KorAP: Find »[drukola/base=dalb & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...43 >

1,068 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe mânecele / Scrise-s stele mărunțele; / În mijlocul spatelui / Scrisă-i luna cu lumina, / Și în fața k`eptului / Scrisă-i raza soarelui."121 Motivul podoabelor astrale este prezent și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
până la fund" prin intermediul descrierilor alegorice ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
printr-o adevărată simbolistică a "furtului", ca figurare a lumii căzute, de la solstițiul de iarnă; se poate observa mai întâi, raptul cunoașterii binelui și răului, dar și al misterului divin, cunoașterea fiind ipostaziată de măr: " La mărul lui Dumnezeu, / Florile dalbe, / Nu știu ce s-o înjitat / Că merele le-o furat, / Dumnezeu straj-o mânat / Să măsoare pământul, / Tot pământul cu cotu` / Și ceriu cu stânjenu`, / Peste munții cei înalți, / Cu zăbrele răzimați. / La zăbreaua cea mai mică / Scrisă-i Sfânta Duminică, / Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
vânat sau ucis, pentru a face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano, / Ileano Cosânzeano! / Haideți să ne logodim, / C-amândoi ne potrivim / Și la plete și la fețe / Și la dalbe frumusețe. / Eu am plete strălucite, / Tu ai plete aurite, / Eu am fața arzătoare, / Tu, fața mângâietoare." / "Alei, frate luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Nu se află-adevărat / Frați să se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău / Și eu de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i frunza iadului / Și-n

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate; / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de mătasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănu mi se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
descris ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând soarele.285 Drama nenuntirii dintre soare și lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
a noului an agrar, este prezența "rândunicii" în unele colinde românești. Simbol al veșnicei reîntoarceri și al învierii, în mitologia universală, rândunica este considerată o metamorfoză a zeului apelor, al cuvântului, dar și al vegetației: "Acolo jos pe râturele, / Florile dalbe, / Trece-un cârd de rândunele, / Maica Sfântă după ele, / Tot plângând și blăstămând / Și de ele întrebând: / Cum îți trece Dunărea? Noi Dunărea așa om trece / Că ne-om sui pe faieu / Și ne-a trece Dumnezeu / Că n-am

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-a mâncat. / La tulpina mărului, / Împuiatu-s

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

noiembrie 1918 - 17 august 1925, susținând: „Ziarul nostru nu aparține nici unui partid politic”. Dincolo de disputele politice, totuși, publicația acordă atenție activității culturale și în special cel ei care pornește de la Academia Bârlădeană. Chiar în numărul 1 anunță apariția revistei „Florile Dalbe”, dar vorbește și despr e organizarea unei șezători artistico‐ literare de către doamna Elena Teodor Emandi, președinta Societății pentru ocrotirea orfanilor de război, în cadrul căreia au citit versuri și proză: dr. V. 95 Voiculescu, G. I. Tutoveanu, preotul Chiricuță, doamna El

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
C. Emandi, profesor C. Popescu, domnul doctorand Virgil Nițulescu, iar Virgil Popescu și medicul veterinar Borș au executat la vioară și solo bucăți muzicale. În numărul 9 din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul „Reînceperea activității Societății muzicale „Armonia” din Bârlad. Libertatea din 6, 15 și 27 februarie 1921 se ocupă de procesul socialiștilor bârlădeni N. Cucoș, P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Libertatea nr. 15 din 24 februarie 1919, după c e se duelează cu „Viitorul” - care duce lumea în eroare, cu „Tribuna Tutovei”, care se ocupă de militarii de la apro vizionare, anunță apariția celui de al cincilea număr al revistei „Florile Dalbe” dar și numerele 2‐ 3 al „excelentei reviste de folclor „Ion Creang ă”.... Libertatea din 17 august 1925 (anul VII) îndeamnă să fie votată lista opoziției unite pentru Camerele Agricole pe care figurează domnii Mihai Bali - Cârlomănești și V. Georgescu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
9 februarie 1960. Nu știu dacă cenaclul a luat numele dorit, dar fie acesta, fie revista de față merita să poarte numele cel ui din casa căruia, din apropierea Școlii Normale, au ieșit de pe m âinile sale atâtea valori culturale... * Florile Dalbe Florile Dalbe, revistă literară cu o apariție b ilunară, are în comitetul de redacție pe G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile, M. Lungeanu. În cele 19 numere apărute în 1919, aflate la Bi blioteca „Gh. Asachi” din Iași, semnează: G.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
1960. Nu știu dacă cenaclul a luat numele dorit, dar fie acesta, fie revista de față merita să poarte numele cel ui din casa căruia, din apropierea Școlii Normale, au ieșit de pe m âinile sale atâtea valori culturale... * Florile Dalbe Florile Dalbe, revistă literară cu o apariție b ilunară, are în comitetul de redacție pe G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile, M. Lungeanu. În cele 19 numere apărute în 1919, aflate la Bi blioteca „Gh. Asachi” din Iași, semnează: G. Tutoveanu, M.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Petică, Maria 330 Ionescu, Victor I. Popa, Zoe G. Frasin, I. Pârv ulescu, G. Mihail - Vlădescu, C. Medeleanu, Virgil Cârstescu, I. Va lerianu, Elena T. Emandi ș.a. * „Cel dintâi scriitor tânăr care s‐a format în această atmosferă - de la Florile Dalbe n.n. - a fost Victor Ion Popa. Era răsfățatul ședințelor literare în cadrul cărora se manifesta cu o participare vie la discuții și cu versuri satirice” - își aduce aminte G.G. Ursu în „Amintiri despre Academia Bârlădeanăʺ. El însuși, Victor Ion Popa preciza

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și cu versuri satirice” - își aduce aminte G.G. Ursu în „Amintiri despre Academia Bârlădeanăʺ. El însuși, Victor Ion Popa preciza cu umor că făcea parte din „hălăciuga academicăʺ N‐am întâlnit publicate versurile satirice în cele 23 numere ale Florilor Dalbe apărute în 1919, dar am găsit versuri de o sensibilitate aparte semnate de același Victor Ion Popa, naive și duios anecdotice, cum le numește Gruia Novac undeva, referindu‐se la Societatea Academia Bârlădeană. Iată, de exemplu, versurile cu titlul „M

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
fereastra / Semn cu care mă chema/ As tăzi am văzut deschisă / Iar fereastra ‐ c‐ astă ‐ vară / Dar speranța‐mi fu ucisă: 331 / Dădea muștele afară...! Avea talent de tânăr, Victor Ion Popa, nu cum n ejustificat susțineau alții... în Florile Dalbe de la Bârlad au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu „Singuriʺ și „Momâieʺ, ve stind pana unui mare prozator. Tot la această revistă a debutat cu poezia „În albastruʺ poetul și romancierul I. Valerian, director mai târziu la revista bucureșteană

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]