1,200 matches
-
cultural, va conduce dezmățul beizadelelor deșucheate de la Hanul Cailor. Acolo, însă, nu va mai fi nevoie de niciun Cicerone, de niciun magister ludi și de niciun privitor inocent pentru spectacolul lipsit de eufemisme al orgiei. Pe un alt etaj al decadenței acestei societăți pe care lumea lui Filipache se pregătește să o evacueze la lada de gunoi a istoriei se află proprietarul de cai Manicatide. Ocupația lui Manicatide este legată în cel mai înalt grad de aristocrație, creșterea cailor de curse
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
intepretării: exagerări, deformări, excese (2014); Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere și câteva lecturi (2013); Filmele care ne-au schimbat viața (2013); Umbrele paradisului. Scriitori români și francezi în Uniunea Sovietică (2011); Simbolism și decadentism în Arta 1900 (2011), Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene (2011). Coautor a numeroase volume printre care Teodoreanu reloaded, (2011) și a trilogiei Explorări în comunismul românesc (2004, 2005, 2008) Antonio PATRAȘ este profesor la Facultatea de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
necunoscut în textele vedice, atestat numai după epoca Brahmanelor), podoabe de nas, pieptenul din fildeș etc.36 Procesul istoric care a asigurat transmisia unei părți a moștenirii harappiene și absorbirea ei în hinduism este insuficient cunoscut. Cercetătorii discută încă pricinile decadenței și ruinei finale a celor două orașe-capitală. S-au invocat inundațiile catastrofale ale Indusului, consecințele secetelor, mișcările seismice 37, în sfârșit, asaltul năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple, în orice caz, către ~ 1750, civilizația Indusului era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sq.). Tradițiile relatate de către Hesiod pun numeroase probleme, dar nu toate interesează direct tema noastră. Mitul "perfecțiunii începuturilor" și al beatitudinii primordiale, pierdute ca urmare a unui accident sau a unui "păcat", este destul de răpândit. Varianta lui Hesiod precizează că decadența se desfășoară progresiv, în patru etape, ceea ce reamintește doctrina indiană a celor patru yuga. Dar deși este vorba de culorile lor - alb, roșu, galben și negru - epocile yuga nu sunt asociate metalelor, în schimb, metalele ca semne specifice ale epocilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. Bodiu, Andrei, Direcția optzeci în poezia română, I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Buzatu, Gheorghe, România sub Imperiul Haosului (1939-1945), Editura Rao, București, 2007. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism. Avangardă. Decadență. Kitsch. Postmodernism, Editura Univers, București, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Chioaru, Dumitru, Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești, Editura Dacia, col. Discobolul, Cluj-Napoca, 2000. Clement, Liviu, Fragmente despre postmodernism și poezie în Crai nou, 2002. Coșovei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în zăvoiul decadent”. „Decadent” (cerut de rimă: „talent”) n-are nici o legătură (cum cred unii) cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după venirea toamnei, fără frunze, gol. Reamintesc contextul: „Și-am stat singur supărat/ în zăvoiul decadent,/ Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat/ Versuri fără de talent”. Autoironizîndu-se, autorul își permite și nițică afectare. „Versuri fără de talent” Aprecierea aceasta, din „Vînt”1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel care a propus și dezvoltat conceptul multipolarității), Vladimir Jirinovski, Ghennadii Ziuganov, în concepția potrivit cărora prăbușirea URSS, care a reprezentat o catastrofă geopolitică de proporții, atât pentru Rusia, cât și pentru întreg sistemul internațional, are drept cauze conspirația Occidentului, decadența morală și trădarea elitelor. În comparație cu conceptul euforic de politică externă al liberalilor și doctrina militară prudentă a realiștilor, conceptul de securitate națională (adoptat în 1997, sub coordonarea lui E. Primakov) reprezintă o răsturnare radicală a percepției Rusiei despre lume105. Se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
viaducte, temple și terme și, mai ales, de a impune Legea, reprezintă, neîndoielnic și fără nicio urmă de sminteală, moștenirea profundă, lăsată de Roma. Drept și administrație, lege și civilizație, mecanism desăvârșit de "extensie", dar, vai, și instinctul sinucigaș al decadenței sunt astăzi dimensiunile romane ale Europei, pe care nu suntem dispuși totdeauna să le vedem sau să le asumăm ca atare. Ce caută însă înălțimea creștină în această descriere? Mai ales astăzi când multiculturalismul, toleranța religioasă obligatorie și ideologia nefastă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
