385,569 matches
-
proverbelor spre pofta virtuților Și mustrând în acest Cuvânt alipirea oamenilor la cele văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
semnul neputinței naturale a omului, ci al inaccesibilității radicale a firii divine a cărei experiență constituie suprema contemplare. Pe culmea experienței mistice, sufletul s-a unit cu Cuvântul prin iubire Și înțelege că Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a văzut ființa lui Dumnezeu așa cum este, dar acesta nui un om: e Dumnezeu-Fiul, cel ce locuiește în sânurile Tatălui și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
din noi. Dar dacă ființa lui Dumnezeu este cu neputință de înțeles, de ce să mai vorbim de ea? Oare pentru că nu pot să beau tot fluviul să nu iau cu măsură nici ceea ce-mi folosește? Oare pentru că nu pot cuprinde tot soarele cu privirea, să nu văd nici cât este de ajuns pentru trebuința mea? Sau, pentru că nu pot să mănânc toate fructele mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
care e alcătuită din mai multe povești, ca o frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller. Orice semnalmente ale jocului, pe care tabla și figurile de șah le cuprind la origine, sunt șterse pentru totodeauna de regim; acesta Își substituie simbolic Înțelesul regelui de pe tabla de joc, iar teroarea securității Își Înfige rădăcinile În solul fertil al copilăriei, pentru a dizolva sentimentalismul și nevinovăția și a le corupe irevocabil
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare un vis amețitor. Nu pot distinge decât umbre În semiîntunericul unei nopți Înghițite de vina și de abisul trecutului... Dacă eu eram cel ce Ținea În brațe ființa asta care mi se dăruia cuprinsă de o dorință nebună, Înseamnă că azi nu mai sunt În viață”, „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare o poveste născocită...”). Felix Kannmacher, protagonistul romanului, este un tânăr emigrant de origine germană ce, sub protecția marelui pianist Victor Marcu
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Petrescu și ajungând la Margareta Cervoneac, Marcel Spinei, Vasile Stanciu, Gheorghe Neacșu etc. Recent, Universitatea de Arte „George Enescu” s-a dovedit receptivă față de propunerea pe care am înaintat-o de a începe mult doritul și așteptatul catalog al manuscriselor cuprinzând muzica de cult și acțiunea s-a finalizat cu cele două volume rezultate în urma unui grant susținut material de CNCSIS, titlul permițând deschiderea spre notația kriuki, kieveană și guidonică<footnote Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
secolele XI - XX, vol. I și II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote>. Din nefericire, criza a afectat puternic finanțarea cercetării românești și așteptăm deblocarea financiară care să permită continuarea celor două volume ce ar urma să cuprindă încă pe atâtea documente din Moldova și apoi extinderea cercetării și catalogării asemănătoare din Muntenia, Oltenia și Dobrogea - și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste prezentări la niște sinteze, fără a ajunge la prezentări analitice, utile cercetării și chiar vieții liturgice și creatoare și fără a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale”, Manuscrisul nr. 58 - nr. inv. 2508, adunând în cele 86 file 400 Hore
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale”, Manuscrisul nr. 58 - nr. inv. 2508, adunând în cele 86 file 400 Hore ale aceluiași folclorist și Manuscrisul nr. 61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și polielee. Urmează un manuscris al lui Gheorghe Căciulă, dascăl la biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Muscel, unde dascălul său, Costache Popescu, a caligrafiat înainte de anul 1873, Antologhia sau floarea cântărilor peste an, predate
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii se găsesc cărțile capitale de muzică de cult tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
