3,132 matches
-
relicve ale culturii antiche, admirase de multe ori acele ornamente, care povesteau o istorie mult mai veche decât cea pe care el o studia în cărțile de școală și care îl fascinase. Studiase cu migală arhaicele simboluri ce aparțineau culturii dacice și obiecte de ceramică expuse la muzeul din localitate, așa că nu se putea înșela. Hrisovul din scrinul din pivniță era scris într-o limbă veche și sub el găsi alte înscrisuri în limba latină. Luă cu sine cutia cu hrisovul
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
o argumentație strânsă, logică și bine documentată, că teoria romanizării populației Daciei ocupate este falsă. Romanii au cucerit în 106 d. Hr. și au administrat timp de 165 de ani, până la retragerea aureliană, doar 14% din teritoriile locuite de triburile dacice. Cu minuțiozitatea unui istoric, dar și cu patosul unui patriot îndrăgostit de istoria poporului său, autorul își începe pledoaria prin a enunța teza de plecare a curentului oficial al istoriografiei românești, dar și poziția sa față de aceasta. „Poporul român s-
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
care apără autonomiile locale orientale, Pompeius, întâi, Antonius, pe urmă și, hotărât, dușmani ai adepților expansionismului teritorial: Cezar, apoi Octavian”. Același Vasile Pârvan remarcă „importanța de mare stat danubian a regatului întemeiat de Burebista”. „Era perioada de vârf a regatului Dacic” - își continuă Marian Malciu pledoaria privind rolul strămoșilor noștri în evoluția civilizației sud-est-europene. În această perioadă a fost construit podul de piatră de peste Dunăre de către Apolodor. Potrivit lui Strabon puterea lui Burebista se întindea până la Marea Neagră... la vest, dincolo de Tisa, la
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la ușă
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
o Românie-moluscă vom merge până în pânzele albe alături de acesta, poate și pentru că preempțiunile sale sunt ale cetățeanului simplu care-și iubește poporul și țara. Numai așa putem vorbi de rezistența civică identitară prin cultură superioară și înaltă spiritualitate. Cum preempțiunea dacică ne confirmă că-n aceste vremuri tulburi pe care le străbatem doar Armata rămâne reazemul Națiunii. De regulă, mulțimile se atașează sau se supun la două lucruri. La ordine și la autoritate. Hai să facem ordine în casa noastră și
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
au în grijă tot vânatul În iarnă; primăvara, le-or împușca. Al lor păcatul! Pe drumurile din pădure, trec sănii șir, trase de cai, Pline de strigăte voioase din piepturi prinse în alai, Cu zurgălăi prinși la zăbală și cușme dacice pe cap, Și chiote pe care munții cât sunt de mari nu le încap. Pe pârtii se întrec schiorii în pluguri și în cristiane, Iar cozile la teleschiuri dau încasări de milioane. Miros de vin cu scorțișoară și țuică fiartă
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
la Cezara și Calacea 37*C, iar în centru se află binecuvântată, încă din Antichitate, Geoagiu-Bai,cu apa termala la 31*C. Iar Geoagiu s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracție, incluzându-se situl arheologic, urmele cetății dacice, castrul roman Germisara și monumentele vechi: biserica paleocreștină, secolul al XII-lea, construită de cruciați și biserica din centru sau cea din satul Bozeș, din secolul al XV-lea. Cineva spunea, că toată natura este plină de miracole, dar de
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
des dako-romanischen Elementes in Norden der Donau, "Acta Historica" (Societas Academica Dacoromana) 5, Monachii, 1966, pp. 5-31. La o sută cincizeci de ani de la moartea lui Gheorghe Șincai, "Bună Vestire" (Roma), nr. 3, 1966, pp. 1-13. Latinita iberica e latinita dacica: aspetti convergenti e divergenti, "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 5, Romae, 1966, pp. 95-105. 1967 Bibliography of the "Essay on the Sublime (Περι ϋψους)", printed private by for the Autor, in the Netherlands (Leiden), 1967, pp. X-101. Prefazione a Panait
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iscrizione di "Duenos"; V. Il foedus romano con Callatis; VI. Postilla; VII. I provinciales ritirati dalla Dacia sotto Aureliano; VIII. La continuita dell' elemento dacoromano in un libro recente: IX. Il retaggio romano in Romania; X. Latinita iberica e latinita dacica: aspetti convergenti e divergenti; XI. Dionisio di Alicarnasso e il latino; XII. Grammatica e storia nella carriera di C. Iulius Celsus Maximianus; XIII. L'epigrafe latino-greca di Lavello (Lucania); XVI. Lucrece vu par M.T. Cicéron; XV. Una inavvertenza di A
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
s-a făcut progresiv, în condiții nu tocmai lesne de explicat, motiv pentru care Catherine Durandin a înțeles să revină cu noi și noi analize, nu o dată atingînd și contemporaneitatea: "România de azi, nota autoarea în 1983, redescoperă o memorie dacică și insistă asupra etnogenezei. Care va fi gradul de eficacitate și de credibilitate al acestui nou avatar al identității naționale?"8. Răspunsul se poate găsi oarecum în scrierile de mai tîrziu dedicate aceleiași probleme. Construirea și reconstruirea continuă a identității
