1,962 matches
-
cineva strigă Allah Akbar! Identitatea ucigașă e întărâtare, și aceste două caracteristici ale identității sunt direct proporționale una în raport cu cealaltă. Nu în Țara Sfântă, prevenea Flaubert, trebuie să te duci ca să devii credincios". Cu siguranță, nu. Dar pentru a te deștepta ori pentru a afla dedesubturile unor lucururi nu poți face nimic mai bun decât să dai o raită pe acolo, chiar dacă ai de înfruntat înțelepciunea negativă a națiunilor. Simbolic e tot ce unește părțile separate (de la grecescul sumballein "a pune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cărarea că își luară,/ Cărărui la negri munți./ (...) (numele fetei) de veste-a prins!/ Cărăruia că-și lua,/ Sus la munți că se urca,/ Jos, mai jos se pogora,/ Peste voinicel dădea./ Să-l trezească nu se-ndură,/ Să-l deștepte nu să-ncrede,/ Cal din nară strănuta,/ Pe voinicel mi-l trezea”. Somnul similar fiarei haosului este curmat în același mod de calul voinicului. Strănutul lui provoacă „o ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colindele de fată mare au, ca și somnul, o trăsătură malefică și încearcă să lege „magic ființele, izolându-le de spațiul cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de împărat ascunse cu îngrijire ața; iar peste noapte se sculă binișor, încât să n-o simtă nici măiastrele, și, cu inima tâcâindă, legă ața de piciorul bărbatului său. Când să strângă nodul, pâc! Se rupse ața, căci era putredă. Deșteptându-se, bărbatul speriat îi zise: - Ce-ai făcut, nenorocito! Mai aveam trei zile și scăpam de spurcatele astea de vrăji”. Ca instrument al fenomenalului ața nu suportă contactul cu sacrul și se distruge sub puterea acestuia. Greșeala ține de îndrăzneala
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin mijlocirea divină a astrului, integrând în mit și revelând mistere. Deschiderea ușii de la a 13-a chilie repornește timpul de la momentul inițial al gloriei totale: „Cum o deschide cade leșinată la pământ de atâtea mândrii ce văzuse. Dacă se deșteptă, dă să se scoale și ca să poată ridica mai repede adie un scaun cu degetul, atunci toate curțile țiuiesc și degetul îi rămase într-aurit”. Sucombarea conștientului echivalează în plan inițiatic cu moartea temporară prin coborârea în id, iar restabilirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl torturează de trei ori. Chinurile tripartite distrug definitiv fragilitatea umană și au recompensa în starea superioară a trupului, metamorfozat sub puterea toiagului divin, care-l atinge tot în trei rânduri: „Cînd a dat cu toiagu peste iel, s-a deștepta copilu, puternic, sănătos, dă zece ori pă cum a fost”. Cele două figuri creștine se întrupează pentru fecior în mod repetat, impunându-i condițiile rituale: interdicția vorbirii și regimul nocturn al probei. Enigmaticul „are să hie bine dă tine” este suficient
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Am citat mai sus cazul poetului Baconsky, turtit literalmente, izolat brutal - repet, de foruri, dar și de mulți colegi „cu responsabilități” sau invidioși pur și simplu, cu acea invidie neagră ce seamănă cu ura! - pentru capacitatea acestuia de a se deștepta și a se revolta, știind ce riscă! -, dar au fost și alții care au „pățit” lucruri asemănătoare. Sigur, exemplul cunoscut este Paul Goma, dar au mai fost și cei ieșiți din pușcării, sute și sute, ca și cei care, Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atunci. Cum se apropia Paștele, n-ar fi fost Paște adevărat pentru noi de n-am fi mers în Belgia, la familia nepotului meu. Ambii soți tineri, frumoși ca însăși tinerețea, aveau doi copii drăgălași, vioi ca argintul viu și deștepți foc! Era și normal pentru locul în care trăiau! Ce n-a cumpărat Mariana pentru casa fiului ei? În cele trei zile ale Paștelui, pe lângă noi, au mai avut și musafiri din Germania. Am ieșit apoi în orașul Liège, făcând
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mult mai târziu, că dacă așa procedau minerii, la fel o fac și intelectualii, poeții, uneori, termină asemenea escapade și în prezența recitalurilor, cum o făcea un Tudor George, glăsuind la București nu în sat la mine: „O, fătul-meu, deșteaptă-te din morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
plictisite în jos. Și azi mai sunt unii ce-și aduc aminte cu cvasi-nostalgie de micii și berea care „se dădeau” apoi, în scuaruri și parcuri, și nu e nimic uimitor în aceasta; oamenii, miile și sutele de mii, o dată deșteptați din șocul ocupării României, din „uitarea decisă” a Occidentului, aveau dreptul la viață și îl foloseau, acest drept, cum puteau. Mulți occidentali și chiar mulți emigranți români își închipuiau starea populației sub tiranie ca o masă de indivizi triști și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din afunde convingeri marxiste și pro-sovietice foile vremii, politice și literare. Ani de zile cronicar en-titre la Scânteia -, când, acolo, câteva rânduri puteau nu numai să spulbere un nume și să-l ofere interdicției de semnătură, dar, uneori, chiar să deștepte asupra acestuia „vigilența organelor de resort”! Apoi, la începutul anilor ’60, după fuga lui P. Dumitriu, redactor-șef al Vieții Românești, cronicar la Gazeta literară etc. E adevărat că în a doua parte a perioadei ceaușiste el s-a retras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca intermediar, aproape un misit inteligent, perseverent, un mediator care încearcă să împace tabere ce se află în conflict. Astfel, el a ridicat cea mai mare ambasadă a Chinei în Europa, și în acest fel, cu ajutorul marelui imperiu care se deștepta din amorțeala dogmatică lăsată de Mao, a reușit să se infiltreze și în „cearta Vietnamului”, ceartă și război care a creat celui mai puternic