6,308 matches
-
scrie despre el (Un cântăreț al toamnei) în 1910. B. publică și sub pseudonimul George Andoni în revista „Versuri și proză” a lui I. M. Rașcu, alte publicații la care colaborează fiind „Insula”, „Flacăra”, „Seara”, „Cronica Moldovei”, „Noua revistă română”, „Curierul Bacăului”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”. În mai 1915, B. editează la Bacău, împreună cu Ion Iordăchescu și Șmil Kraus, „Orizonturi noi”, publicație modernistă în care folosește și pseudonimele Geovas,Vag, Geo Vas. Macedonski îl recomandă în „Făclia” (ianuarie 1916) în acești termeni
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
și teatru, traducător productiv, B. este unul dintre aceia care și-au făcut din scris o preocupare de-o viață. Debutează timpuriu, în 1844, cu drama Eleonora. Colaborează, timp de jumătate de secol, la diferite publicații. În 1845 scria la „Curierul românesc”, în 1848 era redactor al revistei „România”, iar în 1859 editează, împreună cu Gh. Sion, foaia „Zioa”; este redactor la publicațiile „Moș Ion”, „Presa română”, „Vocea Covurluiului”, apărute la Brăila și Galați, conduce „Vocea poporului” (1870). Mai publică în „Patria
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
București, 1997; Discursul crucii la români, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1997; La cruce-fântână, Cluj-Napoca, 1998; La crucea-lumină, Cluj-Napoca, 2000; La cruce-Înviere, Oradea, 2000; La cruce-Înălțare, Cluj-Napoca, 2001; La crucea-legământ, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Gheorghe Istrate, Poezie mistică de Dan Bodea, „Curierul românesc”, 1993, 8; Laurențiu Ulici, „Cântare din cântare”, DEP, 1994, 20; Gheorghe Istrate, „Cântare din cântare”, „Curierul românesc”, 1994, 7; Geo Vasile, Crucea ca oratorie a cerurilor, LCF, 1997, 9; Constantin Ciupu, „Discursul crucii la români”, „Candela”, 1998, 5; Anca
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Cluj-Napoca, 2000; La cruce-Înviere, Oradea, 2000; La cruce-Înălțare, Cluj-Napoca, 2001; La crucea-legământ, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Gheorghe Istrate, Poezie mistică de Dan Bodea, „Curierul românesc”, 1993, 8; Laurențiu Ulici, „Cântare din cântare”, DEP, 1994, 20; Gheorghe Istrate, „Cântare din cântare”, „Curierul românesc”, 1994, 7; Geo Vasile, Crucea ca oratorie a cerurilor, LCF, 1997, 9; Constantin Ciupu, „Discursul crucii la români”, „Candela”, 1998, 5; Anca Mărtinaș, Dan Bodea, „Discursul crucii la români”, „Actualitatea creștină”, 1998, 25; Doina Dascălu Ișfănoni, „Discursul crucii la
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Ispas, O lucrare de referință: Dan Bodea, „Discursul crucii la români”, DEP, 1998, 179; Răzvan Theodorescu, Considerații asupra lucrării „Discursul crucii la români”, DEP, 1998, 183; Constantin Blănaru, Literatură contemporană, „Bucovina literară”, 1997, 12; Gh. Istrate, Dan Bodea, „La crucea-Înviere”, „Curierul românesc”, 2000, 6; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana Maria Brezovschi, Autori maramureșeni, Baia Mare, 2000, 58-59. N.Br.
