1,602 matches
-
miroseau altfel pe asfalt, existau și în sat nenumărați tei, dar numai aici, la oraș, când erau în floare și le simțeam mirosul, îmi venea să zic: zahăr de hoit. Moartea mă căuta și în grădinile din străzi lăturalnice, în daliile mari care nu reușeau să-și înfrâneze culorile în bulgării florali. Cât timp nu am trăit sub amenințare, plantele citadine mi-au fost pilduitoare pentru ideea de moarte în general. Chiar și când mă gândeam la propria-mi moarte, aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și de locul pe care oricum se găseau. Ele amplificau cele întâmplate la proporții monstruoase, adăugând însă încă de pe acum acestei amplificări împuținarea necesară pentru a te împăca cu soarta și a putea insera cele acum întâmplate în cele precedente. Dalia îmi arăta că trebuie să văd într-un interogatoriu sarcina deserviciu a anchetatorului, și că numeroasele crestături de pe micuța masă de interogatoriu proveneau de la toți ceilalți interogați înaintea mea și după mine - cu alte cuvinte, că sunt un caz printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
după mine - cu alte cuvinte, că sunt un caz printre multe altele, dar, cu toate astea, un caz individual. Ce mă tulbură pe mine, pentru anchetator nu-i decât banalitate cotidiană, simplă rutină în meseria lui cumplită - asta-mi arăta dalia. Dar îmi mai arăta, în plus, că rutina trăită pe propria-mi spinare se deosebește de rutina trăită de alții și că trebuia să reflectez pe contul meu la această deosebire și să mă apăr individual. Că trebuia să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pe contul meu la această deosebire și să mă apăr individual. Că trebuia să mă prețuiesc îndeajuns de mult încât să mă apăr chiar dacă mulți alții înainte și după ce eram interogată pățeau ceva asemănător. Cum să explic în cuvinte că dalia mă făcea să privesc dinlăuntrul meu aproape cumpănit la tracasarea și agitația de afară; că într-o dalie se-ascunde un interogatoriu atunci când vii de la un interogatoriu, ori o celulă de închisoare atunci când un om pe care-l îndrăgești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mult încât să mă apăr chiar dacă mulți alții înainte și după ce eram interogată pățeau ceva asemănător. Cum să explic în cuvinte că dalia mă făcea să privesc dinlăuntrul meu aproape cumpănit la tracasarea și agitația de afară; că într-o dalie se-ascunde un interogatoriu atunci când vii de la un interogatoriu, ori o celulă de închisoare atunci când un om pe care-l îndrăgești și nu vrei să-l pierzi a fost întemnițat. Că într-o dalie se-ascunde un copil când ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
agitația de afară; că într-o dalie se-ascunde un interogatoriu atunci când vii de la un interogatoriu, ori o celulă de închisoare atunci când un om pe care-l îndrăgești și nu vrei să-l pierzi a fost întemnițat. Că într-o dalie se-ascunde un copil când ești gravidă și nu vrei cu nici un chip să naști, fiindcă n-ai chef să-ți expui copilul la viața asta de rahat, dar știitotodată că, dacă te prind avortând, faci închisoare. Dar unde m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
toate faptele, însă nimic mai mult - nici o vorbă despre plantele care îmi lămuresc propria stare când mă reîntorc acasă trecând pe lângă grădini. Nu i-am spus niciodată nimic despre băbătiile acelea de piersici, ori despre zahărul de hoit, ori despre dalii. Tăcerea ținea mereu cumpăna vorbirii. Când prietena mea mi-ar fi putut interpreta greșit tăcerea, trebuia să vorbesc, iar când a vorbi ar fi însemnat să mă învecinez cu nebunia, trebuia să tac. Nu voiam să ajung pentru ea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai ai ce adăuga. Cântecul e foarte cunoscut în România, și-mi trecuse prin minte așa cum altora poate că le trece prin minte vreo rugăciune. Când nu crezi în rugăciuni, începi să cânți pe mutește. Acest cântec îmi pare ca daliile din grădină. La fel ca ele, reușește să insereze o pierdere în șirul celorlalte vătămări. Mă încântă și înfricoșează plantele cu tulpini păroase, târâtoare, prea subțiri, cu frunze zimțuite adânc care te zgârie și cu fructul mare cât o căpățână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
n-ai obișnuința să-i adresezi celui de lângă tine o vorbă, nici n-ai de ce să te obișnuiești să gândești în cuvinte. Nu trebuie să vorbești pentru a fi prezent. Iată o atitudine interioară cum o aveau la oraș numai daliile, nu oamenii. Obișnuit cu această atitudine, nu mai observi că nu vorbești deloc. Nici nu te gândești să vorbești, te-ai zăvorât în tăcerea în care ești singur cu tine însuți și-i supraveghezi pe ceilalți din colțul ochiului. Pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