evoluat spre galben. Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben... Altădată, În Plumb, pe lângă impresia colorată, mai simțeam alta statică, de greutate. Plumbul apasă mai greu pe om... Cât privește despre mine am fost și rămân un poet al decadenței." Gama de culori este restrânsă În poezia lui Bacovia, centrată pe câteva motive tipic simboliste: urâtul, plictisul, tristețea, monotonia. Esențial sugestivă, culoarea, În loc să reliefeze obiectul, dimpotrivă, Îi estompează conturul, Îl dizolvă, Într-un fluid unic, În stare să impună o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
premiilor și decorațiilor: să-l amintim pe Geo Bogza cu premiul de stat, clasa I. Evident, nu toți avangardiștii „convertiți“ beneficiază de tratament preferențial, experimentele lor literare extreme fiind considerate de criticii de serviciu ai noii orânduiri clare rămășițe ale decadenței. Se confirmă cumva trist teoria lui Gheorghe Crăciun (expusă fidel de Gulea în câteva ocazii) că avangardiștii români nu au luptat împotriva metaforei, ci au inventat metafora, nu au luptat împotriva poeziei, ci au contribuit la adevărata ei naștere în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ci ca să trăim mai intens, mai adânc și mai În consens cu noi Înșine. BUCUREȘTI FAR WEST Alienare Daniel CRISTEA-ENACHE Una dintre tezele favorite ale ideologilor și activiștilor comuniști, fie ei școliți la Moscova sau la „Ștefan Gheorghiu“, era inimaginabila decadență a Vestului. În Occidentul „putred“, oamenii se droghează și se prostituează, caută și Întrețin excesul; milionari degenerați cumpără În neștire mărfuri de care nu au nevoie, În timp ce o mare de săraci abia supraviețuiește de pe o zi pe alta. Superioritatea tehnologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
încearcă să lanseze ediții provinciale. Trebuie să renunțe la ele în fața rezistenței marilor publicații regionale. Participația pe care o are în presa de provincie din anii 1930 nu prezenta caracterul unei veritabile rețele de ziare. Le Petit Journal își continuă decadența: el trece în mîinile lui Loucheur apoi ale lui Patenôtre și, în sfîrșit, în 1938, ale colonelului La Rocque care îl transformă în organ al Crucii-de-Fier. În 1939, tirajul său atinge un maximum de 175.000 de exemplare. Le Matin
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ceea ce contravenea flagrant principiilor Bisericii, ai cărei slujitori trebuiau să trăiască în sărăcie (sfânta sărăcie creștină) și să se ocupe doar de cele spirituale. Încă din acele vremuri creștinii considerau bogăția bisericii ca o calamitate și o vedeau drept cauza decadenței morale a slujitorilor ei. Darurile credincioșilor care trebuiau să asigure subzistența clerului au fost înlocuite de două noi aspecte care au schimbat în bună parte atitudinea clerului, pentru că acesta la rândul său s-a grăbit să-l imite pe Papa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aurite, executate pentru împărați sau mari personalități (Predicile Sfîntului Grigore din Nazianz și Psaltirea greacă, numită de la Paris). Între jaful cruciaților asupra Constantinopolului (1204) și ocuparea orașului de către turci (1453), mozaicul și fresca strălucesc încă puternic, în timp ce miniatura, în plină decadență, nu mai produce decît opere secundare. Multe centre originale s-au dezvoltat la hotarele Imperiului Bizantin. Armenia poseda un alfabet propriu, creat în jurul anului 400 de Sfîntul Mesrop; miniatura armeană se alătură miniaturii bizantine și celei persane, fără să ajungă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
XVI-lea, școala din Rouen, patronată de cardinalul d'Amboise, a produs manuscrise frumoase, marcate de influența italiană. Cîteva exemple izolate atestă o supraviețuire tîrzie a miniaturii, așa cum sînt celebra Guirlande de Julie (1642) și Heures de Louis XIV (1688). Decadența miniaturii nu se datorează numai expansiunii tipografiei, ci și progreselor gravurii; ea s-a manifestat foarte devreme în țările în care gravura cunoscuse începutul dezvoltării sale: Germania, Țările de Jos. În ceea ce-i privește pe copiști, ei au fost obligați
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
