2,987 matches
-
13, 13; 14, 23; I Cor. 7, 5; II Cor. 6,5; [25] Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului, Ed. Basilica, București 2008, pag. 16; [26] Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, ed. EIBMBOR, București 2004, pag. 8; [27] Ibidem, pag. 9; [28] Ibidem, pag. 13; Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Invatatura Bisericii despre postul ortodox... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
pe domeniul soției sale, din localitatea Bucov, județul Prahova, unde a și murit în anul 1936. A fost un militant înverșunat pentru realizarea Unirii Basarabiei cu România. În Muzeul amenajat în casa scriitorului din Parcul Bucov sunt expuse copii de pe cuvântarea rostită de C. Stere pe 27 martie 1918 în procesul de pregătire și înfăptuire a Unirii și de pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, din 18 Noiembrie - 1 Decembrie, 1918. În amintirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 în Parcul
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
nu numai arhivele timpului, pe baza cărora ne-a expus manifestările antiguvernamentale susmenționate, ci și presa vremii: „Telegraful Român”, „Luceafărul”, „Unirea” ș.a., care au publicat ample informații cu privire la adunările de protest din anul 1912 și ulterioare, au reprodus pasaje din cuvântările liderilor protestatari împotriva politicii de deznaționalizare și maghiarizare a românilor, inclusiv prin intermediul Bisericii greco-catolice maghiare și a Școlilor de stat. Considerăm că lucrarea domnului Prof. Ioan Străjan este de o valoare excepțională pentru cunoașterea trecutului nostru istoric, a luptelor și
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
Casa națională de la Sibiu și Muzeul istoric și etnografic român au organizat expoziții etnografice și culturale românești. Reputatul istoric avea să marcheze semnificația evenimentului aniversar, precum și a noilor ctitorii pentru viața spirituală și națională a românilor din Transilvania, printr-o cuvântare de înaltă ținută științifică și vibrație patriotică . În anul 1906, istoricul avea să îmbogățească patrimoniul istoriei și culturii naționale prin publicarea altor două lucrări de educație patriotică consacrate aceleiași provincii: Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească (în două volume
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
iată ce ne spune Mioara Băluță( Bacău): ” Poezia lui Ioan Gheorghiță se remarcă printr-un cumul de secvențe lirice, uneori copilăroase, alteori meditative, determinând astfel ținuta armonioasă a unui volum reușit.” Sau: Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Laurențiu Ulici, Constanța Buzea, cu mulți ani în urmă, și de Magda Cârneci( pseudonim Magdalena Chica), de care autorul pare mai mult decât apropiat. Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
Pământului, spre a dobândi, curând, Coroana Cerului, Frăția cu HRISTOS-EROUL DUMNEZEIESC! Evangheliile canonice NU au ascuns, NICIODATĂ, Mesajul Măreției și Gloriei Lucrării Lui Hristos! Învierea - TOCMAI ASTA ÎNSEAMNĂ! Și Hristos le zice apostolilor, prin Verb Minunat, Zguduitor de Lume, în Cuvântarea de despărțire (chiar la Cina cea de Taină...!!!), că, de acum., nu vor mai fi ce-au fost (“slugi”), ci se vor transfigura în LUMINAȚI DE ȘTIINȚĂ/CUNOAȘTERE SFÂNTĂ, “prieteni”/frați/inițiați TOTAL (și, deci, transmițători la modul integral ai
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
a fi salvați și curățiți sufletește, de toate relele, aduse de Vrăjmașul Întunecat. Suindu-se pe piatra de marmură albă, cu irizații auri și roșu-violet, sculptată după modelul stelei nordului, în raze în zece colțuri, Getic, și-a început o cuvântare, ce împreună cu bucățica de inimă din aur din piept, ce o dăruită fraților săi geto-daci, avea să le fie salvarea veșnică, împotriva celor născuți din colb de copite, dornici de pământ străbun: - Frații mei, văd că ați venit cu toții, și
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
de-a lungul întregii sale vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte concis, coerent dar și consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, mai avea și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