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe originile dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac". Această reprezentare a statului conturează un fel de legitimitate a statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În 1985, istoricii Mușat și Ardeleanu specialiști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Carpații Păduroși și Balcani. Lumea balcanică era intrată de multă vreme în orbita civilizației grecești, cînd aceasta intră pentru prima dată în contact direct cu Roma". Problematica continuității este integrată într-o lectură care nu este aceea a vitalității autohtone dacice, ci a forței de propagare a noii Rome, Constantinopolul: "Din punctul nostru de vedere, rolul jucat de locuitorii provinciilor balcano-danubiene în Imperiul de Răsărit este mai mare decît ne-am fi imaginat. În sfîrșit, fiind integrate de mult timp în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asemenea inscripție ar putea să provină de la o populație gotică creștinată. Așadar, acumularea de probe eșuează, pentru că sensul inițial implică lecturi și logici opuse. Partea română atribuie fiecare semn al prezenței și al culturii unei populații așezate într-un spațiu dacic anterior și posterior cuceririi romane, în timp ce punctul de vedere maghiar leagă aceleași semne de popoarele invadatoare aculturale. Miracolul descoperirii decisive nu s-a produs, iar scenariile concepute pornind de la o reprezentare a popoarelor-etnii ocrotite rămîn sub semnul pledoariei. ÎN NUMELE LIMBII
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat ortodox puternic la această frontieră, întotdeauna instabilă, a Imperiului Otoman, prea multe speranțe au renăscut". Faima lui Mihai Viteazul este refăcută în secolul al XVII-lea de Matei Basarab care se numește, în 1643, "stăpîn și voievod" al țărilor "dacice". El revendică filiația cu fiul lui Mihai Viteazul, Mihai Pătrașcu. În 1635, trimișii lui Basarab merg la Curtea din Viena pentru a intra în legătură cu familia descendentă a lui Mihai Viteazul. S-ar părea că Mihai Pătrașcu ar fi fost folosit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a îndeplinit un rol notabil în dezvoltarea ulterioară a vieții și a societății de pe aceste meleaguri". Referințele care structurează memoria sînt de ordin revoluționar odată cu 1907, trimit la statul-partid odată cu fondarea Republicii și la statul inaugural regăsit prin originile sale dacice. Războiul de indepedență este elementul central al compunerii unui gest eroic popular. Pedagogia "ceaușistă" uită rolul lui Carol de Hohenzollern și nu amintește că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest cutremur al formelor ("Munte jumătate-n lume jumătate-n infinit", Memento mori) e însuflețitor: "turmele de stânce" vibrează sub privirea lui Zamolx, care la un semn "striga stâncelor să cadă" sau mișcă codrii și râurile. Piatra este temeiul toposului dacic: "Nu mi-i ști spune ce mai face țara / Ce Dacia se numea regatul meu? / Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră?" (Odin și Poetul). Astfel, Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din aura titaniană a regilor scandinavi, ci este înfățișat în momente de frământare și încleștare cu "întrebările esențiale despre viață și moarte, despre rostul gestului uman"32, ceea ce-i dă mai mult o aură de profet, de preot al pământului dacic: Nu căpetenie de norod ci înțeleptul cetății noastre trăind istoria nu numai în acțiune ci și prin cuget, și în primul rând ca filozof"33. Viața lui este așezată de Eminescu sub raza unei stele, precum a celorlalți "aleși" din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din a stâncii coaste sure ... Ce se vede un vis de piatră ridicat dintr-o pădure..." Îmbinarea piatră trunchi de stejar este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici de natura templu (precum în "corespunderile" lui Baudelaire), ci de o natură cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ei ciocnesc (au ales să-și umple cupele cu vin amestecat cu otravă), vorbesc și râd". M. Eminescu a modificat varianta din ms. 2259 în care spune: "Ochii lor vorbesc, ei tac" într-o variantă de efect, sinonimă cu spiritul dacic: "ei ciocnesc, vorbesc și râd. Râd și râsul însenină adâncita lor paloare". De asemenea, poetul a renunțat să mai prezinte momentul dramatic al incendierii / distrugerii cetății (parcă protejându-și "visul de piatră"!) privându-ne de o viziune plastică de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Zoe Dumitrescu Bușulenga Eminescu cultură și creație, Buc., Ed. Eminescu, 1976, pp. 232-236; Rosa del Conte Mihai Eminescu o dell' Assoluta, p. 329; Ion Negoițescu, Op.cit., p. 61. 49 Pentru aprofundările acestei idei trimit la lucrarea lui Ioan Marchiș, Nodul dacic, Ed. Eikon, prefață de Constntin Prut, Cluj-Napoca, 2014. 1 Vezi Rosa del Conte, Eminescu sau despre Absolut, Ed. Dacia, 1990, trad. de Marian Papahagi, note, p. 246, conf. G. Tucci, Istoria della filosofia Indiana, Bari, Laterza, 1957, p. 480 și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]