21,524 matches
-
reacție. Singurele comentarii previzibile vor constă în încercarea de discreditare și în descoperirea intențiilor de război civil, de trădare a intereselor patriei etc. Firește, a cere activiștilor de partid și securiștilor să stea departe de treburile publice zece ani înseamnă curat trădare de patrie, pentru că ei, si nu alții, sunt veșnicii patrioți de serviciu! A le replică unor astfel de indivizi că ei și-au arătat, cu asupra de măsură, capacitățile timp de cincizeci de ani, când nu-i stânjenea nici
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
de la vulgaritate, devin altceva atunci cand poetul își amintește cine este și pune în mișcare caruselul amețitoarei sale imaginații lingvistice: "Îmi tăiai capul și-mi puneai altul la loc/ mai deștept, măi băftos, măi mumos/ dintr-un prefabricat monobloc/ din aur curat de douăzeci și patru de karate/ unde moartea s-ajungă nu poate/.../ Mă canonizai/ într-un mic arbust bonzai.// Mă, pardon, am vrut să spun carbonizai/ c-un aruncător de flăcări montat/ lângă soldu^tău bonton, cir-li-lai.// Mă, ce mai, în cele
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil cam mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
cingătoare cu fireturi galbene și de ea atîrnă o teaca argintie, lucitoare, de metal. Cred că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat, galbenă și îndoita, cum avea Regele Mihai. Și tăia, ca la turci! Un mîner negru, nu știu din ce și o apărătoare lata, peste toată mîna, tot de argint, cu modele. Extraordinar! - Cum se spune? A urmat chestia care se
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
lui James Cameron (reluat în difuzare) unde soarta e cea care dictează. La terestrul Tony Scott teroarea e iscata nu de pronia divină, ci de un înalt funcționar, aparent apatic (în spatele ochelarilor ascunzîndu-si ferocitatea Jon Voight), care dorește să lucreze "curat" și mobilizează ditamai satelitul planetar să-l urmărească pe erou, avocatul hăituit pentru că deține fără să știe proba video a unui asasinat politic săvîrșit cu sînge rece. În ajutorul lui Will Smith va veni nimeni altul decît Gene Hackman într-
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
familia judecătorului Hardy ("serialul" american din anii ^30-^40), scena tandra între Mickey Rooney și mama sa; fiul o săruta cast, mama închide ochii - după care începe "delirul": regizorul mișcă imaginea, înainte-înapoi, de trei-patru ori, "the good-bye kiss" devine concupiscenta curată, incestul - un progres tehnologic! Altă scenă: Judy Garland cîntă. Iar înainte-înapoi, ca la rap - sunetul miaună distorsionat, vocea lui Garland e un Guignol muzical... Cu această farsă obraznica, "la îndemîna oricui", Arnold muta scurt-metrajul în secolul XXI, lăsîndu-ne să ne
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
disperat stăruitoare. E probabil că, de astă-dată, sub tăria amenințărilor, să-i fi trimis ceva bani. Dar mama continuă să ceară și în martie 1925, cînd îi reamintea frumos: "tu care ai fost învrednicit să fii născutul de o fecioara curată, rară, din multele numite fecioare". În noiembrie 1925, stabilită la Aiud, îl ruga din nou pentru ajutor lunar: "să dai ajutor corespunzător pentru două persoane care șunt nevoite de ajutor", ba chiar adaugă grijulie dar tot pe ton amenințător: "Te
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în lințoliul de matase/ galbenă al iasomiei/ învăluie melancolia" ("Lira meditativa"). Melancolia "și moartea incomensurabila/ povară mai grea decît toate/ te fac să înveți să trăiești/ fără cîntec/ și începi să iubești neantul/ și farmecul indiferentei
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
declarat presei că lumea politică de la noi e murdară și mizerabilă. Președintele Constantinescu s-a expus astfel, cu sau fără bună știință, reacțiilor de tot felul ale presei. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu l-a acuzat pe Emil Constantinescu de vinovăție curată pentru starea lumii politice despre care președintele se plînge. În ROMÂNIA LIBERĂ, Bazil Ștefan îi atrage atenția președintelui că rolul său e să rămînă, pe fond, optimist. Spune editorialistul acestui ziar: "Pesimiștii nu au ce căuta în politica", totuși, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
România postcomunistă s-a ilustrat în cultura mai cu seamă printr-una dintre instituțiile lui fundamentale: justiția. Mai mulți ziariști au dat ochi cu oamenii legii, primind pedepse cu închisoarea sau amenzi administrative. Jefuitorii economiei naționale sînt scoși deseori basma curată, cum se spune; cu ziariștii în schimb, magistrații se arătă necruțători. De unde se poate trage concluzia că, la fel ca pe vremea comunismului, cuvîntul este mai temut în statul de drept sau de strîmb decît orice altă manifestare publică. O
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
că reluarea relațiilor cu Țîțo, poreclit cîndva de presa românească Pilat din Pont, a fost cauza eliminării numelui, devenit, în mintea strîmba a cenzorului, prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim ceaușist rămîne neegalat.