III. Opus Appassionato Ace.stea sunt cântecele omenirii salbe de poeme neterminate ofrande pe altarul D E V E N I R I I simf. eon. ice care trans.crede în L o g o s în Pax vobiscum! bine.cuvântarea ultimă care topește uitarea redefinind căutarea sensului + IV.Opus Mirabilis Așa a rămas în memoria tempusului maestrul acesta scris cu minuscule poate mult prea mic ca să rămână doar om în memoria noastră castă dar ce e el oare ? ce oare
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
favorizat și apariția versiunii Novus Aesopus a lui Baldo, sec. al XIII-lea, și a altora; una germană, din care derivă cele: daneză, islandeză, olandeză; una spaniolă, 1493, din care, la rîndul său, a rezultat cea italiană, Primul veșmînt al cuvîntărilor animalelor, de Agnolo Firenzuola, 1548, ce a dat naștere uneia franceze; una directă, de A.F. Doni, La moral filosofia, 1552; tot din arabă, una persană, sec. al XII-lea (din care una nouă, persană, sec. XV-XVI, din care, direct
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
proprii și după lege. Textul asupra cultelor este promulgat de Marea Adunare Națională, pe 4 august 1948. Statul confirmă numirile în posturile cele mai înalte ale ierarhiei, controlează bunurile imobile și mobile ale Bisericii, aprobă toate scrisorile pastorale și toate cuvîntările publice, reglementează modalitățile de instruire a candidaților la preoție, supraveghează relațiile cu Bisericile străine. Reprezentanții săi sînt prezenți la sesiunile Sfîntului Sinod și la adunările Congresului Național al Bisericii. Relațiile sînt supravegheate de ministerul Cultelor, care va fi reorganizat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ciu-En-Lai vine la București în iunie 1966 și Ceaușescu face totul pentru a evita ca această întîlnire să sporească tensiunea cu sovieticii: săptămînalul Lumea din 23 iunie merge pînă la a respinge, în pagina a doua, informațiile privind prezența și cuvîntările lui Ciu-En-Lai. Conducerea română este acum maturizată pentru a acționa într-o lumină occidentală și a beneficia, în Vest, de revenirile pozitive ale acestei Realpolitik bine administrate. Aceste lumini încrucișate româno-occidentale nu au nici un efect asupra sistemului socio-politic intern. Anul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a se prezenta ca un fel de cap de pod occidental al imperiului sovietic și, în fine, ca o națiune suverană cu specific socialist. Interesele franceze și românești erau convergente. Interpreta oficială a generalului de Gaulle, Sanda Stolojan, evocă cuvîntările de la dejunul organizat de Consiliul de Stat la București, pe 14 mai: "Generalul s-a ridicat la rîndul său pentru a-și pronunța alocuțiunea. Era un discurs politic important pe care îl pregătise axîndu-1 pe ideea de unitate europeană și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
les travailleurs émigrés roumains", în L'Alternative, mai-august 1983. Botez, Mihai, Românii despre ei înșiși, București, Editura Litera, 1992. Boukovsky, Vladimir, Et le vent reprend ses tours, Paris, Laffont, 1981; Cette lancinante douleur de la liberté. Paris, Laffont, 1981. Ceaușescu, Nicolae, Cuvîntare la Conferința mondială a populației, 19 august 1974, București, Editura Politică, 1974. Duplan, Christian; Giret, Vincent, La Vie en rouge, Paris, Le Seuil, 1994. Daix, Pierre, Ce que je sais de Soljenitsyne, Paris, Le Seuil, 1979. Dans la perspective de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
discursul sau că abuzuri s-au oamis, că comisiunea Senatului a lucrat într-un mod precipitat, deci s-ar fi putut descoperi abuzuri din conținutul dosierelor cari i-au fost încredințate. Să vă citesc pasajele cele mai importante ale acestei cuvântări și veți vedea, d-le președinte, că este o cestiune care reclamă un răspuns din partea guvernului și, cred, încă și o lucrare nouă din partea Senatului. Noi, ca opozițiune, nu putem decât a denunța faptele de cari menționează d. Mihălescu în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