din săptămâna, din luna, din anul în curs. Tipăritura din capul rubricilor, ca și ceea ce nota cu mâna lui în ele, sărăcan și coate-goale cum era, îi arătau, poate, fără o vorbă cam tot atâtea câte îmi arătau și mie daliile din grădină după ce ieșeam de la interogatorii. Sau câte îmi arătau poeziile pe care le recitam în gând pentru a-mi asigura sprijinul lor de zi cu zi. Căci și în cazul meu, abia poeziile erau cele ce-mi confirmau tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
convinge pe bunicul meu să lase naibii deoparte chitanțierele lui. Abia când am ajuns la oraș și mă obișnuisem să-mi spun în sinea mea poezii, am priceput că acele chitanțiere ale bunicului sunt nu rugăciunile, ci poeziile sale. Eventual daliile sale. Fiindcă se nimerise să mă apropii de plante pe când mai eram copil în sat, am continuat șimai târziu, la oraș, să le atribui plantelor diverse intenții. Ostili precum porumbul la sat s-au arătat la oraș tuia și brazii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de plante pe când mai eram copil în sat, am continuat șimai târziu, la oraș, să le atribui plantelor diverse intenții. Ostili precum porumbul la sat s-au arătat la oraș tuia și brazii. Acestea erau plantele celor de la putere, în timp ce daliile și plopii erau ale celor fără de reazem. Tuia și brazii slujeau puterea sub formă de garduri vii și veșnic verzi ce împrejmuiau clădirile oficiale și vilele particulare. Că vrem sau nu, capsulele seminale ale tuiei și conurile brazilor seamănă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
2. și mai departe în text scrie: „Azi ascultă iarba când vorbesc despre iubire. Am senzația că acest cuvânt nu este sincer nici față de sine“3. Capul ras chilug al mamei, beția unui tată, sicriul-acordeon al bunicii, chitanțierele bunicului, fețele daliei, trădarea unei prietene, frumusețea cu două tăișuri a buruienilor de cimitir - la urma urmei, pe toate le-ai putea înlocui și cu alte exemple când vorbești despre viață. Dar și în acele altele ar continua să existe lucruri ce-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
rasistă a mareșalului, precum și intenția de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși în timpul războiului sau modul în care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor în România. După o trecere în revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
en/year-2008/week-43/16-if-people-want-it-why-not-apply-shariah-egypt (accesat pe 13 noiembrie 2015). 31 Rachel M. Scott, op. cît., p. 6. 32 Fethullah Gülen, "Poate rezolva Islamul toate problemele?", http://ro.fgulen.com/intrebari-si-raspunsuri-despre-islam/50-poate-rezolva-islamul-toate-problemele.html (accesat 19 noiembrie 2015). 33 John L. Esposito, Dalia Mogahed, Who Speaks for Islam? What A Billion Muslims Really Think, American Muslims for Constructive Engagement, 2008, pp. 21-22, http://www.amceweb.net/resources/who speaks for Islam$5B1$5D.pdf (accesat pe 18 noiembrie 2015). 34 Rachel M. Scott, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Islam and Democracy after the Arab Spring, Oxford University Press, New York, 2016, p.3, https://books.google.ro/books?id=P4pmCgAAQBAJ&printsec=frontcover&source=gbs ge summary r&cad=0#v=onepage&q&f=false (accesat 28 noiembrie 2015). ESPOSITO, John L., MOGAHED, Dalia, Who Speaks for Islam? What A Billion Muslims Really Think, American Muslims for Constructive Engagement, 2008, pp. 21-22, http://www.amceweb.net/resources/who speaks for Islam$5B1$5D.pdf (accesat pe 18 noiembrie 2015). GARTENSTEIN - ROSS, Daveed, "How many fighters does the
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
unei shakespearologii marxiste, cel puțin atât timp cât există excelenta monografie al lui Jan Kot, cu totul ignorat, pare-se, de Wellek și Warren. Critica marxistă actuală, în ansamblul ei, a încercat și încearcă să depășească exagerările perioadei interbelice. Apoi Garraudy, Gaetano Dalia Volpe, Ernst Fischer și atâția alții necitați nu sunt oare tot critici marxiști și încă de prestigiu ? Dezbaterile aprinse din presa noastră literară au certificat necesitatea unei critici care să aibă în vedere în primul rând opera literară ca operă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
sută, a depășit limita de 2,6 la sută, fixată de către Comisie și Banca Centrală Europeană. Această hotărâre provoacă imediat o polemică cu privire la justiția, și chiar la rostul economic al aplicării normelor. Doi dintre colegii lui Almunia din Comisia Europeană Dalia Grybauskaite din Lituania și Vladimir Spidla din Republica Cehă erau partizani ai unei abordări mai flexibile. Grybauskaite spune că normele sunt aplicate într-un mod "dogmatic" (Financial Times, 2006b). Verdictul Comisiei și al Băncii Centrale Europene urmează să fie confirmat
