1,810 matches
-
alterând pentru totdeauna condițiile în care identitatea eului este formată (Poster, 1995Ă. Preluând un punct de vedere poststructuralist (și/sau deconstructivistă, acești cercetători ai spațiului virtual teoretizează identitatea în accepția de construct social, deconstruind identitatea în înțelesul esențialist al unui dat. Intersectând teoriile postmoderniste cu privire la eul instabil și fracționat și teoriile cyberculturale ale identității imateriale și permutabile, studiile acestora culminează într-un idealism al vieții electronice. Acest idealism este echivalat, la antipod, atât cu desființarea unității individului, cât și cu eradicarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea umană este un dat, cât și încercarea de situare în orizontul alegerilor, al strategiilor identitare epistemologice, sociale și politice. Postumanismul este, după cum se va putea observa, nu doar un tip de discurs care cunoaște versiuni extreme (precum transumanismulă, ci și o conlucrare de realități
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își apropriază noile tehnologii informațional-comunicaționale pentru a le transforma în arme discursive și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu este o practică neutră sau un dat ontologic, ci este impregnată de relații sociale, politice, economice și epistemologice, de negocieri între forțe culturale, structuri de putere și subiectivități diverse. Teme feministe bine-cunoscute, precum emanciparea femeii într-o lume dominată de bărbați și accentuarea diferenței feminine prin care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care dispune colectivitatea, o acreditare care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului” (Bourdieu, 1986, p. 148). Simpla apartenență la grup poate constitui prin urmare o resursă în sine. Totuși, „existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială”. Dimpotrivă, este produsul unui lung șir de eforturi permanente de instituționalizare și reinstituționalizare, al unor „strategii de investire, individuale sau colective, conștiente sau inconștiente, menite a stabili sau a reproduce relații
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fel Încât să ne facă să o intuim; căci numai atât nu ne indică nimic care să trezească o cunoaștere anume În mintea noastră...”. Căci, așa cum ni s-a prezentat până acum, cogito-ul rămâne un proces viu, care exprimă un dat. El nu este Încă o dovadă ontologică. Pentru a face dovada capacității sale ontologice, el trebuie să asigure trecerea de la esență, unde spiritul a ajuns prin Îndoială, Înapoi la existență. Dacă rămâne o simplă intuiție, cogito-ul nu este Încă un
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
gândi ceva față de care altceva mai mare nu poate fi gândit” se impunea de la sine ca o regulă a gândirii, consacrând faptul că ideea pe care o avem despre Dumnezeu nu este o ficțiune născută din arbitrarul gândirii, ci un dat, o regulă a ei. Sfîntul Thoma Sfântul Thoma de Aquino (1225-1274) considera că filosoful argumentează căutând Întotdeauna În rațiune principiile argumentației sale. El considera necesar acordul dintre adevărurile conținute de lumea obiectuală și adevărurile furnizate de rațiune. Pe de altă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de lumea obiectuală și adevărurile furnizate de rațiune. Pe de altă parte, adevărul filosofiei trebuie să se lege cu adevărul revelat ca Într-un lanț neîntrerupt de raporturi adevărate și inteligibile, dacă e hărăzit spiritului nostru să Înțeleagă pe deplin daturile credinței. Consecința unei astfel de gândiri este aceea că, de fiecare dată când o concluzie filosofică contrazice dogma, suntem În fața unui indiciu sigur al falsității concluziei propuse. Fapt ce rămâne, pentru noi, de discutat. Chiar dacă observăm că rațiunea omenească este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
trebuie să fie atenți la modul în care reacționează la comentariile făcute de participanți, atât verbal cât și non-verbal. De multe ori, răspunsurile moderatorului sunt deprinderi inconștiente. Este nevoie de autodisciplină și experiență pentru a înlătura obiceiurile cum ar fi datul din cap sau emiterea răspunsurilor verbale scurte. Obiceiul de a da din captc "Obiceiul de a da din cap" Unii moderatori obișnuiesc să dea din cap încontinuu atunci când se fac comentarii. Dacă mișcarea este înceată, continuă, adresată tuturor, este de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
chenar.tc "• Dacă vă vine în minte o întrebare pe care doriți să o puneți la finalul discuției, scrieți‑o și încercuiți‑o sau încadrați‑o într‑un chenar." • Fiți atenți la activitatea non-verbală. Observați gesturile evidente, cum ar fi datul din cap, nervozitatea fizică, contactul vizual între anumiți participanți sau alte semnale care ar putea indica nivelul de aprobare, sprijin sau interes.tc "• Fiți atenți la activitatea non‑verbală. Observați gesturile evidente, cum ar fi datul din cap, nervozitatea fizică
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
evidente, cum ar fi datul din cap, nervozitatea fizică, contactul vizual între anumiți participanți sau alte semnale care ar putea indica nivelul de aprobare, sprijin sau interes.tc "• Fiți atenți la activitatea non‑verbală. Observați gesturile evidente, cum ar fi datul din cap, nervozitatea fizică, contactul vizual între anumiți participanți sau alte semnale care ar putea indica nivelul de aprobare, sprijin sau interes." • Faceți o schiță a modului în care sunt așezați participanții.tc "• Faceți o schiȚĂ a modului în care