centime. {EminescuOpXI 118} D. ministru a crezut că poate răspunde povățuindu-l pe d. Buescu să citească corespondența în cestiune și că poate numi interpelarea o insinuare la ceea ce d. Buescu răspunse: Mă mir cum d. ministru de finanțe termină cuvântarea d-sale zicând că am făcut insinuări. Aș fi dorit ca onor d. ministru de finanțe să nu facă asemenea acuzări, căci eu am dreptul după Constituțiune să adresez guvernului și fiecărui ministru în parte interpelări. Eu am venit cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să meargă până în capăt pe calea înțelegerii comune; afară numai daca acțiunea Engliterii, după cum am bănuit noi de la început, n-a avut alt scop decât a ușura partidului liberal pozițiunea ce și-o luase în discursurile de opoziție și în cuvântările electorale. Aceea ce este sigur este că Conferența și-a terminat lucrările, că o nouă cestiune se va deschide îndată și că e tocmai timpul să semnalăm eventualitățile ei. La prima vedere pare că partida cea mai sigură de luat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știre din Paris de natură a liniști puțin senzația produsă ieri prin comunicarea pasajului final dintr-o scrisoare a d-lui Gambetta asupra consiliilor generale. Scrisoarea în cestiune, publicată mai întîi alaltăieri de ziarul "La Verite", datează din 1871. Totuși cuvântarea de la Cherbourg rămâne, și aceasta scrisoare, tocmai pentru că poartă data de a doua zi după războiul din care teritoriul francez a trebuit să iasă ciuntit, pare a fi reiterarea unei promisiuni de revanșă, ceea ce de obicinuit se face în ajunul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de introducere a acestui important curs. Despre {EminescuOpXI 407} succesul prelegerii de ieri și că acest succes va merge din ce în ce crescând în prelegerile viitoare nu se poate îndoi acela ce cunoaște că profesorul, pe lângă talentul eminent de cuvântare, posedă pe deplin obiectul său, așa că se poate numi cu drept cuvânt o autoritate în materie. Vom urma regulat cu dările de seamă asupra acestor prelegeri. [ 16 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI T. MAIORESCU ÎNTÎIA PRELEGERE Introducție - Interesul cercetărilor metafizice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este, arta de a convinge auditoriul. Dar pentru a convinge sânt multe mijloace, unele pericoloase pentru adevăr. Sânt două feluri de mijloace în genere, mijloacele emoționale și cele raționale. Știința nu are a face cu cele dîntîi. Două elemente are cuvântarea omenească, cel estetic, în a cărui sferă intră căldura și emoția, partea sentimentală a oratorului, și cel logic, în a cărui sferă nu intră decât înșirarea argumentelor. Era dar de neapărată trebuință, atunci când retorica juca un așa de important rol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Maiorescu va urma prelegerile d-sale. Se înțelege că dărilor de seamă pe scurt pe care le facem aci nu le putem da câtuși de puțin din farmecul ce profesorul știe a da prelegerilor sale, cu talentul său de cuvântare, prin o completă stăpânire a obiectului său și prin o dezvoltare bogată și ilustrată la fiece pas cu exemple interesante. Vom fi mulțumiți dacă vom putea înșira fără lipsă de fond ori greșală de ordine, ca un fel de sumar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Apelul este semnat de V. Bumbac și I. Slavici, dar, în studiul său D. Vatamaniuc probează "idei ale lui Eminescu, ca cele privitoare la rolul generației sale în pregătirea viitorului poporului român"10. Varianta Somiș o folosește I. Slavici în Cuvântarea de la Putna (ca președinte al serbării): "Doina sună la Dunastrul sălbatic, la Dunărea lină, la Somișul "cu apă dulce" și răsună Carpații cărunți de vocea română: Noi Suntem!..."11. Credem, așadar, că Someșul-Sătmarul va fi revenit mereu în discuțiile celor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza: Catolicism și Românism..." (din Cuvântarea la sărbătorirea Bisericii din Șișești, 15 / 27 aug. 1890). Dacă, într-un anume fel, era îndreptat împotriva poeziei lui M. Eminescu tot atât de adevărat este că el se răsfrânge mai adânc, spre "critica lui Maiorescu în contra școalei Bărnuțiu, în contra școalei etimologice
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]