1,180 matches
-
numărul de telefon al prof. Fetescu, căruia, telefonându-i, i-am făcut o mare surpriză într-o zi de mare sărbătoare creștinească. Mi-a promis o nouă carte. Dau apoi telefon familiei Nel Popescu din București și după aceea sun cumnata de la Tecuci, pe care n-o găsesc acasă. Sun apoi pe doamnele Victoria Ionescu și Grigorina Fulger. Primesc telefoane de la fina Văleanu, de la Neta și Maria, nepoatele mele, care-și aduc aminte că le-am fost de mare ajutor. Acum
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
prin tot Galațiul pâ nă s-a întors victorioasă. Găsise pantofi albi! De aceea, după terminarea cercului, l-a luat în primire pe director: Cine a fost cea mai frumoasă acolo? Iar directorul deși puțin amărât că prea îi imputa cumnata, coana preuteasă, că mă lasă să am cam multe inițiative deși el este directorul, i s-au luminat ochii a zâmbet: Păi cine să fie? Domnișoara noastră! Și zâmbea fiindcă micuța lui fiică, Melania, îi fă cuse o mare surpriză
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de moment, în care trebuia să fii treaz, apăru chiar atunci. De departe, Gosseyn Doi spuse: "Tocmai am luat legătura cu departamentul pentru filme de pe această navă, bineînțeles că ei au primit materialele vizuale ale lui Enro, din partea viitoarei mele cumnate, pentru că - normal nu ea se ocupa cu lucrurile de felul ăsta. Așa cum am bănuit noi, se afla un mic dispozitiv de distorsie sub un fals buton al containerului; și acum a fost îndepărtat. Așa că lucrurile încep să se aranjeze." Începeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
sentiment de pace și liniște sufletească. - Ilie, strigă sora, fugi și prinde o găină, dar vezi să fie una mare și grasă. Rapid, ea și-a pus șorțul, a dat foc în sobă și au început pregătirile Ajutată și de cumnata ei, au început să pregătească găina care era deja sacrificată. Amândoi am intrat în beci, am scos un vin alb cu miros îmbietor. Apoi am mai gustat din alte două butoaie pântecoase, dar ne-am hotărât că cel mai bun
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
atât de mult îl iubea. Nu același lucru se întâmpla însă și cu Radu, care nici nu vroia să audă de Angela. în după amiaza zilei de 12 septembrie, la aniversarea lui Ionuț, printre invitați se afla și fratele și cumnata Ramonei, Eugen și Oana. După ce toți copiii participanți au fost serviți din belșug cu prăjitură, suc și bomboane, Ionuț suflă cele cinci lumânări aprinse de pe tortul mare și frumos ornat, în timp ce Andrei îi făcea poze alături de părinții lui, care zâmbeau
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
-se în tăcere că putea să respire aer curat. La un moment dat simți că se sufocă, gândindu-se cum vor face rost de o asemenea sumă. Ramona, deși supărată îi duse la gară cu trabantul său pe fratele și cumnata ei de care se despărți totuși într-un mod amabil, rămânând pe peron zâmbindu-le și fluturându-și mâna la plecarea trenului ca și cum nimic nu ar fi fost între ei. Bătrâna doamnă Neli fierbea la gândul că nu putea sub
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a putea relua din nou relația dintre ei, care în timp se mai răcise. Eugen și Ioana Bunea, acum nași, având o situație materială bună iar copii
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
