5,770 matches
-
secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine, Alina Harja și Guido Melis • Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială, Emil E. Suciu • Violența în școală: o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Viclenia globalizării, Paul Dobrescu 1 John McHale, The Future of
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să facem Binele.” Marile orientări în viață lăsate de Sfântul Francisc, drept moștenire tuturor fraților sunt: dragoste mutuală, stimă înaltă față de sărăcie și fidelitate față de Biserică. Ordinul a fost structurat în: Provincii (conduse de către un ministru general), custodii (conduse de către custozi) și convente. Ministru general era ales la 6 ani, cel provincial la 4 ani, iar conducerea conventului este aleasă de câte ori este cazul. Formarea se realizează în institutele de probandat, noviciat și profesat. Autoritatea ordinului o exercită Capitolul General, care se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în Annales Minorum a consemnat: „În același an, doi frați minori polonezi, Luca și Valentin, provocând mânie pentru predicarea credinței catolice, au fost uciși de barbarii din Livonia, fiind
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
M., Calea șerban-Vodă, 42; Westfried, Fr., str. Lipscani, 78; Ziteos, C., str. șelari, 2 (pp. 349-350). Monetăria Statului: șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353). Muzee: Muzeul de Antichități, Palatul Academiei; Gr. C. Tocilescu, (director); G. Coman (adjunct); Mih. Pantazi (custode); 308 addenda Muzeul de istorie naturală: Gr. ștefănescu (director); S. Georgescu (preparator), S. ștefănescu (adjunct), Radu Saghiu (custode); Muzeul botanic: dr. Brândza (director), C.A. Gotteland (preparator); Muzeul de pictură: Th. Aman (director), I. Moisescu (custode) (p. 353). Oculiști: dr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353). Muzee: Muzeul de Antichități, Palatul Academiei; Gr. C. Tocilescu, (director); G. Coman (adjunct); Mih. Pantazi (custode); 308 addenda Muzeul de istorie naturală: Gr. ștefănescu (director); S. Georgescu (preparator), S. ștefănescu (adjunct), Radu Saghiu (custode); Muzeul botanic: dr. Brândza (director), C.A. Gotteland (preparator); Muzeul de pictură: Th. Aman (director), I. Moisescu (custode) (p. 353). Oculiști: dr. Fialla, medic-șef al Spitalului Filantropia, str. Calomfirescu, 10; dr. Eischer, str. Carol I, 42; dr. Manolescu, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Coman (adjunct); Mih. Pantazi (custode); 308 addenda Muzeul de istorie naturală: Gr. ștefănescu (director); S. Georgescu (preparator), S. ștefănescu (adjunct), Radu Saghiu (custode); Muzeul botanic: dr. Brândza (director), C.A. Gotteland (preparator); Muzeul de pictură: Th. Aman (director), I. Moisescu (custode) (p. 353). Oculiști: dr. Fialla, medic-șef al Spitalului Filantropia, str. Calomfirescu, 10; dr. Eischer, str. Carol I, 42; dr. Manolescu, str. Scaune, 20 (p. 354). Patiserii (prăjituri): Capșa, Gr., elev al lui Boisser, la Paris, medaliat cu aur și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
general, prin legislația de ocrotire a muncii scriitorului, legislație inițiată de partid, ci și prin contactul cel mai uman, cel mai cald, pe care partidul, prin oamenii săi, îl are cu munca de creație! (Spre exemplu: Blaga era transformat în custode la Biblioteca Universității unde fusese profesor; Arghezi își vindea mobila din casă ca să nu moară de foame și nu-i mai pomenim pe cei aflați prin pușcăriile politice). Nu numai mie, ci și multor scriitori și poeți li s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dimineața de 5 noiembrie? Sau mai exact: cum intuise Jayne ce ni se va fi întâmplat în absența ei? E foarte ușor să ignori totul. Să fii atent e mult mai greu, dar asta se aștepta de la mine din moment ce eram custodele prezentului. Era timpul ca lucrurile să se condenseze, din cauza asta totul derulându-se mult mai rapid. Întocmisem o listă care trebuia verificată în dimineața de 5 noiembrie. Ziarele urmau să fie scanate pentru orice informație despre băieții dispăruți. (Nimic.) Trebuiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de coroană (1938). A fost membru de onoare al Academiei Române (1923-1938), fondator al noii ediții a "României militare" (1891), redactor al Revistei Armatei; 71. Ștefan Tomșa, domn al Moldovei (1563-1564); 72. Gheorghe (Ghiță) Kirileanu, (1872-1960) folclorist, secretar la Inspectoratul școlar, custode la Biblioteca Universitară Iași (1897-1900) și bibliotecar la Fundația "Ferdinand" (1909-1930); membru onorific al Academiei Române (1948); 73. Nicolae Beldiceanu, (1844-1896) poet, a fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și latină la Fălticeni, Iași, Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că scrisorile încredințate domnilor C. Nanu și Lupescu de d. Papiniu ajunseră încă calde celor ce le așteptau. ardelenii din bucurești Într-o dimineață sosi un subofițer în uniformă ungară, vorbind bine românește, și se prezentă ca Banciu, bibliotecarul și custodele Muzeului Astrei din Sibiu. Nu știam de trebuia să-l cred, deși părea foarte sincer și dezesperat de știrile rele din Apus. S-ar fi mulțumit cu durere să rămână în Ardeal situațiunea dinaintea războiului. Mi-era milă de el