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
în 1920. Povestirea Taina trădării, din „Adevărul literar și artistic” (1926), pune capăt prozei de ficțiune a lui B. În faza căutărilor, el publică versuri, cronici muzicale și teatrale, interviuri, recenzii și medalioane („medalii”) literare la „Gazeta Transilvaniei”, „Viața bucureșteană”, „Curierul artelor”, „Analele literare, politice”, „Rampa”, „Nădejdea” (Timișoara), „Năzuința” (Craiova), „Dacia” (Constanța), „Clipa”. Din 1926, când devine secretar de redacție la „Adevărul literar și artistic”, și până în 1938, scrisul său se adaptează profilului revistei, căpătând, din nevoia de a acoperi tot
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
ar fi sperat să poată lua locul cardinalului, dat fiind că regele era informat despre orice plan sau idee de guvernare, imediat ce aceasta trecea prin mintea lui Richelieu. Atunci când erau separați unul de altul, cardinalul beneficia de puteri nelimitate, iar curierii transportau neîntrerupt corespondență dintre cei doi oameni de stat. Un element pe care l-am remarcat este faptul că indiferent de strădania depusă de Richelieu pentru finalizarea unui plan, decizia îi aparținea în totalitate regelui. Multe dintre scrisorile celor doi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
de aceea și latinii se adunaseră repede și fără întîrziere și se dispuseră spre apărare. Împăratul Balduin porni în martie 1205 în campanie, împreună cu contele Ludovic de Blois și cu bătrânul doge Dandolo; pe frate-său Enric îl chemă prin curier să vie din Asia înapoi, dar, fără a-i aștepta întoarcerea, împăratul porni totuși numai cu mica trupă de 140 de cavaleri, cu suita lor de arcași și scutieri, precum și cu trupele mai sus-numiților doi tovarăși de luptă, înaintînd cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Abilitatea lor de a induce în eroare serviciile secrete poate avea implicații nebănuite în momentul de față. Pentru că interceptarea telefoanelor nu a dat nici un fel de rezultate, serviciile secrete cred că Al-Qaeda folosește mijloace de comunicare rudimentare cum ar fi curierii care duc mesaje complex codificate. Dar se pare că și e-mailurile trimise în cadrul organizației au folosit coduri de criptare sofisticate pentru a bloca outsiderii, inclusiv pe spărgătorii de coduri ai structurilor de securitate. Altă dificultate întâmpinată de specialiștii în decriptarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
extrem de active și agresive, recrutându-și membrii încă din adolescență, de la vârsta de 12-15 ani. Fiecare celulă teroristă a organizației are cel puțin un membru femeie, femeile fiind foarte utile, mai ales la strângerea de informații și în rol de curieri. Spre deosebire de majoritatea mișcărilor subversive de stânga din America Latina, Sendero Luminoso nu pare să aibă legături cu Cuba sau cu alți sponsori, fondurile sale provenind în special din "impozite revoluționare" și din spargeri de bănci. Asasinatele șocante sunt "specialitatea" organizației, victimele
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cîteva precizări. Ramificațiile și mijloacele discursului fac obiectul a numeroase discipline intelectuale, indiferent despre ce este vorba: mijloace de aplicație (limbă, hîrtie, inscripționare), de transport (de exemplu, pentru Republica Literelor din secolul al XVII-lea, drumuri, cai, releuri de poștă, curieri care făceau posibilă comunicarea savanților de pe tot teritoriul Europei), de stocare (edituri, biblioteci etc.), de circulație (academii, școli, dezbateri, difuzări etc.). Dar aceste condiții sînt de obicei considerate drept exterioare gîndirii, contextul ei. Să presupunem că s-ar putea afla
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu un tub digestiv: absoarbe hîrtia și scoate manuscrisul. Tradiția socialistă face același lucru. Maraton olimpic în care licărul unei litere scînteie mai degrabă decît flacară se transmite de la un alergător la altul și face din revoluționar un mesager, un curier al literelor, ca și cum esențialul mesajului ar consta în trimiterea lui din întuneric, din mormînt, dincolo de el, de la strămoș către urmașii lui. Camille Desmoulins, Babeuf, Buonarroti, Blanqui, Vaillant, Jaurès, Blum, Daniel Mayer și toți ceilalți pînă la Mitterrand, în 1981: telegraful
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
