25,049 matches
-
a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
termene scurte, cu subvenții din partea statului. În anul 1865, la stațiile de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la Capu Dealului, la circa 18 km distanță de Fălticeni(pe locul fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă la îndemână și să poată beneficia, cât mai mult, de prestațiile poștale, căpitanii releelor, menzilurilor, din punctele în care nu existau birouri poștale, aveau obligația, încă din aprilie 1864, de a îndeplini serviciul de expeditori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ialomița), Lacul Sărat (lângă Brăila), Băile Felix și 1 Mai (lângă Oradea), precum și salba de stațiuni litorale de la Năvodari la Mangalia (fig. 3). Slanic Moldova Sovata Borșa Predeal Bușteni 2. Bioclimatul sedativ-indiferent (de cruțare) prezent în zonele de podiș și deal la altitudini situate între 200-800 m. Se caracterizează prin valori moderate ale temperaturii (6-9șC), umezelii (75%) și a celorlalte elemente meteorologice (viteza vântului, nebulozitate, presiunea aerului și durata de strălucire a Soarelui). În aceste condiții, organismul face eforturi mici pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
afecțiuni cardiovasculare și respiratorii în stare avansată, în nevroza astenică și la persoanele în convalescență. Stațiunile sunt prezente mai ales în zona subcarpatică la Bălțătești, Târgu Ocna, Sărata Monteoru, Slănic Prahova, Pucioasa, Olănești, Călimănești. Se adaugă, Buziaș și Lipova în Dealurile de Vest, Sovata în Depresiunea Transilvaniei, Ocna Șugatag în Depresiunea Maramureșului ș.a.. 3. Bioclimatul tonic-stimulent de munte este prezent mai ales în Munții Carpați, la altitudini 800-1900 m. Se caracterizează prin presiune atmosferică scăzută, scăderea presiunii parțiale a oxigenului, umezeală
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de dioxid de carbon care impregnează apele ce ies la suprafață sub formă de izvoare în vestul Carpaților Orientali și în sudul Apusenilor sau ca urmare a ascensiunilor aceluiași gaz prin sistemul de falii majore, în Câmpia de Vest și Dealurile de Vest. Cele mai apreciate izvoare cu ape carbogazoase („borvizuri”) se găsesc în Carpații Orientali la Bixad, Vatra Dornei, Borsec, Harghita - Băi, Sâncrăieni, Băile Tușnad, Homorod, Biborțeni (Baraolt), Malnaș, Covasna, la care se adaugă cele din vestul țării, la Tinca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
piele, afecțiuni reumatice și ale sistemului nervos periferic. Cele mai apreciate stațiuni sunt: Băile Govora, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane, Mangalia, Pucioasa, Nicolina (Iași). 4. apele alcaline conțin, predominant, bicarbonați de potasiu, calciu și magneziu, fiind cantonate îndeosebi în Carpații Orientali și Dealurile de Vest. Se administrează sub formă de inhalații, în afecțiuni ORL și bronhopulmonare, sub formă de băi, în afecțiuni dermatologice și în cura internă, în cazul problemelor aparatului digestiv. Se exploatează la Bixad, Malnaș, Vatra Băile Herculane Dornei, Slănic Moldova
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de peste 1 mg/l, fiind indicate în afecțiuni endocrine și metabolice. Prezența lor contribuie la diversificarea profilului balnear al unor stațiuni, precum Bălțătești, Băile Olănești, Călimănești-Căciulata, Govora, Bazna și Praid. b) apele termale sunt întâlnite, cu deosebire, la contactul dintre Dealurile de Vest și Câmpia de Vest, unde apare un gradient termic ridicat, în legătură cu tectonica accentuată a regiunii, iar insular apar în zona carpatică ca efect postvulcanic. Funcția turistică a acestor ape cuprinde atât tratamentul afecțiunilor reumatice și ale aparatului locomotor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
simple în alcătuirea lor, dar care au asigurat omului supraviețuirea și progresul. 2. ineditul satisface înclinația omului spre noutate și originalitate, fiind generat de o serie de trăsături, precum: poziția obiectivului în teritoriu, cum este Cetatea Devei, pe culmea unui deal; materialul folosit în construcție, așa cum este folosit exclusiv lemnul pentru unele locuințe și biserici din zona Maramureșului; asocierea cu o legendă, ca în cazul Castelului Bran ș.a.. 3. unicitatea este, de asemenea, generatoarea unor fluxuri turistice importante. Simpla catalogare a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ieud (cea mai veche, atestată documentar în anul 1364), Bogdan Vodă (după numele primului domnitor al Moldovei) și Moisei. Din anul 1999, opt biserici din lemn au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO: Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud Deal, Șurdești, Plopiș și Rogoz. Mânăstirile sunt lăcașe de cult situate în locuri retrase și pitorești, unde se stabilesc cei care simt o chemare spre credință și care înțeleg să se dedice complet unei vieți de rugăciune și smerenie, departe de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ctitoria lui Neagoie Basarab). Sighișoara - studiu de caz Sighișoara este o cetate medievală, cu ansambluri arhitectonice în stil gotic rural, renascentist și baroc. Situată la 90 de km de Sibiu (pe drumul E14) și 116 km de Brașov, între două dealuri din inima țării, Sighișoara sintetizează, la scară mai mică, evoluția neamului românesc transilvănean. Orașul este rezultatul unui efort constructiv desfășurat în mai multe etape, între secolele al XIV - lea și al XVII - lea de către germani (sași) împreună cu românii și ungurii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
au fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv, una din cele mai întărite cetăți ale Transilvaniei. Centura de fortificații consta dintr-un zid lung de 930 m, înalt de 4 metri, construit din piatră, pe ambele platouri ale dealului. Crenelurile aveau inițial deschideri largi pentru a permite folosirea arcului și a arbaletei. Odată cu utilizarea armelor de foc, în secolul al XV -lea, zidul a fost înălțat cu încă 3-4 m, crenelurile largi fiind înlocuite de goluri înguste pentru tragere
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca și alte case - monument cu arhitectură deosebită. Se adaugă cele două construcții ecleziastice Biserica din Deal și Biserica Mânăstirii. Renumite sunt și turnurile cetății: Turnul cu Ceas, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor. Dintre acestea, Turnul cu Ceas, simbolul orașului, atrage cel mai mare număr de turiști. Sub un enorm acoperiș
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Istorie) și din Piatra Neamț (zidurile Curții domnești din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi, punct de belvedere, telegondolă. Estul Transilvaniei cuprinde partea centrală și de vest a Carpaților MoldoTransilvani și dealurile submontane ce fac trecerea spre Depresiunea Transilvaniei, axa de polarizare fiind reprezentată de depresiunile intramontane Giurgeu - Ciuc. Potențialul turistic este deosebit de bogat, fiind reprezentat de elemente naturale la care se adaugă elemente de etnografie, cetăți și biserici, specifice preponderent, populației
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile de Vest și în Câmpia Timișului. Dintre obiectivele naturale, se remarcă: Defileul Dunării (144 km, cel mai lung de pe continent) și Lacul Porțile de Fier; peșterile din Munții Aninei, între care Comarnic este cea mai vizitată; lacurile Văliug și Trei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
acasă. Nam mai îndrăznit să o rog să ne primească la dormit și ne-am întors în fața bisericii. Dar acolo nu mai era salina (așa cum de fapt este), ci era un imaș mare și acel imaș semăna cu cel de sub dealul pe care se află biserica de la Frasin (județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram. Ne-am culcat și noi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
lăsa singură pe mama. Ea a înțeles și a replicat: Du-te, că aici am Eu grijă ! Am plecat. La noi, după fântână, drumul urcă, și din cauza casei, nu se mai vede în curte. Când am ajuns aproape în vârful dealului, a venit un bărbat în urma mea, m-a oprit și mi-a repetat porunca: A spus Impărăteasa Cerului și a Pământului să te duci să spui oamenilor ! Eu m am întors și am văzut-O în curte; și am plecat
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Până să reușesc, mașina s-a oprit. Mama a coborât, mia dat troacarul ei pepit cu alb /maro și a plecat în drumul ei. Eu am rămas singură și, când m-am întors, l-am văzut pe părintele Solcan pe deal. Când am ajuns lângă el, bea apă dintr-o căldare. Mi-a oferit și mie un pahar cu apă cristalină. Atunci a apărut Maria, îmbrăcată în haine împărătești alb-argintii strălucitoare cu marginile și ghileții aurii, cu coroana pe cap și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Eram la Frasin, singură, și mă simțeam chiar bine, pentru că învățasem între timp multe lucruri noi, deosebit de benefice atât mie, cât și vouă, tuturor. Am să vi le spun pe toate, dar pe rând. Într-o noapte mă visez pe dealul de deasupra curții noastre, era prăbușit și eu mă chinuiam să trec așa, dar mama și tata ,care erau deasupra mea, pe drum, m-au atenționat că am să cad. Le-am spus să nu-și facă griji, că reușesc
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nu te-am consultat înainte. Va fi bine, vei vedea. - Sunt convinsă. Mă bucur de invitație. S-a așternut liniștea. Kilometrii dispăreau unul după altul, înghițiți sub roți. Câte un popas scurt, o țigară fumată în grabă. Drumul șerpuia printre dealurile pline de vii care încă mai păstrau parfumul aromat al strugurilor. - Cum l-ai cunoscut pe Mihu? - Întâmplător. Știi ce se spune, cele mai frumoase lucruri în viață sunt cele care apar din întâmplare, în calea ta. Așa și cu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu mai ținea minte nucul la care îngropase mult aur și acum se ridicase biserica satului pe acel loc. Că așa este aurul ăsta de la noi, se mută la voi și de la voi la alții sau înapoi ori mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut inspecția. Aici, în vârful dealului, în pădure, era cantonul pădurarului. Prin fața cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]