3,785 matches
-
a tabelului (cuprinzând perioada 1965-1969) oferă un temei pentru ipoteza Înlăturării forțate a elitei guvernamentale a lui Dej. În această perioadă, fiecare dintre cele trei promoții ale elitei lui Dej este „decimată” Într-o proporție similară, de circa 40-45%, În ciuda decalajului de vârstă dintre promoții. 4. Elita Ceaușescu 4.1. Lider nou, elită nouă Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe 20 martie 1965. În decursul a trei zile, Biroul Politic a făcut o alegere foarte controversată, hotărând să Îl propună pe Nicolae
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oficiile de calcul ale întreprinderilor nu au posibilitatea de a dezvolta atâtea aplicații cât să satisfacă toate cerințele informaționale ale utilizatorilor. Actualmente, datorită metodologiilor și instrumentelor utilizate în dezvoltarea de aplicații-program, între cerințele utilizatorilor și implementarea aplicațiilor cerute există un decalaj ce variază, în general, de la doi la cinci ani. În al doilea rând, apariția și extinderea utilizării unor echipamente puternice, pe care se poate executa programe cu o interfață prietenoasă, generalizarea limbajelor de interogare a bazelor de date, a instrumentelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de ceea ce nu știu. În acest sens, este considerată antologică afirmația făcută de fostul director general executiv al companiei Hewlett-Packard, Lewis Platt: „Dacă firma HewlettPackard ar fi conștientă de ceea ce știe, am putea deveni de trei ori mai profitabili.” Asemenea decalaje de cunoaștere, care se regăsesc atât în cazul subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
realizează și se livrează valoarea așteptată de către stakeholderii organizației. Învățarea este considerată una dintre modalitățile importante prin care se poate construi organizația bazată pe cunoaștere și pentru care liderii sectorului public au o responsabilitate foarte mare, având în vedere reducerea decalajului față de țările dezvoltate. Generarea și utilizarea cunoștințelor nu este un lucru simplu, așa cum se întâmplă cu majoritatea resurselor intangibile. Imaginea sau reputația organizației, cultura organizațională sunt doar câteva exemple de domenii în care liderii din administrația publică întâmpină dificultăți substanțiale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză”, „Rampa”, „Flacăra”, „Insula”, „La Revue roumaine”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Actualitatea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la „remorca simbolistă” a lui I. Minulescu. În ritmul indecis al unui temperament elegiac, versul învățăcelului urmează când cadențele discursive ale micului romantism
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
de față. Datele de fundal Primii ani de după declanșarea independenței statului Israel, în 1948, au fost marcați de numărul mare de imigranți sosiți din multe țări, mai ales în curs de dezvoltare. Una dintre cele mai interesante abordări ale rezolvării decalajului cultural-educațional dintre imigranți și localnici a fost teoria „învățării de reabilitare” a lui Carl Frankenstein (1970a, 1970b). În termeni concreți, problema celor „defavorizați” a devenit evidentă prin anumite diferențe semnificative în ceea ce privește succesul școlar și motivația academică, precum și varietatea de patternuri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
copiii proveniți din familii cu o educație socio-economic scăzut (sau adesea analfabeți), sosiți din țări din Orientul Apropiat sau Africa de Nord. Profesori, administratori și specialiști influențați de experimente educaționale din alte părți ale lumii, au propus diverse analize și remedii ale decalajului educațional din sistemul de învățământ (vezi, spre exemplu, Amir, Sharan și Ben Ari, 1984; Eshel și Klein, 1995; Klein și Eshel, 1980). Integrarea a fost politica cel mai des adoptată de instituțiile de învățământ public din Israel pentru a le
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