astea, noi, l-au măturat și pe Petrea Păun, chiaburul cel vrednic. Apoi, șontâcăind pe piciorul său de invalid de război către Nicanor, cumnatu-său, care-l privea urât și întrebător, se umili cu ipocrizie și cu prefăcută amiciție: Hai, bre, cumnate, scoate, de la Rezervele de stat, o țigară de tutun! Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea în lume a lui Petrea Păun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-l din bună-cuviință, dar Iuga nu se opri, până nu răbufni în hohote, iar lacrimile i se prelingeau, stingându-i-se în mustățile roșii. Intervenția, la fel de lăcrimoasă, a lui Nicanor, se dovedi o neîndemânatică și inadecvată compătimire. Când el zise: cumnate, lasă! Știm cu toții cât ai suferit, de foame, de sete, de trudă, de rană, de bombă..., Iuga explodă de turbare. Auzind înșirarea, lipsită de profunzime, a unei imaginare înțelegeri, Friț înnebuni, de-a binelea. Începu să urle, printre bocete: Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zis, care-i treaba. Să divorțez că am cheltuit niște bani. Bine, mă, dar nu te gândești la copii. Iar zice că nu se prezintă. Bine, mă. Dar la termen, iar vine și aduce martori. Pe un cumnat și o cumnată. Zic că nu sunt de acord, dar din motive... divorțăm. Fără să știu, ea făcuse și de partaj, și de copiii. Noi locuiam la un cămin de nefamiliști, în șantierul naval. Ce-aveam de împărțit, amărâți, frigider, aragaz, canapele, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la mort. N-aveam de nici o culoare să-l înmormânteze. Am mers cu soția la poștă, am luat suplimentul, șomajul, alocația copiilor și am dat și eu o sută de dolari, l-am înmormântat pe socru’. Făcusem un service la cumnată de la a la tot. Am zis, mă duc la sor-mea iar. Și îl iau doar pe copilul mic. L-am lăsat pe cel mare la treabă după mort, era muncă, erau pomeni. Am terminat lucrarea lui cumnatu-meu, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
vedea. Aveam și câine, Brezoi. Brezoi era, dar venea și ursul și fugea Budi de urs, dar dacă făceam ceva la urs se dădea la noi. Și odată s-a luat după mine și am fugit că era gravidă o cumnată și a sărit Brezoi la picior și așa am scăpat. Nu puteam să apăr. A venit și lup și l-a furat pe câine, l-a mâncat pe Brezoi. Am cumpărat alt câine pe o ladă de bere și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
schimbare, ginerelui bătrânului agricultor, Unde vă duceați voi la ora aceea din noapte. Cel Întrebat răspunse că se duseseră să rezolve o problemă, dar vecinul nu se consideră satisfăcut, O problemă la miezul nopții, cu căruța, cu nevastă-ta și cumnată-ta, nu e lucru obișnuit, spuse el, N-o fi obișnuit, dar chiar așa a fost, Și de unde veneați când Începea să se lumineze, Nu e treaba ta, Ai dreptate, scuză-mă, Într-adevăr nu e treaba mea, dar oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Ispas. Gospodărie de om cuprins. Dănilă vine, bate în poartă cu un băț. Se aud câini lătrând.) DĂNILĂ: Iaca jigodiile dracului, latră ca la urs! (Strigă) Acasă-s gospodarii? ANISIA (din casă): Da' care-i acolo? DĂNILĂ: Apoi iaca eu, cumnată Anisie. Gata masa, gata? Că vă sosesc oaspeți aleși! ANISIA (scoate capul pe fereastră): Dumneata erai, cumnate Dănilă? Bine-mi pare care nu se mai află, văzându-te! Că, ce-i drept, de mult nu ne-am întâlnit... (se retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
DĂNILĂ: Iaca jigodiile dracului, latră ca la urs! (Strigă) Acasă-s gospodarii? ANISIA (din casă): Da' care-i acolo? DĂNILĂ: Apoi iaca eu, cumnată Anisie. Gata masa, gata? Că vă sosesc oaspeți aleși! ANISIA (scoate capul pe fereastră): Dumneata erai, cumnate Dănilă? Bine-mi pare care nu se mai află, văzându-te! Că, ce-i drept, de mult nu ne-am întâlnit... (se retrage bombănind) DĂNILĂ (apare): Ei, cumnățică dragă, vezi de ce-mi ești în stare dacă nu ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ieri ai venit după topor, să bați un par la gard. Astăzi ce trebuință-i mai avea, că numai de dragul ochilor mei n-aș crede c-ai călcat calea până aici. DĂNILĂ: Toate le vezi, le știi și le-nțelegi, cumnată dragă! Iaca așa-mi crește inima că frate-meu, Ispas, are o nevastă și frumoasă, și harnică, și deșteaptă! Așa cum se și cuvine... ANISIA (prudentă): Asta se știe de mult. Ia zi, la ce-ai venit, Dănilă? DĂNILĂ: Fă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