-o reține. Multe biblioteci sînt ruinate, în timp ce altele, luate ca pradă de război, își schimbă proprietarii și vor îmbogăți fonduri străine, ca cele ale Vaticanului și ale bibliotecilor din Suedia. 2. Țările de Jos. La sfîrșitul secolului al XVI-lea, decadența italiană se accentuează și creșterea prețurilor oferă profit Flandrei. Veneția va rămîne un important centru tipografic, dar producția sa va depăși puțin piața italiană. Prosperitatea din Anvers se manifestă în domeniul cărții printr-o înflorire a atelierelor tipografice, dintre care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
surprinzând transformările sale, pregătindu-se pentru o expoziție ieșită din comun, care ar urma să le aducă succesul. Piesa lui Ravenhill descrie o societate dominată de invidie și rea-voință. „Problemele celor din piesă sunt problemele luxului. Este o poveste despre decadență, despre problemele care apar atunci când ai tot ce îți trebuie. O poveste despre invidie“, a spus regizorul Matthias Hartmann, la Sibiu. „Oamenii din piesă se află într-o relație schizofrenică cu faptele lor. Ei cred că dacă realizează că sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
devianței sexuale. Este, după anumite surse, și cazul lui Michael Jackson. Acuzat de pedofilie, cântărețul a fost achitat din lipsă de probe. Pentru regele exhibiționismului, excesul pare va fi fost, un timp, unica regulă a vieții sale. De aici până la decadența fizică nu a fost decât un pas. Încercând să-și ascundă bolile trupului, Jackson s-a mutilat devenind de o urâțenie realmente spectaculoasă. Faptul acesta poate fi citit în cheie mitologică. În mod cert, "asemenea creaturilor mitologice, starul se metamorfozează
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au fost că dezorganizarea socială indusă de creșterea urbană prin afluxul masiv de migranți rurali și imigranți străini care nu aveau în comun decât sărăcia nu era indicatorul unei decadențe ineluctabile, ci o etapă necesară a progresului civilizației industriale și urbane. Aceasta cerea creșterea populației orașelor. Străini unii altora, anonimi și mobili, locuitorii marilor așezări trebuiau să învețe să trăiască împreună grație asimilării codurilor de conduită ale mediului urban: rezerva
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
va adăuga și al treilea termen: scăderea populației. Deci scăderea fertilității, îmbătrânirea populației, scăderea numărului de oameni - iată trei elemente ale unui lanț de procese care nu poate să nu dea frisoane mai ales celor alimentați de teoriile vremii despre decadența și declinul civilizației occidentale. Argumentul demografic pentru declin se menține până în zilele noastre, ba chiar se întărește azi. De n-ar fi decât să amintim replica unui demograf la cunoscuta carte a lui Spengler, Declinul Occidentului: Jean-Claude Chesnais, un reputat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în sine, nu este ireversibil și, ceea ce e mai important, nu conduce cu necesitate la un colaps demografic. Istoria omenirii este plină de exemple de opinii dintre cele mai puternic exprimate de-a lungul secolelor cu privire la degradarea vieții sociale, la decadență pe planul moravurilor și al comportamentelor, la pierderi în ceea ce privește gusturile estetice sau judecățile morale, la îndepărtarea de valoarea tradițiilor, singurele care pot ține poporul pe calea cea dreaptă, la abandonarea valorilor și prescripțiilor religioase etc., culminând desigur cu „predicții” asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o ironie, o aluzie, ceva tranșant și viu pe care îl socotea absolut necesar pentru a susține atenția cititorilor. Se simte că această manie a sării e primejdioasă pentru bunul-gust și că ea poate duce degrabă la afectarea secolelor de decadență. Ca orator politic, Mirabeau avea, în anumite privințe, talentele cele mai strălucite: o forță de observație promptă, un tact sigur, arta de a discerne imediat adevăratul spirit al întrunirii și de a-și aplica întreaga forță asupra punctului de rezistență
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
occidentali au sondat constant ceea ce se petrecea dincolo de perdelele trase ale comunismului. Estul avea două opțiuni: să emigreze sau să fie "pe linie" din punctul de vedere al partidului comunist și să denunțe vestul ca fiind ros de exploatare și decadență. În statele comuniste, cărțile care respingeau occidentul sunt imposibil de numărat, fiindcă orice text scris se folosea de această respingere, fie pentru a parveni social, fie ca mod de a păcăli cenzura și a putea așterne pe hârtie câteva adevăruri
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]