1,698 matches
-
o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
20 noiembrie când pe lista B.P.D.ului au fost aleși 3 deputați din patru”. Inaugurându-se cu mare succes și metoda hei-rupistă de evidențiere a unora și de culpabilizare a altora, tov. Bighiu n-a putut face abstracție de această cutumă, mărturisind celor de la „centru” următoarele: „... această muncă nu a fost dusă efectiv de toate organizațiile ce fac parte din Federație, astfel, numai Tineretul Progresist și Tineretul Plugăresc au dus o muncă încordată (mai să se rupă coarda!, n.n.) la care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atunci și până în 1989 a funcționat fără greș dar și fără drept la alternativă, activiștii bolșevici trebuiau să se supună principiului „rotației cadrelor”. De fapt, chiar și acest principiu fusese copiat după modelul sovietic ca, de altfel, și toate celelalte cutume de organizare ale partidului unic. În dosarul din care cităm în acest episod, am găsit la fila 3 un „Tabel nominal de cadrele județienei (sic!, n.n.) noastre care au fost date în diferite munci”. Astfel, tov. Căpităniță Gheorghe fusese trimis
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de partid (încă) în exercițiu. Așadar, după efectuarea prezenței, vorbitorul a spus că „...din totalul de 16 membri de partid sunt prezenți 12; 3 sunt absenți motivați și unul nemotivat”. Emil Agafiței face propuneri pentru prezidiul adunării și așa cum cereau cutumele vremii, primul nominalizat este, evident, tov. Tomescu Ion, „...instructor de partid de la raionala Vaslui”. Pe lângă acesta mai sunt aleși următorii: Dănilă Ludovic (propus de tov. Luca V. Gheorghe) și Agafiței Emil (propus de tov. Simionescu Neculai). Așa cum era și firesc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
destituiri Înainte de a fi schimbat, președintele Cuzic Pavel apucase să-l angajeze pe postul de paznic-pădurar al pădurii comunale pe Zailic Pintilie, la data de 1 octombrie 1955, cu toate că decizia de încadrare a fost emisă abia la 25 noiembrie dar cutumele de atunci prevedeau pentru orice aspirant la angajare și o perioadă de probă. După ce și-a intrat în pâine, noul prezident Ciurușniuc a făcut numeroase angajări de personal, în limitele legii, evident. Pe 10 martie 1956 sosea la Valea Rea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a abdicat în favoarea fiului său minor Mihai ce, începând cu data de 6 septembrie, a devenit din Mare Voievod de Alba Iulia, regele Mihai I al tuturor românilor. Evident, știrea s-a răspândit ca fulgerul mai ales datorită radioului. Conform cutumelor acelor vremuri, după schimbarea șefului statului dintr-un motiv sau altul, funcționarii erau nevoiți să depună un nou jurământ de credință. Ca pretutindeni, și la Huși a fost respectată regula. Pe 6 septembrie 1940, primarul Andriescu semna o convocare cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
democrația post-totalitară" (Le Goff 2003). De aceea, răspunsul meu la întrebarea de mai sus este următorul: în societatea postcomunistă românească ce nu și-a consumat pe deplin modernitatea, partidele și ideologiile sunt, formal, copiile celor occidentale, dar funcționează, informal, după cutumele autohtone, așadar, ne confruntăm, în realitate, cu o partidocrație și cu un deficit ideologic. În aceste circumstanțe, se impune o a doua întrebare, aceea din titlul acestui capitol: "s-ar putea și altfel?" Desigur, depășirea partidocrației și deficitului ideologic din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dou) perioade istorice. Ne întrebăm, de pildă, dacă anul 1918 constituie pragul de trecere spre contemporaneitate, atunci anul 1948, cu modificările sale radicale aduse structurilor statale și sociale românești, constituie trecerea spre ce perioadă? Privită din perspectiva evoluției istorice locale, cutuma frângerii timpului în anul 1918 nu are aproape nicio justificare. Bacăul anului 1914, spre exemplu, nu diferă cu mult față de cel din anul 1924. Singurele modificări apar ca urmare a dispariției votului cenzitar - cu efecte pozitive inclusiv pentru etnicii români