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din 1493 de instituire a unui "Căpitan și Comisar" pentru a restabili ordinea în provincie 6. În primăvara anului 1494, contadini [fermierii] din Borgo Sansepolcro, supărați pe administrarea dazio locală, au luat cu asalt primăria, i-au dat afară pe custozii locali și au spart casetă care conținea documentele oficiale (polizze) cu numele orășenilor eligibili pentru biroul local. Numele au fost citite cu voce tare în fața mulțimii care aclamă și aruncate unul câte unul în foc. Întrucât Căpitanul florentin asediat nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane • Terorismul, Jean Servier • Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru În curs de apariție Prin culisele serviciilor secrete, Mária Schmidt LIBRĂRII în care puteți găsi găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str.
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
bine definit îl au biblioteca elevilor (Schülerbibliothek), cu 1 744 de volume în 1914, Colecția Sosnowicz 1 035 de volume, biblioteca Asociației de Ajutorare a Gimnaziștilor 1 549 de volume și o colecție de programe școlare 9 163 de exemplare. Custozi ai acestor biblioteci sunt până la Unirea Bucovinei cu România profesorii Nicolaus Ustianowicz, Ernst Hora, Samuel Spitzer, Markus Wachsmann, Alexander Gottlieb, Alfred Engel, Anton Schönbichler, Siegfried Weinstein, Josef Mykietiuk, Johann Slama, care sunt ajutați de elevi, nominalizați, de obicei, din clasele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
secții funcționează și o bibliotheca pauperum (Schülerlade, Lădița elevilor), cuprinzând cărți didactice din care elevii săraci puteau face împrumuturi pe timp de un an. În anii de dinainte de Primul Război Mondial, profesorii Emanuil Isopescu, Theodor Zub și Mihai Vicol sunt custozii acestor biblioteci, care se îmbogățesc an de an prin donații, achiziție și schimb. Războiul și incendiile repetate afectează grav și bogatele fonduri documentare ale liceului rădăuțean. Cu sprijinul statului, sub conducerea directorului Emanuil Isopescu, biblioteca de aici se reface treptat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
timp cercul și-a întrerupt activitatea. Nu de prea multă vreme însă, el a fost din nou activat, azi funcționând tot în cadrul Școlii Populare de Artă din Sibiu și fiind condus de doamna Valerica Solomon care deține și funcția de custode al muzeului sătesc «Badea Cârțan.» 7. Postul de jandarmi În vremea stăpânirii austro-ungare serviciile polițienești pentru Cârțișoara erau asigurate de secția de jandarmi din Arpașu de Sus. Primul post de jandarmi în satul nostru se înființează numai după primul rîzboi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de palat domnesc, sub principii Alex. Moruzi și Scarlat Calimah. Universitatea veche a fost inaugurată la 26 Octombrie 1860, în prezența domnitorului Cuza. În clădirea aceasta, a funcționat câtva timp, începând de la 1 Septembrie 1874, Mihail Eminescu, în calitatea de custode al Bibliotecei centrale. "Sunt fericit, spunea, puțin timp de la numirea sa, naivul poet, sunt fericit că mi-am găsit un loc potrivit cu firea mea singuratecă și dornică de cercetare. Ferit de grija zilei de mâne, mă voi cufunda ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
țelul acesta, nici o suferință nu-i prea mare“. Am anticipat din nou. Să ne întoarcem la desfășurarea cronologică a faptelor. În 1950 Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, pensionară, era chiriașa statului în fosta casă a lui E. Lovinescu (moștenită de Monica Lovinescu) și „custodele“ mobilelor, covoarelor, obiectelor de artă, tablourilor și cărților care îi aparținuseră până de curând ei înseși, dar erau acum trecute pe inventarul de confiscare. Făcuse contestație pentru ele, intrând într un proces cu statul, pe care îl va pierde după
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