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
și clădește în toate zilele, împuternicește, înnoiește și primenește. Cămașă sufletului vostru n-a fost niciodată atît de albă, ziua nu ne-a mai fost atît de adîncă, mîinile voastre, ca la un cules de stele, vi-s gingașe și curate. El a chemat în jurul Coronei și oamenii și gîndurile și întocmind lumea din nou pe trei datini ale făpturii, trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
cămașă verde, el, cu o minte atît de... - De ce credeți că oameni atît de deștepți au ales tocmai extremă dreaptă? - Cum să vă spun? A fost ca o molima. La început ideologia asta putea fi atrăgătoare, părea o aspirație morală curată, dar apoi, cînd a luat o turnură criminală, trebuiau să se dezmeticească. A fost o dramă opțiunea lor, orbirea lor, dar, vă repet, relațiile afective dintre membrii generației erau mai puternice decît ceea ce ii despărțea. Prietenia lui Jianu cu Eliade
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
care și-au făcut case, vile și conace la țară!" Situația era tragi-comică: simplu civil, nu aveam decât să plusez, spunând că "ai mei", adică parlamentarii, miniștrii, politicienii, erau atât de corupți ei ănsisi, ăncăt o astfel de speranță era curată utopie! Semnalul dat de către guvern oamenilor an uniformă, prin mărirea neceruta a salariilor, e atât de limpede, ăncăt e de presupus că vila de la țară a domnului Vasile e (sau va fi) bine implantata ăntre "căsuțele" unor colonei și generali
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
totuși bizar, ca să nu zicem ămpotriva naturii culturii, ca un dr. ing. incapabil să se exprime corect an propria să limba, precedat de diverși semidocți sau patrioți grăbiți poate declara drept antipatriotic un manual de istorie? Bizareria se metamorfozează an curată tristețe când alți aleși, câteva zeci, ai neamului se lasă tarați de prestigiul cultural al inițiatorului moțiunii (dr. ing.) și nu văd semne de flagrantă incultura elementară an textul moțiunii sub care au semnat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
să păstrăm tăcerea, nu cumva să nu ne pierdem superioritatea ce am câștigat-o asupra voastră. ănfrănte, femeile trebuie să tacă și aici, din mândrie. Tăcerea sclavei ansa al ănspăimăntă pe stăpân." an față credulității scriitorului genial și nobil și curat an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei umane vrea să se oglindească, - Balzac ănsusi pare fermecat de propria lui invențiune, perversa
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
după cum vrea ea. Din atâția amanți ansa,... diplomați, militari, bancheri, nobili fără vreun hâr, ruși aristocrați fără treaba, Europa toată, ce vreți! - exclama ea ăntr-un loc al confesiunii, nu i-a mai rămas să cucerească decât un scriitor atât de curat și de profund și de moral că acest d'Arthez. Or, aici se ascunde ambiția ei feminină de cocheta atât de experimentata. Cu diplomații, bancherii, militarii aceștia nu era nici o scofala să-i cucerești, ei ne fiind buni de altceva
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
luat naștere toată povestea.M-am întrebat cum a putut o fată, rămasă singură cu un copil mic, să supraviețuiască toți anii ăștia, să nu înnebunească... La început, acolo, în stradă, l-am zărit mai întâi pe băiețel - pierdut, îmbrăcat curat, dar atât de sărac, încât... În fine, abia după aceea am observat-o pe maică-sa. M-am interesat de amândoi așa cum te interesezi de cineva rănit care îți iese în cale pe neașteptate." Cu toate aceste subterfugii, pasiunea se
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
patruzeci de ani (precis, 36 n.n.) și făcând să treacă prin patul ei aproape tot Parisul (imaginați-vă posibilul serial t.v. ocupând numai an acest caz cel puțin două decenii și ceva n.n.) prințesa al ăntălneste pe nobilul, pe curatul Daniel d'Arthez (care e Balzac ănsusi, auto-pictat an colțul tabloului, semnat că marii maeștri ai picturii de odinioară n.n.), îi joacă acestuia comedia femeii calomniate și pune mâna pe el..." (Spre dezastrul lui, n.n.). în personajul d'Arthez însă
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
de orice nuanță an interpretare, ăngrosat mult prea tare că apariție și prin costumul violent și de un ăndoielnic gust pe care-l poartă, nerezolvând personajul. Cui i-e frică de Virginia Woolf?, un spectacol de Radu Gabrea, un spectacol curat și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Traducerea: Anda Boldur și Radu Gabrea. Regia artistică: Radu Gabrea. Scenografia
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale pe care ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au dumirit vecinii că le venea aer curat de la ei, ai respectau, ba chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
clasa a XII-a (și probabil că are - nu în ultimul rând datorită lipsei de experiență a autorilor, dar și timpului scurt în care a trebuit redactată lucrarea) o astfel de poziție publică e mai mult decat fascism - e nazism curat. Pot înțelege de ce o țară fascista are nevoie de istoire. Dar una nazistă? Să le mulțumim celor care, în nici două săptămâni, au reușit să creeze României în străinătate o astfel de imagine. Iar "istoricilor" de ocazie nu-mi rămâne
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Mazilu, iar publicul format din tineri spectatori a cunoscut un dramaturg valoros despre care nu auziseră mai nimic. O întîlnire decentă și reconfortanta pe toate planurile iar lucrul i se datorează tinerei regizoare Alice Barb. Opțiunea ei pentru un spectacol curat, echilibrat, construit fin în atmosferă comicului de limbaj tipic Mazilu, amplificînd dezinvoltura textului, s-a dovedit a fi una serioasă, profundă. Don Juan moare că toți ceilalți nu este o comedie clasică. În piesa simți amarul vieții, presiunea șabloanelor, mentalităților
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
pun întrebarea cea mai grea din toate: cine și în ce scop a făurit sculpturile cu pricina? Sînt ele banale imitații după Brâncusi ale vreunui tardiv artist amator? Ori sînt falsuri făcute cu bună știință? Dacă promotorii lor au conștiința curată, ar fi bine să expună public lucrările (înțeleg că resursele financiare nu le lipsesc), încetînd a ne trata cu fotografiile lor, și să apeleze la judecata specialiștilor. Pînă atunci, ne aflăm în plin scandal și, fiind la mijloc Brâncusi, el
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]