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asupra realităților arhitectonice și economice ale orașului din care face parte; 3. Hărțile urbane privind structura socio-economică sau profesională, modul în care locuitorii se așează în teritoriu nu sunt rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu de puține ori - de încălcarea repetată a acestora, excesele permise sau interzise, salvgardarea aparențelor „de ochii lumii” ș.a., toate acestea au scăpat reglementărilor oficiale, sau, mai bine spus, au fost guvernate de o „legislație” autonomă, asumată individual, în virtutea unor cutume și tradiții mai mult sau mai puțin ancestrale. Pe cale de consecință, din punctul nostru de vedere, viața cotidiană începe acolo unde cutuma prevalează în fața normei și sfârșește odată cu acceptarea integrală sau încălcarea flagrantă a acesteia din urmă. Cotidianul a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scăpat reglementărilor oficiale, sau, mai bine spus, au fost guvernate de o „legislație” autonomă, asumată individual, în virtutea unor cutume și tradiții mai mult sau mai puțin ancestrale. Pe cale de consecință, din punctul nostru de vedere, viața cotidiană începe acolo unde cutuma prevalează în fața normei și sfârșește odată cu acceptarea integrală sau încălcarea flagrantă a acesteia din urmă. Cotidianul a fost, și este și în prezent, determinat, dar și diferențiat social. Această condiționare ne invita, practic, la o multiplicare spre infinit a tipurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repere statistice: 1853 - 257 hectare, 1890 - 342,60 hectare, 1912 - 769 hectare (suprafața include și terenul nelocuit al țarinei orașului, de peste 400 hectare), 1925 - 382 hectare (suprafața include și cartierul C. F. R.ă, 1930-1938 - aproximativ 500 hectare (800 hectare cu tot cu țarină ). Cutumele și mentalitățile de factură medievală au fost atât de pregnante, încât, abia după instaurarea regimului comunist în România, Bacăul s-a putut extinde în zona de Sud, călcând în picioare tradițiile legate de Țarina orașului. II. B. Arhitectura orașului Peste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a suplimenta fondurile bugetului comunal, administrația orașului a facilitat procesul de dizolvare lentă a acestei moșii. Taxele și impozitele percepute pentru construcția de noi locuințe și, ulterior, pentru dezvoltarea industriei s-au dovedit a fi mai importante decât vechile cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșii. Taxele și impozitele percepute pentru construcția de noi locuințe și, ulterior, pentru dezvoltarea industriei s-au dovedit a fi mai importante decât vechile cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noastră reconstitutivă s-a limitat la a utiliza informații cu caracter general - dar cu un înalt grad de aplicabilitate și pentru orașul Bacău -, cât și date inedite preluate din fondurile arhivistice sau din presa locală a timpului. Conform mentalităților și cutumelor epocii moderne - păstrate și în perioada interbelică, în pofida valului de emancipare feminină - legăturile dintre partenerii de viață erau bazate nu atât pe egalitate, cât pe ierarhie. Superioritatea masculină a fost considerată drept un dat, un tabu, o realitate maritală implicită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1907. a. „(...) îmi impută că de ce i’am luat jidanul din mână” Ca și în episoadele precedente, vom cita din declarațiile martorilor date în fața judelui instructor Grigoriu de la Tribunalul Vaslui, sub prestare de jurământ în cazul creștinilor, și fără această cutumă în cazul evreilor care, cu mâna pe Biblie, ar fi putut jura strâmb, ei nerecunoscând această carte ca fiind sfântă. Prima mărturie găsită la dosar a fost aceea a „comersantului” Vasile Simionescu de 48 de ani din Negrești, care la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
constituirii unui spital militar de campanie, lucru care, din fericire, nu s-a mai întâmplat. Nu putem încheia acest modest material fără a spune că existența Liceului Ortodox de Fete a fost scurtă. Această importantă instituție de învățământ dedicată (potrivit cutumelor de atunci) numai fetelor, și-a încetat activitatea după 29 de ani deoarece, în 1948, a fost desființat învățământul tradițional românesc în favoarea celui impus de ocupanții ruși și de cozile lor de topor românești, bine ascuțite pentru o lungă, surdă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