asistat de la ora 8 la 2 la inventarul făcut bibliotecii și întregii case, care va trece în posesia statului. Se confiscă și bunurile mele, adică mobilele, totul, totul, pentru că nu am acte doveditoare că proprietara sunt eu. Actualmente sunt desemnată „custode“ provizoriu al lucrurilor tale. [...] Ly e vitează și curajoasă, muncește cu spor; nu-ți fie teamă pentru ea: deși e în vârstă, se descurcă. Fii demnă de numele pe care-l porți și de iubirea mea, de marea mea iubire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
celălalt: „Portret de familie“ - și apoi tu la 4 ani, pictură de Pica, și alte două tablouri mici mi-au rămas. În rest, au inventariat tot: măsuța din lemn de trandafir, biroul tău Biedermeyer... tot, tot. Sunt deocamdată desem nată custode conservator provizoriu, dar asta n-o să poată dura mult. Vor fi obligați să mă mute în altă parte. Am făcut contestație pentru tot, cu excepția bibliotecii și a apartamentului (a clădirii). Îl am ca avocat pe Sandu L., fratele lui Emil
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
august 1940 pentru că taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Transferul proprietăților rurale s-a făcut în efectul legii. Pentru aplicarea legii au fost transmise instrucțiuni privind constituirea comisiilor județene, au fost făcute proceseverbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru a administra în numele statului până la lichidarea bunurilor. Au fost expropriate de la evrei 3178 bunuri agricole, în suprafață de 45035 ha, în valoare de 5063364350 lei, aceste bunuri și valori au fost trecute la Consiliul Național al Românizării. Decretul-lege privind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940 taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Ca urmare, transferul proprietăților rurale, aparținând evreilor din județul Dorohoi s-a făcut în efectul legii. Au fost constituite comisii județene, au fost făcute procese verbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru a administra în numele statului până la lichidarea bunurilor. La 8 octombrie 1940, prefectul legionar, Barbu Stroici, prin adresa nr. 13311 comunică preturilor din județ că în conformitate cu dispozițiile decretului nr.3347 publicat în M.O. nr.233 din 5 octombrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în procesele verbale de expropriere pentru că instrucțiunile dvs. nr.2868/1940 au venit ulterior proceselor-verbale de expropriere. De altfel nu s-a trecut pasivul întreprinderii care de multe ori întrece valoarea bunului expropriat. Înaintăm un raport al lui Mihai Holban, custodele morii Hănești. Tot în cadrul decretului s-au expropriat mori în care instalațiile de moară aparțin evreilor dar terenurile și clădirile sunt închiriate sau arendate de la un proprietar creștin cu contract în curs de executare. Legile de expropriere au fost considerate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Pictorul a fost în Iașul interbelic și s-a menținut după aceea ca o prezență distinctă prin pregnanta sa personalitate artistică , dar și prin rolul pe care l-a avut în evoluția învățământului artistic local și în cadrul instituțiilor de artă: custode al Pinacotecii ieșene (1941-1949), director al Muzeului de artă (1949-1958), cadru didactic al Facultății de Arte Plastice (reînființate) între 1963 și 1968, director al Fondului Plastic (1958-1965), profesor la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, încă de la înființare. Participant
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1940);V. Nițulescu (19401941); Mihai David (1941-1944); Alexandru Myller (1944-1945); Andrei Oțetea (1945-1947); Leon Baliff (19471948); Jean Livescu (1948- 1955); Ion Creangă (1955-1972); Mihai Todosia (1972-1981); Viorel Barbu (19811989). A participat la înscăunarea a cinci mitropoliți. Din 1984 a fost custodele Muzeului de Istorie al Universității Al. I. Cuza Iași. Ca o recunoaștere a faptelor de eroism săvârșite pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea Război Mondial, i s-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Coroana României cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
s-au putut realiza decât sporadic la Iași). Va pune astfel bazele Salonului oficial al Moldovei, manifestare expozițională amplă cu o desfășurare fără întreruperi între anii 19401948, salutată cu viu interes de public. Venind războiul, în 1944 evacuează Pinacoteca, prin custodele ei, pictorul C. Agafiței, în comuna MihăileștiVâlcea, iar Academia în comuna Făget-Severin. La Făget activează împreună cu profesorii și studenții, ținând, în condiții anevoioase, cursuri, deschizând și expoziții, una la Făget și un Salon oficial la Lugoj. Din noiembrie 1944, pentru
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]