le oferi șanse egale tuturor elevilor. Frankenstein, o autoritate proeminentă în domeniul educației, a propus însă un program pedagogic original și controversat care, în practică, a dus la segregarea elevilor defavorizați în săli de clasă separate. Conform conceptualizării sale teoretice, decalajul educațional era un sindrom al „retardului secundar” cauzat de mediile sărace ale imigranților, de statutusul socioeconomic scăzut, de familiile. Pentru a repara „inteligența afectată” a elevilor, credea Frankenstein, era necesară „predarea de reabilitare”. În consecință, el a elaborat o metodă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viață ale vorbitorului. Acest lucru poate avea loc chiar și atunci când vorbitorul nu este efectiv conștient de ceea ce se petrece sau când neagă încărcătura emoțională a episodului. Măsurătoarea noastră poate fi, de asemenea, utilizată în medii terapeutice pentru a identifica decalajele dintre vorbirea detașată și nivelurile ascunse de emoționalitate. În mod similar, măsurătoarea ar putea fi folosită pentru evaluarea gradului în care pacienții sau intervievații sunt conectați la propriile emoții. Remarci de final În capitolul de față am pus accentul pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sintetizarea multiplelor tendințe ale mișcării ideilor care au dominat veacul al XVIII-lea. Asupra acestui din urmă timp istoric am dorit să insist pentru a desluși dialogul dintre Orientul și Occidentul european, astfel încât să evidențiez o realitate în care, alături de decalaje (deseori reamintite în retrospectivele istoriografice), își fac simțită prezența eforturile deosebite întru restabilirea echilibrului continental (cel puțin la nivel spiritual), eforturi nu întotdeauna încununate de succes, dar care au constituit pași importanți în revenirea culturii centro-răsăritene la masa comună a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
precizăm doar că: - cartea de identitate, după cum indică și numele său, poate arăta faptul că subiectul trece printr-o criză de identitate, simte nevoia de a ști cine este, de a se situa cu precizie în raport cu ceilalți. Este probabil în decalaj față de rolul pe care trebuie să-l joace și aspiră să se afirme pentru ceea ce este cu adevărat, și nu pentru ceea ce se așteaptă de la el; - pașaportul, servind la intrarea sau la ieșirea de pe teritoriul național, simbolizează dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
promptă a informațiilor și reprezintă una dintre calitățile informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la întrebarea: De ce acum?, este unul dintre semnele manipulării (C.F. Popescu, 2002, p. 19). Cine și ce anume conferă unui fapt valoare de actualitate? De ce decalajul temporal constituie neapărat un semn al manipulării? Actualitatea este un atribut al prezentului? Descoperirea unei gropi comune la Kosovo (să zicem) ține de prezent sau de trecut? Pentru a simplifica lucrurile, trebuie să luăm în discuție elementele constitutive ale actualității
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mi-ați da?”. (7) Un procedeu total inacceptabil de creare a umorului este ca ziaristul să obțină de la interlocutor un interviu obișnuit, cu întrebări banale despre viață sau profesie, și, ulterior, ziaristul să modifice flagrant întrebările. Va rezulta astfel un decalaj absurd și ridicol între răspuns și întrebare, iar interlocutorul va fi pus (fără voie) într-o postură cel puțin rizibilă. De pildă, înlocuind întrebarea („Care era imaginea dumneavoastră la 6 ani?”) cu alta („Ca filosof, ce imagine aveți despre sine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ce poate fi construit. Standardizarea aduce după sine o compatibilizare a sistemelor economice, financiare, educaționale, informaționale. Construirea unor spații politico-economice integrative (Uniunea Europeană!) presupune o standardizare, respectiv o virtualizare a unor ansambluri ce se fac și se refac necontenit, indiferent de decalaje temporale sau spațiale. Organizarea virtuală a unui ansamblu existențial comportă o serie de caracteristici ce trebuie avute în vedere: potențialitatea de a intra în legătură sau în „sinergie” informațională cu un număr mare de parteneri, fiecare aducând cu sine percepții
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau mijloace de facilitare a educației, asistăm astăzi la o anumită autonomizare a acestora în strategiile de realizare a formării ca atare. Cum însă nu toate școlile sau comunitățile locale pot susține financiar sau strategic evoluțiile din câmpul informatizării, apar decalaje evidente și inegalități, inclusiv la noi în țară, în ceea ce privește accesul și implementarea formelor noi de realizare a educației. Trebuie spus că aceste evoluții implică o serie de costuri ridicate, o expertiză și o experiență de calibru, o înaltă calificare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și strategiile publicitare, prin concurența fățișă, prin cadrele juridice subsecvente, promotorii NTIC creează punți de acces la beneficii, care, departe de a fi accesibile pentru toți, creează sau adâncesc inegalități. De aceea, una dintre prealabilele virtualizării formării rezidă în diminuarea decalajelor, în crearea premiselor unui acces egal la astfel de instrumente. Ivirea noilor ancadramente