haaai... (continuă să se apropie, cântând) DĂNILĂ: Iaca-ia, vorbești de lup, și lupu-i colea! ANISIA (aparte): Doamne doamneeee, ce leliță și ce razachie ți-oi da eu, de mi-i pomeni! Îți trebuie leliță, ai? DĂNILĂ: N-am auzit bine cumnată; parcă ziceai ceva... ANISIA: Cată-ți treaba, Dănilă. N-am grăit cu dumneata. Am eu ale mele. DĂNILĂ: De bună seamă! Apoi, mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i pomeni! Îți trebuie leliță, ai? DĂNILĂ: N-am auzit bine cumnată; parcă ziceai ceva... ANISIA: Cată-ți treaba, Dănilă. N-am grăit cu dumneata. Am eu ale mele. DĂNILĂ: De bună seamă! Apoi, mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă vreme te-am ținut de la trebi... ANISIA: Ba să mă ierți, rogu-te, oi sta și eu de față, că prea-l îmbrobodești de câte ori vă întâlniți, de-ți dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și grijile mele, și m-am gândit să intru un pătrar de ceas pe la dumneata. ISPAS: Ei, și de ce n-ai intrat? Tu stai aici, Anisia de ceea parte a gardului, vă bate soarele-n cap, treabă-i asta? DĂNILĂ: Cumnata Anisia mă tot îndemna să intru, da' n-aveam chip de dulăi, că ei n-au știință nici de frați, nici de cumnați, și dau de-a dreptul. ISPAS: Asta-i altă minune! Și leac pentru cotarle nu cunoașteți? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te ușurez de-un picior! Marș! Hai, bre Dănilă. DĂNILĂ: Hai. (Intră, merg toți trei spre prispă.) ISPAS: Iaca, să ne așezăm aici, la umbră. Șezi, Dănilă. ANISIA: Da' pe mine nu mă poftiți? DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tale. Și să nu-ți uiți vorba, Dănilă, ce treabă ziceai că ai cu mine? DĂNILĂ: De uitat nu mi-o uit eu, bădie. Da' parcă nu-mi mai vine a spune nimicuța, că mi-i să nu mă umfle cumnata-n căngi și să mă facă mii fărâme... ANISIA: Ei, să nu-ți vină să crăpi? Ce spuneam eu? După ce că-l aduce, doamne iartă-mă... ISPAS: Da' taci, măi femeie, că nu ți-a fi degeaba. ANISIA: Apoi tac, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
numărat. Umple și tu jumătate de car cu cucoși de turtă dulce, și gata socoteala. ANISIA (vine): Ei, lămuritu-v-ați? Eu zic, bărbate, să-i dai carul de tot, că mai puțină supărare om avea pe urmă. DĂNILĂ: Las', cumnată, că n-oi mai veni de-acuma. M-a sfătuit bădița Ispas de bine, și-ți rămâne carul la locul lui. Ba, din parte-mi, poți să pui cloștele într-însul. ANISIA: Te miară! Vedea-o-aș și pe asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lui. Ba, din parte-mi, poți să pui cloștele într-însul. ANISIA: Te miară! Vedea-o-aș și pe asta, și-oi spune că mai am de trăit câțiva ani. DĂNILĂ: Ai s-o vezi și ai s-atingi suta, cumnată Anisie! Numai să nu te mânii prea des, că te zbârcești fără vreme... Ei, mulțumesc pentru sfat bun și mai rămâneți sănătoși! (pleacă) ISPAS: Umblă sănătos, Dănilă. Și vezi de fă treabă bună! ANISIA: Haide, bre omule, că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o pungă; da' și-n asta suflă a pustiu. ISPAS: Ai făcut tu toate acestea pe care le spui? ANISIA: Le-a făcut, vezi bine! Că doar nu le-oi fi făcut eu... DĂNILĂ: Le-am făcut, bădie și dragă cumnată Anisie! Eu nu știu unde mi-au stat mințile! ANISIA: Acolo unde ți-au stat dintotdeauna, cumnate, adică în cap la altul! Cată, bărbate dragă, cată la odorul de frate-tău și te minunează de-atâta deșteptăciune! ISPAS: Mai așa! Bre Dănilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]