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
prețul care s-ar fi plătit pentru a-i transporta pe toți participanții până la locația centrală. Principalul dezavantaj al focus grupurilor telefonice îl reprezintă lipsa comunicării non-verbale. Se câștigă multe informații atunci când se reunesc oamenii și se observă mișcările participanților - datul din cap, semnele de plictiseală, zâmbetele, încruntările, receptivitatea, interesul față de subiect -, toate acestea fiind lucruri inaccesibile prin intermediul telefonului. Focus grupului telefonic îi lipsește consistența focus grupurilor în care persoanele interacționează direct. Grupurile telefonice pot fi organizate la niveluri diferite de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
e mult mai rău să îmbătrânești cunoscând decăderea fizică, îngroșând rândurile acestor deșeuri grotești, din care n-a mai rămas decât numele” (445 Ă 14 decembrie 1973). De fapt, boala Ă semn al prezenței fizice în lume Ă este un dat fundamental al existenței cioraniene. Cu conștiința că este mereu în prezent Ă căci viitorul, într-adevăr, nu există, în vreme ce trecutul devine tot mai copleșitor Ă, Cioran instituie, în fond, o aporie: punctele statice din care îi este formată existența diurnă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
adun, să-mi înving balcanica înclinare spre delăsare, renunțare, lâncezeală. Dar de la hotărâre la înfăptuire e cale lungă. Dacă mi-aș fi dus la capăt măcar un sfert din proiecte, aș fi fost cineva... Dar pesemne că ăsta mi-e datul Ă și norocul meu Ă să rămân în umbra a ceea ce aș fi putut deveni” (24 august 1975 454). După aceste cuvinte, cum să-l numești altfel pe Cioran decât bunul valah?! Nici o mirare că într-un loc vorbește despre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nestatornic, viclean, plin de fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește, căci „datul” e și „noroc”, neîmplinirea e (și) împlinire. De fapt, în această ecuație fragilă își înscrie Cioran existența și Ă poate lașă sau poate curajoasă Ă justificarea. Nu (mai) crede în fapte și are o teorie foarte simplă, de care-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
continua: exceptând suferința, înfrângerea, descurajarea. Iată: „Adevărul se află în descurajare. Deci curajul, speranța sunt mincinoase, false, nu aduc cunoașterea. A trăi înseamnă să optezi pentru nonreal, pentru nonadevăr” (III, 267). Suferința, așadar, ca metodă de cunoaștere. Ba chiar ca dat al superiorității. Să ne amintim: Cioran vorbea despre suferința care ar face „să avanseze cunoașterea”. Dar completa imediat: „Să crezi că suferința are o valoare în sine sau că-l face pe om mai bun... Toate vorbele astea despre valoarea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
echilibru perfect” (I, 36). Poate că, în loc să urle Ă să înțelegem urletul ca forma pură a disperării?! Ă, Cioran își lasă trupul și sângele să clocotească. Oricum, după ce spune ce spune despre urlet și vorbește despre ranchiună ca despre un dat fundamental al umanității, se înțelege, și al lui, Cioran mărturisește: „Una peste alta, viața e un lucru extraordinar” (I, 36). Nu întâmplător, Cioran vorbește despre spectacolul sau despre comedia furiei. Omul fără cauztc "Omul f\r\ cauz\" Că pe ceilalți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Imediat, o concluzie care spune totul: „Mântuirea prin activitatea brațelor. Există ceva izbăvitor în munca manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
confortul de sub pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci să-ți faci o viață fericită nu înseamnă că ai și făeut-o. Mulți rămîn doar cu datul în brînci. Apoi, crede-mă pe mine: foarte multă lume își face azi cavou. Crede-mă! Vera: Epoca cavourilor! Moda cavourilor! Ștefan: (glumind) Ar trebui organizat un trust de construcții al cavourilor. Ilie: Exact cum spui. Și dacă nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat / Și frumos pe obraz m-am spălat / De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numa întors / În lumea ce-o fos`..."187 Pactul cu universalul însoțește umanul de-a lungul vieții, convertind-o la o permanentă interacțiune cu cosmicul. II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" În credința populară tradițională, "ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le-am fost de mângâiere. / Dar cu-atâta am greșit: C-am zis: Mamă, mă mărit! / Și m-am dus din sat departe, / Să vin cu desagii-n spate, / Cu desagi-mbăierați / Și cu ochii-nlăcrămați."208 Opozițiile adversative nuanțează resemnarea în fața "datului" sorții, destinul individual supunându-se destinului cosmic: Nu știu, mândră, aici ți-e locul, / Ori așa ți-o fost norocul, / Cât e lumea și pământul, / Nu te ia cine ți-e gândul, / Ci te ia cine ți-e partea / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu din gură ți le-oi spune, / Și mai rele, și mai bune, / Toate câte sunt pe lume."218 Paralelismul analogic, structurat pe baza incipit-ului adversativ, aflat în relație semantică directă cu propozițiile circumstanțiale de scop, definesc "cântul" ca dat al vieții care împlinește sortirea inițială "Nu cânt să mă scot în fală, / Da mi-e inima amară; Nici nu cânt să hăulesc, / Da cânt să mă răcoresc; / Nici nu cânt ție să-ți placă; / Cânt la lume că mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]