1,726 matches
-
covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe) tot în trandafiri, respectând modelul lor. Pe masă, era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mama. În timpul probelor, îmi dădeam mereu părerea, perfecționist cum nu se mai poate, fascinat că urmăresc modul în care, sub ochii mei, prind contur cele două rochii, una de voal roz, cu volanele la poale, alta simplă și dreaptă, de dantelă neagră. De la alegerea modelelor, în revistele de modă franțuzești, până la detaliile lucrării, începeam de la o zi la alta să mă comport în expert, ferm convins că ajutorul meu va contribui ca mama să fie cucoana cea mai elegantă la bal
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
preț de care am dispus în copilărie. Nu peste mult, aveam să îmbrac chiar eu, cu ocazia altor jocuri, rochii, imitând balurile, dar farmecul lor artificial n-a rezistat niciodată comparației cu vraja ce împrejmuia rochia roz și rochia de dantelă neagră. Cu prilejul celor două baluri, am vegheat de fiecare dată până în zori, când s-au întors acasă, în trăsură - așa cum și plecaseră -, fericiții părtași la petrecerea „ceremonioasă“ (cu tombolă!). Sărind din pătuțul cu plasă în întâmpinarea lor, primele cuvinte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Zile întregi am silit-o pe maică-mea să mi descrie celelalte rochii, cu care intrase în concurență, să-mi vorbească de cei care au invitat-o la dans (tata nefiind dansator, rămăsese cu desăvârșire în afara interesului meu). Rochia de dantelă neagră nu i-a purtat însă noroc. Am însoțit-o pe mama într-o lungă călătorie la Satu Mare, la nunta fratelui ei, Coriolan - tânăr medic acum și june prim (îl țin minte în costumul elegant, alb - inclusiv pantofii - cu care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și Satu Mare, în urma arbitrajului de la Viena. La balul de a doua zi seara, la care a participat o mulțime de lume (între care zeci de perechi tinere), în toalete de gală - bărbații în frac -, sărmana mea mamă, în rochia de dantelă neagră și cu mâna în ghips, se strâmba mereu de durere și n-avea nici un chef de dans. Mai tare i-am plâns de milă când, ajutând-o să se îmbrace, m-am chinuit și eu alături de ea, strângându-i
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
imperial. Cine spunea că moartea este numai ceva anticipat și de neînțeles? Se trezește totuși din lentoarea clătinată și respirația capătă normalitatea ritmică a seminței de viață. Nu e prea târziu? Încă o piruetă în miezul indiferenței vegetalelor din jur. Dantelele frunzelor, măcelărite de sârma invizibilă a nopții, se volatilizează în așteptarea răsăritului de mâine. Apar și fluturii multicolori, greierii și-au pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
general Europa a rămas un continent pașnic și stabil, cel puțin în comparație cu prima parte a secolului XX. Diviziunea impusă de Cortina de Fier a dispărut; în principiu, oamenii se pot mișca și pot comunica liber în Europa. Noi cortine de "dantelă" sau "hârtie" au fost ridicate, cauzând frustrare și sentimente de excludere, dar aceste cortine au avut, în general, caracter temporar. Acestea sunt legate de integrarea europeană, un proces care este mult prea des discutat în termeni de membri și nemembri
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Ierunca și repatriate. Se preconizează publicarea lor selectivă, în trei volume. Sunt mai mult de 2 500 de scrisori și cărți poștale; majoritatea sunt scrise în limba franceză, cu o grafie minusculă și foarte îngrijită, care acoperă paginile cu o „dantelă de cuvinte“, după cum aprecia chiar expeditoarea. Deși limba franceză predomină (peste 80%), există și multe fragmente în limba română. Unele scrisori întregi în limba română datează din perioada imediat următoare plecării Monicăi Lovinescu din țară. Starea documentelor este foarte bună