schimbarea statutului inferior al femeii față de bărbat. Activitatea sa de popularizare (n Principate a modelului fourierist a intrigat pe mulți, dar a găsit ș( un mediu propice. Heliade Rădulescu (( oferă lui Diamant posibilitatea de a-și expune ideile (n paginile "Curierului rom(nesc". La scurt timp după aceasta, pe 24 iunie 1834, Diamant (( scrie lui Fourier pentru a-l informa cu privire la intențiile sale ș( a-i cere c(teva sfaturi: "Trei terenuri cultivate, fiecare fiind bun pentru o colonie și pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o reconstrucție lingvistică, proiecte utopice, satira, pamfletul, utiliza ș( exacerba funcția morală a literaturii, sublinia fondul străbun, promova autohtonismul. Este o adevărată operă de revigorare socială sprijinită pe literatură pentru că "...greșala (n literatură sau (n politică stinge națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului jurnalist făcură să străbată (n toate clasele g(ndirea politică; studenții școlilor, negustorii orașelor, cultivatorii c(mpiilor se deșteptară la accentele unei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Paris, 1967. Hatos, Adrian, Colectivism dupa colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziție: 1990-2002, Editura Lumen, fl, 2006. Heliade Rădulescu, Ion, Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr. 87. Heliade Rădulescu, Ion, Scrisori din exil cu note de N.B. Lăcusteanu, București, 1891. Heliade Rădulescu, Ion, Boierii ș( Ciocoii, (n Opere, III, Editura Minerva, București, 1975. Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
angajat poate trimite răspunsul sau răspunsurile sale și toți au acces la fluxurile de informații vehiculate. Autorii Întrebărilor evaluează și determină calitatea și pertinența contribuțiilor aduse În rețea. Repertoarul talentelor și al competențelor interne ale Întreprinderii favorizează trimiterea directă prin curier electronic a unor Întrebări pentru experții calificați. În interior, fiecare Își actualizează pagina personală (home page), unde Își descrie profilul și competențele, fluxurile de Întrebări și răspunsuri la care a participat, precum și evaluările pe care le-a făcut și pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
s-a exprimat public Împotriva ideologiilor totalitare de dreapta sau de stânga, de pe poziția unei atitudini puternic pozitivist-raționalistă, și a criticat deschis rasismul. Vezi P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Editura Minerva, București, 1993. 31. Dimitrie Gusti, „Echipa și fiii satului”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 2, nr. 7, 16 august 1936, p. 1. 32. Gheorghe Banu, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reformă și Știință Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. 33. Banu, Sănătatea. 34. Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brătianu, Ion I.C., Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926. Dare de seamă, Cartea românească, București, 1926. Carol al II-lea, „Idei călăuzitoare”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 3, nr. 3, 20 iunie 1937, p. 3. Căliman, N., „Școala și sănătatea publică”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, pp. 192-196. Căliman, N., „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
C., „Rasismul și problema minoritară”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 4, nr. 16, octombrie-decembrie 1936, pp. 81-82. Grosforeanu, C., „Femeia la răscruce”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 6, nr. 22-23, aprilie-septembrie 1938, pp. 96-98. Gusti, Dimitrie, „Echipa și fiii satului”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 2, nr.7, 16 august 1936, p. 1. Gusti, Dimitrie, Opere alese, 3 vol., editat de Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu, Editura Academiei R.S.R., București, 1968. Gusti, Dimitrie și Herseni, Traian, Elemente de sociologie cu aplicări la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Român (comp.), Doctrinele partidelor politice, București ș1923ț. Ionescu, Tiberiu, „Dr. Casian Topa. Monografia sanitară a circumscripției Văscăuți (Storojineț), pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie 1927, pp. 166-168. Kernbach, Mihai, Medicina
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ALĂUTA ROMÂNEASCĂ, revistă literară apărută la Iași de la 14 martie 1837 până la 1 septembrie 1838, ca supliment al ziarului „Albina românească”. Din prima serie, inițiată de Gh. Asachi, după modelul „Curierului de ambe sexe” al lui I. Heliade-Rădulescu, sunt cunoscute opt numere, ieșite la intervale neregulate, ultimul purtând data de 3 februarie 1838. În cadrul celei de-a doua serii, începută la 1 iulie 1838, s-au editat, la 1 și la
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
Basarabia, CC, 1996, 9-10; Daniel Cristea-Enache, Demnitatea criticii, ALA, 1999, 473; V. Ionescu, Iluminări despre Rimbaud, ST, 1999, 5-6; Z. Ornea, Oameni politici în discursuri, RL, 2001, 7; Iulia Alexa, Identificarea surselor, RL, 2002, 28; Ștefan Ciucă Ioanid, „Proba exilului”, „Curierul românesc”, 2003, 4; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2. A.N.
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
juridică precum procedurile de legalizare a unei publicații, care durau de obicei atît de mult Încît adesea, În așteptarea actului de legitimare juridică, editorii decideau să publice revista. Simptomatică În acest sens este apariția, Între mai și august 1948, a Curierului român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că „pentru a Înființa un ziar care să aibă existență legală este nevoie de autorizație administrativă și mai ales de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]