și orgolios stat al lumii, SUA, o rană și tulburări enorme, nestinse definitiv nici până azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Vintilă, studentul din anul șase la Medicină, din Cluj, exmatriculat și condamnat la cinci ani de pușcărie, la sfârșitul anilor ’50, deoarece îndrăznise să intoneze sub balconul profesorului de psihiatrie Pamfil, împreună cu un grup de studenți, după protocolarul Gaudeamus, și Deșteaptă-te române! Și alții... În vara lui ’67, m-am întors din nou la Lugoj, Wilma tante, energică, îmi gătea și avea grijă de mine - tata era mort, mama era la București și lucra la Asigurări, iar vara, la mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dispunem de un enorm inventar al teme rilor omenești. Unii pretind că, după secolul al XVII lea, lumea s-a mai potolit. știința a înlăturat, zice-se, panica rudimentară dinaintea stihiilor și a penumbrelor magice, populația globului s-a mai deșteptat. Nu cred. Vechile spaime au fost înlocuite de unele noi, ba a apărut chiar o specie nouă de frică, numită de sociologi și psihologi „frica-divertisment“. Căutăm frisonul groazei ca pe o plăcere, așa cum ne pregătim să petrecem o seară agreabilă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Iorga în cartea sa «Oameni care-au fost» : «Badea Cârțan nu știa vorbi decât românește, dar el era sigur că toți frații latini sunt datori a înțelege accentele lui latine. Și era încredințat că iubirea lor, pe care a și deșteptat-o ici și colo prin caracterul impunător al energicei manifestații populare cuprinse în fapta lui, e așa de puternică, încât nici bani de drum nu-i trebuie. Așa a străbătut Italia și Franța; a văzut Columna lui Traian la care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avea implicații negative asupra carierei dumneavoastră. 4. Abuzul psihic și emoțional. Înrudite cu agresiunea verbală (datorită faptului că incidentele de agresiune psihică și emoțională implică, inevitabil, limbajul), aceste forme de abuz distrug personalitatea și individualitatea unei persoane. Anxietățile personale sunt deșteptate prin amenințările ostile cu privire la pierderea slujbei sau relocarea; ele sunt potențate până la un nivel deranjant prin cicăleli, înțepături, cuvinte grele sau tratament umilitor. Angajații care au devenit ținta mâniei răzbunătoare a unui șef ajung deseori să fie victimele agresiunii emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în ceea ce se cheamă viitor. M-am culcat la o oră nu tocmai târzie, având grijă de a nota însemnările după o întrerupere de 20 zile cu adevărat fericite. M-am odihnit relativ bine și eram gata-gata să nu mă deștept dimineața la timp, căci acum nu mai aveam ceasul deșteptător. Însăși vremea nu mai e aceeași. A devenit mai aspră, mai capricioasă. Babele sunt parcă mai rele... După orele de serviciu sunt cu gândul acasă unde să-mi caut cel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
același mare democrat, fiind titular al Ministerului de Interne, a ridicat glasul întru apărarea clasei plugarilor, a cerut reforme binefăcătoare pentru ea, a impus desființarea tuturor hrăpitorilor, în cap cu zapciii. Țăranii obijduiți, săraci, apăsați, au auzit glasul care-i deșteaptă, iar în 1888 au răspuns la chemare. O mare mișcare națională este, întotdeauna, o acțiune de solidaritate a claselor; la București, clasele diriguitoare se ridicaseră spre a scutura o apăsare politică; instinctiv, la sate, țăranii s-au sculat spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și, fiindcă el, pe de o parte era cu totul lipsit de bani, iar pe de altă parte îi plăcea să petreacă, plănui să fure banii servitorilor. Surprins în timpul operației, îi omorî pe amândoi. Dar zgomotul luptei și țipetele victimelor deșteptă pe bătrâna mamă a lui Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul de mai multe ori. Copilul, deșteptat din somn, văzând drama, începu să plângă și să roage: — Nene, nu omorî pe mama mare!... Atunci Venescu, care își pierduse cu totul sângele rece, suprimă și pe acest din urmă martor. Apoi, crezând că va îndepărta de la el bănuielile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea cutare, un cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea cutare, un cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească. Preotul se îmbracă și se duce la chemare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vechi polițiști, printre cari maiorul Baldovici, comandantul jandarmilor călări și inspectorul de poliție Crețu nu cred în povestirea tânărului Venescu. Aceștia îl bănuiesc pe el că ar fi asasinul. (Id., ibid.) Pagina 176 Urmează: Fetița scapă fiindcă nu s-a deșteptat. Somnul i-a apărat viața. (Id., ibid.) Fragment final eliminat: nu am putut verifica adevărul afirmațiilor lui Bacalbașa, care sunt, totuși, veridice: Venescu și-a făcut osânda și acuma este undeva liber. La ocnă a avut din prima zi o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
văd chipul mamei Iertător și blând Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea s-apropie de mine Și-mi spune ușor : Dormi în pace, puiul mamei Uită de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil Să o rog pe maica mea Să mă scape din chin. Câte sfaturi mi-a dat mama Dar n-am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
văd chipul mamei Iertător și blând; Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea se-apropie de mine Și-mi spune ușor: Dormi în pace puiul mamei Uiți de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat; Eu rămân tot în celulă În lanțuri legat. Fă-mă Doamne iar odată Fă-mă iar copil; Să-i dau viață mamei mele Să mă scape din chin. Cât am fost copil la mama Eu n-am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]