8,648 matches
-
specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le „dacologi protocroniști” și „dacomani”. Iar aceștia din urmă le strigau „specialiștilor”: „trădători și falsificatori de istorie”. Era o hărmălaie de nedescris. Am încercat să descifrez ceva din cearta lor: „Specialiștii” susțineau că neamul dacilor s-a stins după nimicirea lor de către împăratul Traian, că așa zisul „popor român” nu este decât o populație formată din amestecături. Adică, amestecătura din timpul ocupației romane (resturi de daci romanizați, amestecați cu niscaiva coloniști romani, repectiv sărăcime din
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
descifrez ceva din cearta lor: „Specialiștii” susțineau că neamul dacilor s-a stins după nimicirea lor de către împăratul Traian, că așa zisul „popor român” nu este decât o populație formată din amestecături. Adică, amestecătura din timpul ocupației romane (resturi de daci romanizați, amestecați cu niscaiva coloniști romani, repectiv sărăcime din sudul Italiei, cu scursuri de aventurieri ai Imperiului Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
fost dificilă, cercetătorii necunoscând ținuturile românești, așa că uneori apar ipoteze controversate. Ca în Iliada lui Homer, menționează autorul, în unele lupte «au intervenit și zeii»: în «Bătălia de la Tapae», Jupiter se afla de partea romanilor, iar «Zeul Infernului» - de partea dacilor; în «Bătălia Sarmizegetusei», «inima Daciei», luptătorii daci asaltați de trupele romane și-au apărat cu eroism cetatea, împărțindu-și ultimele rezerve de apă. În lucrare se face referire și la cele «două genii născute de poporul român»: Zalmoxis și Mihai
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
uneori apar ipoteze controversate. Ca în Iliada lui Homer, menționează autorul, în unele lupte «au intervenit și zeii»: în «Bătălia de la Tapae», Jupiter se afla de partea romanilor, iar «Zeul Infernului» - de partea dacilor; în «Bătălia Sarmizegetusei», «inima Daciei», luptătorii daci asaltați de trupele romane și-au apărat cu eroism cetatea, împărțindu-și ultimele rezerve de apă. În lucrare se face referire și la cele «două genii născute de poporul român»: Zalmoxis și Mihai Eminescu, «Luceafărul» poeziei românești, prețuiți de istoricul
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
când în lacrimi te înneci; când nu îți ajunge lumea, o sărbătoare să petreci? Nimic nu știți din toate astea, și nici nu veți ști vreodată, flamurați drapelul cu năpasta în viața voastră deșirată, iar noi ne târâm urmele de daci, povara pe a noastră spată. (Paris, 23 iulie 2009) Referință Bibliografică: Neliniști te cuprind / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NELINIŞTI TE CUPRIND de MARIA COZMA în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361220_a_362549]
-
2011 Toate Articolele Autorului Azi vreau să mă mărit cu-un munte, ce știe a cutremura, nu pământul și nici a mea glie, ci cuvântul încleștat otravă printre dinții României. Azi vreau să mă-ngrop un brad cu rădăcini de dac, ce știe a rosti cuvântul vertical, nu în neant, nici-n văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui Lac. Azi vreau să fiu nebună, să caut morții ce-au plâns pentru hotare, să le fiu eu
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
scrieri din domeniul militar, istoric, folclor muzical, lingvistic și beletristică. Dintre scrierile istorice amintim: „Desfășurarea luptelor în zona Câmpulung și în Transilvania în primul război mondial (manuscris aflat în arhivele militare din Pitești); Tactica de luptă dincolo de Nistru; Beletristică: Urmașii dacilor(1917), La urși pe Negoiu(1922), Ochi de vultur(1922), Armă necunoscută(1942), Un trecător - Matusalem(1929), Completări la monografia Rășinarilor. Atât în activitatea militară cât și după pensionare, col. Ion Muțiu a intrat în contact și a avut relații
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
pofta imperiilor de a lua ceea ce nu le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaționale de dacologie cu o tematică variată, acordarea de premii și de burse pentru cercetătorii tineri
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălțarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc și de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociației Culturale Constantin Brâncuși a fost denumită Coloana Infinitului ? Am putea spune că Ionel Cionchin, ca și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a V-a: «Zalmoxis și Eminescu - genii ale neamului românesc». Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu șapte peceți» - cum a denumit-o Momsen, Columna este speranța de 19
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
n)S(uli) VI P(atri) P(ATRIAE) AD DECLARANDVM QVANTAE ALTITVDINIS MONS ET LOCVS TANTIS OPERIBVS SIT EGESTUS cu traducerea: «Senatul și poporul Roman (au ridicat acest monument) Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p. 15-16; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
la teatru Unul a căzut în fosă, Și au rămas doar patru. Patru sași în patru saci, Erau rotofei După cura de slăbire Au rămas doar trei. Trei sași în trei saci, sunt viță de soi Unul se trage din daci, Și-astfel rămân doi. Doi sași în doi saci, Se jucau cu tunu' Unul s-a pitit în țeavă Și a ramas doar unu'. Un sas întru-n sac, A zăcut un pic... A băut un ceai de tei Și
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
bucureșteanul Petre Ispirescu, a devenit, puternic personalizat, un poem tragic, mustind de cele mai neașteptate tâlcuri, despre destin, conflict între generații, revoltă împotriva condiției umane, ideal, rost al individului pe lume, căutarea a paradisului pierdut, sacrificiu uman, durere, precum la daci, de a nu fi nemuritor ca zeii, testare a limitelor insului în încleștarea cu forțele stihinice ale naturii, pace, solidaritate, curmare a războaielor, omenie, comunicare, dragoste, singurătatea și tristețea omului într-un univers cel mai adesea ostil și alienant, confruntare
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
este o insulă”. Întregul nostru destin, de la răsăritul tainic, până la apusul implacabil al vieții, este o călătorie plină de obstacole neprevăzute, dar și cu multe popasuri norocoase. Pelerinajul omului-scriitor la semnele importante ale pământului acesta, populat din străvechime de înaintașii daci, este obligatoriu. Iar consemnarea impresiilor, cu osebire a emoției fiecărei întâlniri, ține de esența creatorului de frumos. Geo Bogza, ziarist de vază în secolul trecut, scria ” Cartea Oltului” ca pe o sumă de Note de călătorie care, prin potrivirea cuvintelor
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia și Caransebeș utilizată de daci, romani, dar și de oștile ducilor Glad și Ahtum în sec al VIII-lea și al XI-lea, și apoi de stăpânitorii Țării Severinului, succesoarea celor amintiți, cu hotare între Mureș-Tisa și Vidin, pe ambele maluri ale Dunării(de aici
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
din „Apus” răsare/ Tu ai ajuns o biată urgisită// Privești tăcută la migrații sumbre/ Străjerii tăi au adormit în front/ Pe cerul tău au năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am căutat cu multă pietate/ Cuvinte de amor și voluptate/ Am îndrăznit și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]