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
În plus, i-a asigurat, se vede bine, și debușeul "părților întunecate". Bibliografie Vladimir Nabokov Un hohot în beznă. Traducere din limba engleză de Horia Florian Popescu. "Seria de autor Vladimir Nabokov". Iași: Polirom, 2011. Umbra revoluției. La Teheran Numele Daliei Sofer a devenit cunoscut pe piața internațională de carte în ultimul an și jumătate, deși autoarea este tînără (abia a împlinit treizeci și șase de ani) și nu a publicat decît foarte puțin deocamdată. Motivul popularității sale se leagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
română, anul acesta), obținînd cîteva premii prestigioase și concurînd serios pentru altele. În ciuda faptului că trăiește la New York de aproape trei decenii și a beneficiat de o educație umanistă (anglofonă și francofonă) de primă mînă (atît liceală, cît și universitară!), Dalia Sofer nu poate fi încadrată ușor în profilul cultural al noii generații de romancieri americani și nici măcar în tiparul mai complex al postmodernismului tîrziu. Specifici tatea sa să-i spunem "estetică" derivă din tematica menționatului debut epic, tematică nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în decorul miniatural al vieții personale, trecute (inițiatic, epifanic, cathartic, formator etc.) printr-un veri tabil Purgatoriu terestru. Romanul reușește să surprindă remarcabil starea de teroare indusă de "durata scurtă" a istoriei "duratei lungi" (dacă ar fi să abordăm alegoria Daliei Sofer prin prisma terminologiei braudeliene). "Istoria mare", a grupului nevăzută per se -, înghite "istoria mică", vizibilă, a existenței individuale, proiectînd-o apoi într-un decor tenebros și pestilențial, unde fiecare umbră ivită fugitiv pe retina ochiului pare o fantomă apocaliptică. Aș
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pentru a părăsi epicul de stare și a intra în bildungsroman). Farnaz în căutarea disperată a lui Isaac se reconstruiește psihologic, depășind automatismele de soprană ratată (și alcoolică), în care începuse să se piardă. Shirin (desigur, un alter ego al Daliei Sofer) trăiește drama inocenței distruse de o lume fundamental coruptă. Sperînd că va salva viețile unor oameni urmăriți de noul regim (aidoma tatălui ei), fetița ajunge să fure "dosare" din pivnița unei colege de școală, al cărei tată funcționează în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
propriei existențe. Acolo, "liderii maximi", "comandanții supremi" și "generalissimii" nu valorează nici măcar cît un abțibild ori o piatră colorată. Din nefericire însă, nu sensul este cel care direcționează traiectoria istoriei. Aceasta descoperă personajele lui Sofer la finalul inițierii lor. Bibliografie Dalia Sofer Septembrie în Shīrăz. Traducere de Ioana Văcărescu. București: Leda-Corint, 2008. CUPRINS Nota autorului 5 Tragedia ca război cultural 7 Două capodopere iacobite 20 Răzbunare și disimulare 27 Grotesc și arabesc Edgar Allan Poe 38 Diversiunile narative ale unui precursor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
subordonarea, înainte de toate, a caracterului ansamblului tabloului unei dominante reprezentări, prin trata- rea suprafețelor prin vibrații adânci ale pastei, amintind de emailuri sau structuri telurice. Lucrarea a figurat în expoziția din 1881, deschisă la București, când autorul a primit Me- dalia "bene merenti" clasa a II-a, cu titlul, oare- cum descriptiv, menționat în paranteză. Inventarul acestei naturi moarte ne relevă, grupate pe o masă privită puțin lateral, acoperită cu o pânză albă, desfășurarea pe un traseu ima- ginar, curbat la
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Bidens ferulifolia, Brachycome iberidofolia, brovalia, miruța, gălbeneaua, clopoțeii, călțunașii, Iropaeolum peregrinum, iarba-mâței, Celosia argentea, Centaurea pratensis, părul Maicii-Domnului, varza albă, crizantema, cineraria maritimă, floarea-păianjen, clopoțeii de Irlanda, Cobeae scandens, urzica decorativă (coleusă, macul, coreopsis, mărărița (Cosmos bipinnatusă, dovleacul-fantezie, Pardoglossum cheirifolium, dalia, Delphinium staphysagria, degețelul, Dimorphoteca aurantiaca, fasolița, Eccremocarpus, Echium vulgare, crăciunița, Eustoma grandiflorum, Lampranthus aurantiacus, Gaillardia Pulchella, gazania, mușcata de grădină, Gilia achilleifolia, micșunele-ruginii, zoreaua, azaleea de grădină, Gomphrena globosa, gura-leului, floarea-miresei (Gypsophila paniculataă, fasolea mare (Phaseolus coccineusă, fasolea agățătoare, Helichrysum
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]