne poate da satisfacția reușitei prin ea Însăși, spre deosebire de mintea necultivată, care simte mereu nevoia ajutorului venit din partea discursului logic și avizat al altuia; ne dă, cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și sancționa faptele, el și-a creat, de fapt, un Dumnezeu al lui care va avea meritul de a-l suplini pe Cel de Sus. Μ Pe cel Însetat de libertatea gândului și a simțirii proprii cuvintele Îl Îngrădesc. Μ Cultivată În exces, introspecția ucide autenticitatea faptului psihologic trăit, care este strivit sub povara plăcerii de a fi disecat și interpretat din perspective mai mult sau mai puțin egoiste. De aceea nu trebuie să ne mirăm că celui de lângă noi Îi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
României. Și În acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, În fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la concluzia că românii sînt o națiune superioară, cultivată, fără a se ține seama de Înapoierea provocată de cele cîteva secole În care au fost sub dominația diferitelor puteri europene. În aceste condiții, consideră autorul, românii nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Institutul de Istorie al CC al PCR), iar după angajarea regimului Ceaușescu pe linia național-comunismului aceste documente au fost manipulate (chiar falsificate) pentru a servi exacerbării unui cult paternalist. Astăzi, din păcate, o parte a societății românești (chiar unele segmente cultivate) nu este pregătită să Înțeleagă și să-și asume faptul că exterminarea evreilor n-a fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste, subliniem că se pot distinge două categorii de cercetători, cu viziuni și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Început - susține autoarea -, el [patriarhul Justinian Marina, n.n.] a arătat tatei o răceală, aș spune chiar antipatie, care nu este ușor de explicat. E adevărat, tata fusese prieten și coleg de studii cu episcopul Nicolae Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor În teologie, care avusese nefericita inspirație să candideze și el [În anul 1947, n.n.] la tronul mitropolitan de la Iași” (p. 166). Pe lîngă rezerva patriarhului Justinian Marina, Dumitru Stăniloae s-a confruntat și cu invidiile și răutățile unor colegi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Somn de lup (1990) predominant este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic emoțiile, le radicalizează expresiv și îmbină două registre, tradițional și modern, fiind cuprins de „febra unui gând împietrit”, de angoasa vidului sau de tristețea senin-mioritică a lupului de jertfă. Este și coautor al unei
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din literaturile franceză, engleză și germană. Selectează îndeosebi romane, dar și piese de teatru, cărți de istorie, reportaje, memorialistică, știință popularizată, relatări de călătorie etc., unele aparținând unor autori iluștri (Charlotte Brontë, André
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
servi unui unic scop și a fi la dispoziția unui singur comandant. La limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și așezați de-a lungul unor alei drepte, subarboretul era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În pantă, putea necesita de două ori mai multe zile de lucru decât aceeași suprafață de pământ fertil și drept. Numărul de morgen diferea de asemenea de la un loc la altul, În funcție de capacitatea mâinii de lucru locale și de plantele cultivate, și de la o epocă la alta, tehnologia (pluguri, juguri, hamuri) influențând volumul de muncă pe care o putea depune un om Într-o zi. Pământul putea fi evaluat și În funcție de cantitatea de sămânță necesară cultivării lui. Dacă solul era foarte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Impozitarea colectivă Însemna că, de obicei, era În interesul oficialilor locali să prezinte eronat situația din teritoriu pentru a scădea impozitul local și numărul de recruți. În acest scop, ei puteau raporta un număr minim de locuitori și o suprafață cultivată mai mică, puteau ascunde noile profituri comerciale și exagera pierderile cauzate de furtuni, secetă și așa mai departe. Scopul hărții cadastrale și a cărții funciare era tocmai acela de a elimina acest feudalism fiscal și de a face mai eficient
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui Stolypin a continuat și, Încă de la Începuturile ei, În cele două state a fost impusă ordinea cadastrală (figurile 5 și 6). Figura 5. Satul Novoselok după reforma lui Stolypin LEGENDĂ Hotar Între khutor-uri Parcelă consolidată aparținând aceleiași gospodării Teren cultivat Câmpie Pădure Mlaștină Drum Figura 6. Satul Khotynița după reforma lui Stolypin LEGENDĂ Hotar Între khutor-uri Hotar Între otrub-uri Locuințe Teren arabil Câmpie aluvionară Câmpie Nisip Argilă Carieră de piatră Drum Parcela consolidată aparținând aceleiași gospodării din Figura 4 La
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al doilea război mondial a constituit o repetiție generală pentru strămutarea masivă. Asociația formată din United African Company (o filială a Unilever) și statul colonial propunea desțelenirea a nu mai puțin de 3 milioane de acri de tufișuri, suprafață care, cultivată, ar fi produs mai mult de o jumătate de milion de tone de arahide, ce puteau fi transformate În ulei alimentar pentru export. Planul a fost conceput În timpul perioadei de entuziasm postbelic, pentru asocierea dintre puterea economiei centralizate și marile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Într-adevăr cultivă cei șapte acri și jumătate de teren prevăzuți. Într-un alt caz, ajutorul destinat celor afectați de foamete nu a fost acordat decât după ce fiecare sătean a plantat un acru de manioc, conform legii privind suprafața minimă cultivată. Un important motiv de conflict, care a și dus la desființarea satelor ujamaa din regiunea Ruvuma, a fost cultivarea forțată de tutun uscat la foc, care era vândut la prețuri considerate de țărani derizorii. După cum colonizatorii Înțeleseseră cu mult Înainte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]