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la gratiile porții să fie chemată. Era îmbrăcată cu o anumită căutare; avea pe ea o rochie de stil englezesc din muselină albă, împodobită cu dantelă de mătase și încinsă cu o centură de velur negru. Coafura îi era îngrijită; purta o bonetă-pălărie de o simplitate elegantă, și părul ei frumos îi plutea pe umeri. Figura mi s-a părut că îi este mai însuflețită decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
scapeți, care erau cei mai buni birjari. Trăsurile lor, cu doi cai, erau cele mai frumoase din oraș. Nu se găseau nici la București trăsuri așa de elegante și cu cai atît de frumoși. Iarna, scoteau săniile cu vatrap din dantele de diferite culori, întinse peste crupele cailor și cu zurgălăi la gîturi. Sania avea o banchetă pentru două persoane în spatele vizitiului și la spatele banchetei, în afara saniei, o treaptă de lemn, pe care puteau sta în picioare alte două persoane
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cinematografice. Tocmai de aceea, față de stridențele stilistice și conceptuale ale unor creații inegale, precum Concurs sau Pas în doi (primul este distrus de final, al doilea salvat de final...), pentru a nu mai pomeni falsitatea deranjantă din Rochia albă de dantelă (poate cel mai slab film al lui Dan Pița), siguranța și coerența stilistice ale Falezelor de nisip nu pot decât să bucure. Pentru că există în acest film, dincolo de un demon al actualității perfect ținut în frâu, un firesc al meditației
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ieftine, care în țară aveau mare căutare. Odată mi-a făcut cadou o a treia căciulă de castor de baltă furată din fabrică, vârându-mi în căptușeala ei albă, fiindcă venise deja primăvara, și o cămășuță albă de noapte, cu dantelă. Fie și numai pentru că nu-mi plăcea căptușeala albă, am dăruit numaidecât căciula unei prietene. Cămășuța era dintr-un nylon străveziu, scrâșnitor, și fusese fabricată în Ungaria. Într-un apartament de bloc socialist era numai bună de clănțănit din dinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
La fel de ordinară ca și complexele ce răzbăteau din securistul care mă interoga, atunci când începea să-mi vorbească despre Occidentul desfrânat. Cămășuța asta era ca un soi de plagiat după argumentele lui - un fanion croit din invidie și dispreț. Cămășuța de dantelă oficia o plăcere senzuală care aici, în țară, nici n-ar fi putut exista din cauza pauperizării vieții cotidiene. De altfel, am și vârât-o jos de tot în dulap, iar apoi, înaintea plecării din România, am vândut ambele cămăși de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de la etaj? — Aici e foarte bine. Pat Boone cânta I’ll Be Home. Aveam senzația că timpul a luat-o în direcție inversă, dar îmi era totuna. N-avea decât să curgă cum voia el. Fata a tras perdeaua de dantelă de la fereastra care dădea spre grădină și a stins lampa. S-a dezbrăcat la lumina lunii. Și-a luat cele două șiraguri de la gât, apoi ceasul care arăta ca o brățară, rochia de catifea. Mi-am scos și eu ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mici. Și surioara sa Teresa, care era o croitoare calificată, lucra la merceria Camis-Colamano de pe strada Nuova, gestionată de două surori israelite nubile, Rebecca și Sara. Giovanni mergea deseori să ia hainele de refăcut ori de ajustat cu borduri și dantele și le repurta confecționate la magazin. Se oferea să le facă și lor mici comisioane. Cele două domnișoare evreice îndrăgeau mult acest copil atât de bun. Giovanni își va aminti marea devoțiune a celor două surori pentru Sfânta Biblie. Odată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-l întrerupă pe ospătarul care recită recomandările bucătarului, întrebându-l: „Așa ceva se mănâncă cu furculița?“ Însă Mike găsește inocența ei cuceritoare și foarte curând o inițiază în intimitatea lumii lui, convingând-o să se îmbrace sumar (chiloțeii tanga transparenți din dantelă sunt primii pe lista lui) și să spună „Dă-mi un os“ înainte de a face sex și „Cine e tăticul meu?“ după ce a penetrat-o. Îi unge clitorisul cu cocaină. O forțează să citească edițiile broșate ale lui Milan Kundera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o poezie, nu ca poeții, dar pentru sufletul meu cred că-s bune. Așa simt eu, iar stările mele de poezie nu mă înșeală. Când termin cu cititul și scrisul poeziei, mai croșetez, și o fac frumos, un fel de dantelă, din papiotă de ață albă, firul vieții au botezat-o fetele care se pricep, și lucrând și gândind la spusele celor care apreciază, așa îmi trece timpul mai ușor. Da așa trece timpul, nu mă trec eu, cum ar vrea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