formate din dispozitivele mediatice (internet, CD-uri, videoconferințe etc.) va conduce la o recontextualizare a sistemului de învățământ. Spațiul școlar trebuie să fie permisiv și pregătit pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la reconstrucția analizei în domeniul sociouman din perspectiva discursului critic. Pentru a se realiza acest ciclu, ar fi necesară îndeplinirea câtorva condiții (Calas, 1987, în Boje et al., 1996): - cooptarea unui ansamblu de discipline și realizarea unui demers integrat; - reducerea decalajului dintre „enclavele științifice” (elitele) și alte arii ale societății; - luarea în considerare a vocilor marginale, excluse, a căror prezență în teoria și metodologia științelor socioumane a fost respinsă anterior. f) Teoria relaționalistă propune decentrarea de pe substanță în favoarea relațiilor. Forma cunoașterii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
terorismul, vulnerabilitatea sistemelor de transport la atentatele teoriste, accesarea sistemelor de informații confidențiale, afectarea imaginii țării, agresiunea economico-financiară, provocarea deliberată de catastrofe ecologice etc. Factorii de risc cu impact estimat major țin de principiul proximității și se referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp. 4-7). Dincolo de aceste influențe non-realiste, se remarcă și interesul preluat din documentele similare occidentale pentru fenomenul globalizării, așa cum este el structurat sectorial, accentul căzând
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac parte, alături de delegațiile celor nouă state participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering Committee - ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Domenii de acțiune: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe (gender). Agenția de Implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și politicilor viitoare ar putea să se concentreze pe aceleași domenii, abordate insuficient pentru a reduce semnificativ decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Acesta este un obiectiv al Deceniului. La fel de importantă este investiția în capacitatea administrativă a autorităților naționale, regionale și locale, cu scopul de a putea aborda problemele majore, de exemplu, dezvoltarea de oportunități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reabilitarea școlilor din mediul rural, prin alocarea unor sume importante atât din finanțări interne, cât și din programe ale Uniunii Europene și Băncii Mondiale, deși rezolvă multe dintre situațiile dificile, nu sunt încă suficiente pentru rezolvarea tuturor problemelor referitoare la decalajul dintre învățământul rural și cel urban. Ele vor trebui completate de măsuri eficiente și în viitor. Se aproximează că acest obiectiv esențial pentru incluziunea copiilor și viitorilor tineri/adulți în procesul educațional de formare va putea fi atins, dacă se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dificil, arthrosis - articulație; engl. dysarthria) - Tulburare motoare întâlnită la nivelul organelor fonoarticulatoare: limbă, buze, văl palatin. Se manifestă sub forma articulării defectuoase a cuvintelor, deși conținutul limbajului și înțelegerea sensului cuvintelor sunt în limite normale. Altfel spus, există un mare decalaj între vorbirea expresivă, profund afectată, și vorbirea impresivă, conservată mai bine, permițând o înțelegere mai bună a comunicării verbale. DISCERMĂMÂNT (< fr. discernement, cf. it. discernimento) - Capacitatea de a aprecia corect intenția și motivația acțiunii, de a gândi înainte de începerea acțiunii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
după portar. Ce zici dacă ne vedem un pic mai târziu? ― Păi, hai să stabilim, îi zice Ben, uitându-se la ceas. Nu sunt sigur c-o să fiu în stare de ceva diseară, simt deja cum mă cuprinde oboseala din cauza decalajului de fus orar. ― Bine, spune Simon, care nu se simte nici el prea bine. Dacă mă expediezi în seara asta, atunci mâine, după ce facem interviul, trebuie să ieșim la o băută ca lumea. ― Așa facem, spune Ben zâmbind. ― De acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
circulă prin televiziune, el nu face nici un comentariu. La fiecare aproximativ douăzeci de minute sau așa ceva, unul dintre ei se ridică, se duce la bar și mai ia un rând pentru toți. La zece, cameramanul începe să caște. ― Al naibii decalaj orar, spune el, frecându-se la ochi. Eu am plecat. ― Cum a rămas? îl întreabă Simon pe Ben. Mai vrei să mergi în localul ăla al lui Schwarzenegger? ― Nu prea cred, spune Ben, care s-a molipsit de la căscatul cameramanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]