1,599 matches
-
harta afec tivă: Iulia Hasdeu, Cantacuzinii și Ionel Teo doreanu la 16 ani, Emil Botta, G. Călinescu și V. Voicu lescu la 20, Gavrilă Marinescu, Dan Botta, Madgearu la 30, Preda, Nichita, Paleologu, Gina Patrichi și Mircea Nedelciu mai târziu... Cutreier cu privirea albumul coordonat de Radu Călin Cristea și observ că Paul Georgescu (în cămăruța căruia m-am lăsat cu masochistă fervoare, seri de-a rândul, asfixiat de fumul de țigară, fascinat de cinismul și sarcasmele sale) stătea pe aceeași
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
altele, s-au cumpărat cavouri istorice cu blazon, fără ca noii proprietari să marcheze undeva numele originar al familiei. În schimb, s-a afișat în sfârșit, la intrare, ghidul mormintelor de interes public, iar în locul haitelor de câini ai nimănui, care cutreierau ca strigoii flămânzi aleile și cotloanele de taină, avem acum un număr respectabil de paznici patrulând vigilent, de zici, când dai să intri, că pătrunzi într-un obiectiv militar strategic. Întrebat de TVR Cultural unde să vorbim, sâmbătă 8 ianuarie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lui Voltaire și recentul număr cu dosar Cioran din Magazine littăraire, am prefirat brocante cu ceramică de Delft (unde am umflat cu cinci și zece euro farfurii de la 1900, plus o carafă cu satiri și scene bahice de pe la 1890), am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
maniei de-a face speculații la nesfârșit pe seama fizionomiilor întâlnite, a întâmplărilor și contextelor de tot felul. Cred că multe cupluri bine sudate se delectează cu plăcerea asta nevinovată. Să-ți petreci diminețile pe Corso și serile pe faleză, să cutreieri parcurile și muzeele, să sirotezi o cafea sau o bere la măsuța de pe trotuar, să aluneci pe trotuare holbându-te din vitrină-n vitrină - totul cu privirea ațintită la ceilalți, trăgând cu urechea la șoaptele trecătorilor, ascultându-le tocmeala cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
hainele, să spele bocancii și care se simțea bine în prezența noastră. Știa românește fiindcă făcuse șapte clase, adică cursul primar de patru clase și încă trei clase, cursul complementar. Locuitorii satului erau lipoveni. Cu Babaca și cu fata am cutreierat tot satul, comună mare și tot cu oameni înstăriți, în majoritate pescari. De acolo se putea merge la Vâlcov numai cu barca pe mare, barcă mare numită caiac. Am venit de câteva ori de la Galați la Galilești cu vaporul până la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
său oficial) nu e povestea lui Hamlet. Dar tot ce aud și văd mi se pare ciudat, neobișnuit. Scotty a fugit de-acasă, din Kentucky, când era băiat, și a lucrat, o vreme, într-un ranch din Nevada. Apoi, a cutreierat lumea cu trupa lui Buffalo Bill, jucând un rol de cowboy într-un spectacol despre Vestul sălbatec. Finalmente, a venit în Valea Morții și n-a mai plecat de aici. Cu figura lui de Falstaff american, a devenit o legendă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
naștere, de la țară, și rămăsese toată viața să tânjească după el. O adusese în mahala bărbatu-său. Mecanic la o moară, acesta încropise o mașină de tăiat lemne, se asociase cu un țigan din margine care avea cal și amândoi cutreierau ziua prin târg. Noaptea se întorceau beți tun. Slabă și nervoasă, foarte frumoasă în tinerețe, Stratica avea mare înclinare spre întâmplările melodramatice. Adesea, după ce-și întindea rufele, plângea și compunea cântece triste. Grase și lălâi, fetele Straticăi mugeau apoi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
striga lozinci. Curând viața lui căpătă un nou automatism : o dată pe săptămână, tânărul lua autobuzul ca să coboare în fața sediului de la raion. Se prezenta la comitet și, întrebând pe ofițerul de serviciu dacă este vreo treabă pentru dânsul, lua apoi la cutreierat orașul. Îmbătându-se prin bufete, nu bea niciodată atât cât să cadă pe stradă. Mergea doar șovăind pe trotuar, cu capul gol indiferent de vreme și cu grumazul șiroind de apă. Cu o expresie de beatitudine, Neculai apostrofa pe toți
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