grăbit, nu-l lăsau treburile de la cabinet. Asistentele Căminului l-au luat în serios, s-au dus la noptiera și șifonierul decedatei și i-au numărat : patru perechi de cioropei, trei de pantofi, proaspăt reparați la cizmar, câteva cămășuțe cu dantelă, niște mănuși, agrafe, un pieptine cu câțiva dinți lipsă, o perie de păr, mai mulți năsturei de mărimi diferite, ceasul de mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată medicinală, două ace de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Ion Caraion Joi. Stabilisem să îl vizitez pe poetul Emil Manu în casa lui cea veche pentru un interviu. Centrul vechi al Bucureștiului cu străduțele lui cosmopolite mă făcea să îmi imaginez cum odinioară doamne cu umbrele și mănuși de dantelă își etalau rochiile și evantaiele prin anotimpuri colorate. Încă două străduțe, fac dreapta, case înalte, frumoase, pline de iederă. Bat la ușă și urc pe o scăriță îngusta în camera de la mansarda. Poetul stătea în dreptul unei ferestre mici ce dădea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
te odihnești... Crezi că am luat-o peste câmpi? Știu ce spun, eu știu unde duce asta!" Madam Segal izbucni în plâns și își ascunse fața în îndoitura cotului. Gerul puternic ținu câteva zile. Fluviul și estuarul înghețaseră, și o dantelă fină de gheață tivea marea calmă, tăcută. Vremea însăși încremenise într-o liniște înaltă și limpede. Într-o noapte, când îi fugise somnul, locotenentul auzi împușcături răsunând net, ca un pumn de perle căzând pe o suprafață de sticlă. Așteptă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din pănură, cu buzunare în față, peste o cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in sau bumbac, la care se aplica dantelă sau mărgele. Despre portul țăranilor din partea de nord-vest a Moldovei, pe care austriecii au numit-o Bucovina, avem mărturia unui om de știință din Austria, Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului principal din București cu ofertă, cerând și plată. Au aprobat, Însă cu plata În al doilea an, deoarece anul În curs, bugetul era numai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bărbatului său și de societatea din București, stăpânea bine limba română (în această limbă vorbea cu soțul ei), se ocupa nu numai de moșie, dar îndeaproape și de țărăncile de la Mogoșești, le învățase să facă cusături, ceabace frumoase și chiar dantele minunate [- o credeam deci împământenită și asimilată. Îndată ce însă avu să aleagă între cele două cauze, inima ei zbură la matcă. Nu doar că ura pe români, dar](Ibidem.) era convinsă că victoria germanilor va fi un mare bine pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-na Goga. Nu e zi în care ziarele, din ordinul Direcțiunii presei, să nu le publice portretul în spitale, bazare etc. În fine, azi citim telegrama stupidă ce trimite lui Hitler, împreună cu un dar de cusături țărănești, mai ales dantele. 19 ianuarie 1941. Generalul Antonescu a plecat cu Fabricius, în avionul lui Hitler, la acesta din urmă. După informații pe care le cred bune, el a cerut o întrevedere, speriat de anarhia legionarilor, pe care nu-i mai poate stăpâni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ușor înspre baie, dându-i în mână punga cu pijamaua nouă. In tră în bucătărie și aprinse aragazul, să pună ibricul cu cafea. O pijama verde cu elefanți roz? Nu, parcă era o pijama roz, cu elefanți verzi și cu dantele la mâneci și în jurul gâtului... Privi îndelung bățul de chibrit cu care aprinsese ochiul aragazului. îi urmări flacăra mică și îndărătnică semețindu-se în aer și consumând bățul aproape în întregime, până când îi arse buricele degetului. Nu simți durerea arsurii
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]