deci, toate cărțile celui considerat de Eminescu „ isteț ca un proverb”. Se adaugă cele două tomuri ale Idiomelarului lui Dimitrie Suceveanu, tipărite la Mănăstirea Neamț, în anii 1856 - 1857, Utrenierul și Liturghierul lui Ioan Zmeu, tipărit în 1892, Antologia care cuprinde cântări pentru vecernie, utrenie, liturghie, Postul Mare etc, parte compuse, parte traduse de părintele Nectarie Schimonahul, din 1898 etc, cărți de pe care am cântat împreună cu psalții mănăstirii. Reține atenția faptul că unele dintre aceste cărți sunt dăruite de Gheorghe Ucenescu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și psalt în comuna Băicoi, trecând apoi la mai multe biserici din împrejurimi, Slănic Prahova, Scăieni, Valea Călugărească, Ploiești, Predeal, pentru a se stabili definitiv la Sinaia, unde este primit în monahism și moare în anul 1897. Multe dintre cântările cuprinse în manuscrisele caligrafiate de mâna sa sunt menționate ca „faceri” proprii: prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la noi în țară, ca Dionisie Fotino, sau Petru Efesiu etc. Într-o formă sintetică cele patru manuscrise integrale caligrafiate de Neofit (două sunt coligatele menționate) sunt: Manuscrisul nr. 34 - Chinonicar datat în anul 1847, fiind scris cu litere chirilice, cuprinzând adaptări și traduceri semnate de mireanul Nicolae, necunoscute până în prezent; Manuscrisul nr. 36 - un antologhion - caligrafiat între anii 1848 și 1891 o perioadă mare de timp în care s-au afirmat creațiile lui Ștefanache Popescu, care-și fac loc în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
culegerii sunt „prescurtate”, „corectate”, „modificate”, „înromânite” de copist, cum însuși precizează în diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr. 36 al lui Neofit Ivanovici Manuscrisul nr. 37 tot un antologhion, ale cărui file sunt scrise în perioada 1874 - 1889, cuprinde cântări create în această perioadă, de același Neofit (Nicolae) Ivanovici și creații ale lui Anton Pann, Varlaam Barancescu (Fericit bărbatul..., polieleul „modificat de Naie Ivanovici”), Petru Efesiu, Iosif Naniescu și ale unor psalți necunoscuți, Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de la Neamț - unde s-a nevoit o vreme Varlaam - tot așa ar fi putut ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia, doar că acesta din urmă a trecut prin biblioteca lui Ucenescu, așa cum o reflectă pecetea lui. Antologia cuprinde cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicologul Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 136. footnote>. Manuscrisul grecesc nr. 50 Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Irmologhionului de cântări calofonice alcătuite de mai mulți dascăli - cuprinde nu numai irmoase - cum arată titlul - ci și axioane, inclusiv unul din Postul Mare al lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos și un altul de la Înălțare, scrise ulterior. În subsolul filei se poate descifra numele lui Ucenescu și anul 1851
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Vrednică ești cu adevărat..., o traducere mai adecvată a textului grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor figuri prea puțin cunoscute ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889), și Ilie Cântărețul. Manuscrisul bilingv - greco - român - 49 este scris de Ioniță Stoicescu - Logofețelul, în Ploiești, în anul 1832 și cuprinde cântări ale Liturghiei: heruvice, răspunsuri, axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ețul) Prahova. Și s-au scris de nevrednicia noastră, Ioniță Cântărețul Stoicescu, dascălul școal(e)i de musichie din orașul Ploeștilor jud(ețul) Prahova, în leat 1832, iulie în cinci s au săvârșit de scris”; Caligraful Manuscrisului grecesc nr. 33 - cuprinzând heruvice și chinonice de toate tipurile putând fi considerat, fără rezerve, un heruvico chinonicar este cunoscutul psalt Ilie Cântărețul, apreciat de însuși Macarie Ieromonahul pentru calitățile caligrafice, devreme ce-i încredințează copierea exighisirii Sthirariului lui Hrisafi (Manuscrisul românesc nr. 1690
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
spiritual, acestea din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, a lăsat Bisericii o scrisoare canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236. footnote> ce cuprinde o serie de canoane penitențiale. Învățătura despre pocăință a Sfântului Grigorie este În desăvârșit acord cu cea a Sfinților Părinți: cu adâncă Înțelegere față de firea păcătoasă a oamenilor și hotărât contrară rigoriștilor. Sfântul Grigorie de Nyssa, bun cunoscător al tainelor
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]