să aleg între uitatul pe pereți și un al doilea somnifer, mi se întîmplă, chiar, să mă surprind că încep să fac diverse supoziții în privința motivelor care-l împing pe doctorul Luca să-și caute, în Julius, un confident, după ce cutreieră tavernele, sau în privința originii prafului adus de "vîntul din sud". Din nenorocire, nu am destulă energie ca să pot întreprinde ceva pe termen lung. Dar să revin la ce vreau. Să-mi pun ordine în amintiri? Poate că o s-o fac
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mi-a șoptit: "Bravo, e o specialitate folositoare". 10. De fapt, doctorul Luca e de părere că sinuciderea reprezintă o soluție doar în tinerețe, când poți lăsa în urmă un cadavru frumos. După ce ai îmbătrînit, nu-ți rămâne decât să cutreieri, ca el, tavernele, tăvălindu-te în noroi, ca să poți să-ți disprețuiești trupul. În consecință, nu se sinchisește de ce clevetește lumea, în Asybaris, pe seama lui. "N-au decât să-și bată gura cât vor, i-a zis lui Julius, ștergîndu-și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în Lisa, istoria nu cânta la fanfară, nu mărșăluia în cizme ori în bocanci. Umbla desculță și se mulțumea cu o goarnă dogită. Primăria angajase un bărbat, ușor handicapat, care n-avea un alt rost, trimițîndu-l, de câte ori era nevoie, să cutreiere satul cu goarna în mână și să anunțe ce trebuia adus la cunoștința tuturor. El ținea loc de ziar, de aparat de radio, de Monitor oficial. Colinda, conștiincios, toate ulițele cu mersul lui stânjenit de un defect care-l făcea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
haine purtate, mîncare și medicamente, Îndeosebi celor de la hipodrom. Totul Începuse În ziua cînd Julius primise prima Împărtășanie, de aceea Juan Lucas dădea vina pe mucosul ăsta care o vîrÎse pe maică-sa Într-o asemenea nerozie. Se Înșela. Susan cutreiera parohia din proprie inițiativă și luase totul foarte În serios, pătrunsă de iubire creștinească. Învățase chiar să facă injecții intramusculare și nu-i era scîrbă nici de săraci, nici de cerșetori, să nu-ți vină să crezi, nu altceva. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
umed... Astăzi, În schimb...“ Trei zile mai tîrziu a făcut cunoștință cu cîteva doamne și mai bune decît ea. Acestea simțeau tot timpul o senzație de răcoare interioară și o revărsau În Întregime asupra cartierelor sărace, Își petreceau după-amieze Încheiate cutreierînd mahalalele. Se Întorceau lac de sudoare și povestind Întîmplări incredibile. Una din ele povesti că Îngrijise un bețiv care fusese rănit Într-o Încăierare, el voise s-o ia la bătaie nu altceva, dar ea nu și-a pierdut cumpătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
depinde de agricultură“. Botanistul și geologul expediției i-au confirmat spusele, observând „sterilitatea incurabilă și irecuperabilă“ a unui ținut care ar trebui „să rămână pentru totdeauna sălașul neatins al vânătorului băștinaș, al bizonului și al șacalilor“. Odinioară, turmele de bizoni cutreierau acest bazin. Râuri cafenii de carne curgeau de-a lungul preriei, ținând în loc zile în șir caravanele... S-a terminat cu turmele, spunea ghidul. Și cu șacalul și cu vânătorul băștinaș - au fost dați la o parte. Orașele câinilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiarbă. Ochii mamelor sunt mai adânci, copiii palizi și vineții, se caută unii pe alții pe brânci, și plâng prin ogrăzile rămase pustii. Speranța se mișcă de-a îndăratele pe sub cerul adânc și ziua lungă, văpaia dă foc la orașe, cutreieră satele, viața se subție ca o dungă. Bătrânii - stânci răsturnate pe jos, pe la dos sunt în natură o nepotrivire, curajul la oameni e o amintire ajunsă numai piele și os. S-aude pământul cum crapă, valuri de lăcuste au murit
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
oglindă a înaltului țel fondat de străbuni ! Savurați la umbra codrilor secani apa cea vie a unei istorii; gustul aromat de miezul credinței sincere, vă va înălța pe culmea iubirii de țară și neam...” C. Botez * 20 septembrie 1977 Am cutreierat plaiurile României cu rucsacul în spate și frumusețile naturii ne-au încântat sufletul și neau hrănit mintea. Peste tot românul se străduiește și reușește să nu se lase mai prejos naturii. Mănăstirea Secu se poate lăuda cu frumusețile păstrate din