afirmație despre tradiția (emergentă) a societății civile bazată pe capitalismul industrial cu argumentul structuralist, înrudit, după care societatea civilă este o condiție necesară a libertății. El reiterează ideea cunoscută că societatea civilă nu este o comunitate segmentară sufocantă, dominată de cutume și ritualuri ori alte forme de identitate atribuită. Societatea civilă "se bazează pe separarea politicului de viața economică și socială" și pe "absența dominației vieții sociale din partea celor care dețin puterea". Tocmai această independență spațială a societății civile, abilitatea ei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Slavici îi inventează și-i trimite în lume: ei au o individualitate precisă, suferă de boli, obsesii sau condiționări psihologice, suportă consecințe ale unor determinări sociale sau confesionale, sunt componente ale unui sistem administrativ precis determinat de legi, regulamente și cutume în vigoare în zona și în timpul unde îi plasează autorul lor, în general în Banatul chezaro-crăiesc dinainte de Primul Război Mondial. Cercetarea d-nei Brădescu explorează această lume, consemnată de Slavici pe baza unei experiențe directe, cu o forță și o finețe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și merge falnic mai departe, iar satul nu-l condamnă. De ce oare? Desigur, acum spunem că nu era drept. Atunci Însă opinia satului conta, deși nu toate fetele se măritau fecioare. Să mi se ierte această intervenție În datini și cutume fiindcă datoria mea este să spun adevărurile și nu de a le comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sociale / 61 3.1.1. Definiția normelor sociale / 61 3.1.2. Funcțiile sociale și culturale ale normelor / 62 3.1.3. Clasificarea normelor / 64 3.1.3. Norme formale și norme informale / 66 3.1.4. Moravuri (mores) și cutume (folkways) / 68 3.1.5. Diferențieri culturale și conflict normativ / 71 3.1.6. Consecințele sociale ale încălcării normelor / 73 3.1.7. Efectele culturale ale schimbărilor normative / 74 3.2. Sancțiunile sociale / 77 3.2.1. Rolul cultural al
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
adepți. Culturaliștii au preferat abordarea integralistă sau universalistă a conceptului de cultură, inaugurată de către Edward B. Tylor în anul 1871, atunci când a oferit prima definiție științifică a culturii, care înseamnă acel complex atotcuprinzător "care include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, cutumele și celelalte abilități sau obiceiuri dobândite de om ca membru al societății"52. Această definiție lasă foarte puține lucruri în afara culturii, dar orientarea caracteristică sfârșitului secolului al XIX-lea va deveni din ce în ce mai restrictivă în ceea ce privește sfera culturii. Cultura este ceea ce distinge
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în considerare scrierea lor și gradul de precizie a sancțiunilor, vom distinge între norme formale și informale. Dacă ne gândim la importanța pe care le-o oferim și la gravitatea cu care este asociată încălcarea lor, normele se împart în cutume (folkways) și moravuri (mores). Pornind de la procedurile pe baza cărora se aplică, normele pot fi împărțite în: "interdicții (tipuri de comportamente care sunt interzise, practicarea lor antrenând diferite pedepse), recomandări (comportamente considerate a fi dezirabile, a căror realizare este recompensată
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
legi, protecția drepturilor umane și alegerea liderilor politici. * Legea administrativă este folosită pentru a superviza deciziile agențiilor guvernamentale. * Legea internațională reglementează relațiile internaționale dintre state în privința comerțului, protecției mediului și a acțiunilor militare 98. 3.1.5. Moravuri (mores) și cutume (folkways)99 Tradițiile, obiceiurile și moralitatea joacă un rol important în ghidarea comportamentului social al oamenilor. Se spune, când "ești la Roma, trebuie să te porți ca romanii", imperativ adresat străinilor, care trebuie să cunoască și să respecte obiceiurile locale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
generație (sunt întemeiate istoric), iar cel de-al doilea, face trimitere către diferențierea normelor de la un grup la altul, de la o societate la alta. Atunci când vine vorba despre importanța normelor și despre gravitatea încălcării acestora, sociologia americană face distincția între cutume sau tradiții populare (eng., folkways) și moravuri (eng., mores). Acestea asigură în cea mai mare măsură reglarea comportamentelor membrilor unei societăți și constituie mijloacele principale de manifestare ale controlului social, cunoașterea și asimilarea lor realizându-se în cadrul procesului de socializare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]