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
răposatul George Șerban, a domnului Victor Atanasie Stănculescu ministrul apărării, care amabil s-a întreținut cu președintele societății, totul într-o discreție ferită de curiozitatea neavenită a presei, pe urmă ni s-a dat de înțeles că sentimente binevoitoare îl cutreieră pe mai marele oștirii față de Versoix, cel puțin așa am priceput noi, buimăciți de această meșteșugită amestecare a vorbelor domniei sale, în așa fel permutate sintactic și morfologic, ca să înțelegem simultan cum vrem și ce vrem. Destul de bine că am demobilizat
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
apă căzând la intervale rare, amintind, prin monotonia misterioasă a plescăitului lor, de veșnicia peșterilor pe care le explorează reporterii de la Discovery. Și ce văd ochii noștri e greu de arătat, după cum e dificil de povestit înfiorarea romantică care ne cutreieră în ruinurile acelei atât de expresive stații de pompare pentru irigații aparținând de drept COMTIM-ului. Imaginile care ni se înfățișează ar putea prea bine fi folosite de Tarkowski pentru filmări ca acelea din neuitatul film Călăuza: traverse și piedestale
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de astăzi, de asemenea în regiunile de la gurile Dunării către Marea Neagră, nu avem nici un temei a ne opri la vreun punct oarecare de pe întinsul șes al Munteniei; toată regiunea plană acestei țări până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare. Melanchlenii, Androfagii, Neurii și Agatirșii, care nu vroise a le da
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Scites» (Herod. IV, 9, 10). Prima pătură de popoare care istoricește se adeverește a fi existat prin Dacia sunt niște neamuri da rasă eranică, împărțite in două grupe: Sciții in partea șesă, Agatirșii în acea muntoasă. Din aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
temă de relaxare de trei minute. Apoi se întinse. În timpul ceasului care urmă, nu reuși să adoarmă cu adevărat. Mai era încă vocea în spate, vocea monotonă a lui Ashargin care repeta mereu cele câteva fraze. Își lăsă spiritul să cutreiere printre amintirile mai amare ale sechestrării lui Ashargin. Ori de câte ori dădea peste un incident care pricinuise o impresie profundă, îi vorbea silențios tânărului Ashargin. Ca și cum la cinci-sprezece ani, la șaisprezece ani, la douăzeci de ani, Ashargin ar fi fost de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și Frankie mîncau la masă. — Salut, pasionalule, ce face Rima? Lanark o privi lung, încurcat și obrajii i se înfierbîntară. — S-a dus să se plimbe, murmură el. Băiatul are nevoie de lapte. O să-i pregătesc eu un biberon. Lanark cutreieră bucătăria șoptindu-i tot felul de absurdități lui Alexander, pentru că simțea o durere înfiorătoare în piept și nu dorea să vorbească deloc cu adulții. Frankie îi întinse un biberon cu suzetă înfășurat într-un șervet alb. El bîigui cîteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o barcă putrezită, unul din sicriele acelea făcute din câteva scânduri bătute în câteva cuie și unse cu smoală, pe care și le construiesc țăranii de prin partea locului; cu ajutorul ei și folosind drept vâslă o prăjină, am început să cutreier mlaștina. De multe ori, culcat în barcă, ascultam zgomotul apei, al vântului, al trestiilor sau al viețuitoarelor, n-am să le enumăr, am să spun doar că, împreună, ele alcătuiau țiuitoarea liniște a pustiului; o dată însă, am auzit un fel
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
temă de relaxare de trei minute. Apoi se întinse. În timpul ceasului care urmă, nu reuși să adoarmă cu adevărat. Mai era încă vocea în spate, vocea monotonă a lui Ashargin care repeta mereu cele câteva fraze. Își lăsă spiritul să cutreiere printre amintirile mai amare ale sechestrării lui Ashargin. Ori de câte ori dădea peste un incident care pricinuise o impresie profundă, îi vorbea silențios tânărului Ashargin. Ca și cum la cinci-sprezece ani, la șaisprezece ani, la douăzeci de ani, Ashargin ar fi fost de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]