10,827 matches
-
Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective: a) examinarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și în procedura legislativă la Camera decizională, a inițiativelor legislative necesare în vederea armonizării și alinierii legislației cu incidență asupra procesului de aderare la OCDE, aflate în procedură parlamentară, precum și a celor care urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfășurării activității Comisiei; ... b
HOTĂRÂRE nr. 5 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266347]
-
la OCDE, aflate în procedură parlamentară, precum și a celor care urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfășurării activității Comisiei; ... b) elaborarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și în procedura legislativă la Camera decizională, a rapoartelor asupra inițiativelor legislative prevăzute la lit. a) ; ... c) îndeplinirea activităților necesare în vederea participării parlamentarilor români la lucrările rețelei interparlamentare a OCDE; ... d) activități de diplomație parlamentară în scopul promovării candidaturii României la organizație. ... Articolul 2 (1) Comisia
HOTĂRÂRE nr. 5 din 28 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266347]
-
pentru apele costiere și tranzitorii. Acest index va fi adaptat conform cerințelor ecologice ale râurilor și construit pe baza eventualelor evaluări in situ. Aceste date vor fi incluse într-o bază de date la care vor avea acces toți factorii decizionali. Habitatele vor fi cartate în vederea realizării unor hărți GIS care să evidențieze arealul actual de răspândire a speciei și, totodată, habitatele vor fi catalogate în funcție de statusul acestora identificat in situ conform normelor aflate în vigoare. A.2.2. Determinarea
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
a unui fragment din înotătoarea caudală sau anală), în vederea analizării ADN-ului mitocondrial, ADN-ului nuclear, precum și analizării întregului genom, obținând astfel un set de date care vor contribui la alcătuirea unui volum informațional care să faciliteze factorilor decizionali în vederea hotărârii unor decizii care să susțină conservarea acestei specii. Totodată, genele identificate și analizate vor fi încărcate în cadrul bazei de gene NCBI. A.11.2. Stabilirea gradului de eterogenitate a populațiilor Având în vedere acțiunile anterioare, determinarea gradului de
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
ghid, publicate pe site-ul MFTEȘ pentru asigurarea principiului transparenței. ... 8. TRANSPARENȚĂ Transparența proiectului de act normativ, a ghidului specific și a modificărilor ulterioare ale acestuia va fi asigurată potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, fiind publicat pe site-ul MFTES, https://www.mfamilie.gov.ro/. Orice modificare a prezentului ghid va fi făcută de MFTES cu solicitarea opiniei Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național PNRR, și a Comisiei Europene. Beneficiarul
GHID SPECIFIC din 1 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263757]
-
exista întotdeauna. Totodată, s-a arătat că, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Pentru acest motiv s-a statuat că rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, s-
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
a fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 și a cadrului instituțional de coordonare, gestionare și control al acestor fonduri, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, aprobată prin Legea nr. 277/2021, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din
ORDIN nr. 1.777 din 3 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267607]
-
autorizare/atestare personal, supraveghere în domeniul feroviar și transport cu metroul, de autorizare a liniilor ferate industriale, precum și cu alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare aplicabilă. (2) ASFR este independentă, în ceea ce privește organizarea, structura juridică și procesul decizional, față de orice operator de transport feroviar, administrator/gestionar de infrastructură feroviară, solicitant sau entitate contractantă și de orice entitate care atribuie contracte de servicii publice. (3) ASFR, în calitate de autoritate responsabilă cu acordarea licențelor de transport feroviar, nu furnizează
HOTĂRÂRE nr. 309 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266722]
-
1) - (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 90^1 (1) În structura Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități funcționează: a) Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară, cu activitate decizională în soluționarea contestațiilor la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, emise potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (4), și de coordonare metodologică și monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap; ... b) Secretariatul
LEGE nr. 96 din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267163]
-
și digitală. Activitățile specifice aferente acestei lucrări sunt în concordanță cu PNRR în cadrul jalonului nr. 405 din CID (nr. 405 „Platforma IT operațională de monitorizare a inovării în administrația publică“), în cadrul reformei 1. Creșterea predictibilității și eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și de analiză a impactului la nivelul Guvernului și ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterii calității consultărilor publice la toate nivelurile administrației. Această activitate sprijină necesitățile fundamentale care vor
ACORD din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267171]
-
recomandări pentru o strategie practică menită să sprijine România în elaborarea Strategiei naționale de inovare în sectorul public. • Activitatea 1.3. Colectarea de feedback referitor la recomandările privind strategia Recomandările vor fi transmise pentru comentarii din partea României, inclusiv cu factorii decizionali cheie, pe o perioadă de 1 săptămână. După acest proces de feedback, OCDE va rafina și va finaliza recomandările. • Activitatea 1.4. Eveniment de lansare a strategiei de inovare OCDE va sprijini România în dezvoltarea de rezumate și materiale de comunicare
ACORD din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267171]
-
prin reprezentanții la nivel național, și la întocmirea programului de transport, pentru respectarea principiului simetriei și respectarea drepturilor recunoscute de lege. Consideră, de asemenea, că eliminarea transparenței la întocmirea proiectului programului de transport încălcă prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. fiind organismul specializat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru transportul rutier, respectiv un organism al administrației centrale. Prin urmare, ordinul restrânge drepturile recunoscute organizațiilor patronale de Constituția României la art. 9 și încalcă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
publică, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. fiind organismul specializat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru transportul rutier, respectiv un organism al administrației centrale. Prin urmare, ordinul restrânge drepturile recunoscute organizațiilor patronale de Constituția României la art. 9 și încalcă principiului transparenței decizionale în administrația publică centrală, ceea ce constituie în mod clar o îndoială serioasă cu privire la legalitatea acestui act administrativ. Exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege, iar nu prin ordin de ministru și doar dacă se impune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
și înscrisurile depuse de reclamantă, nu se regăsește decât o înșiruire de motive în perspectiva unor aspecte de ordin economic și social, și în niciun caz norme și cazuri incidente în susținerea cererii de anulare. Chiar și din perspectiva transparenței decizionale privind actele administrative, Ministerul Transporturilor a afișat în data de 7 august 2018 proiectul de ordin însoțit de un referat de aprobare, ocazie cu care pe parcursul procesului de consultare/dezbatere publică au fost luate în considerare o parte dintre propunerile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
că aceste modificări, stabilite prin OMT nr. 1.824/5.12.2018, nu vin în contradicție cu prevederile altor acte normative ca: Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, Legea nr. 62/2011 privind dialogul social și Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, din contră, sunt în acord cu spiritul acestor reglementări și protejează mai bine drepturile și interesele legitime la toți cei care doresc să contribuie prin propunerile lor, prin activitatea lor la modernizarea transportului rutier de persoane și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
la propuneri la întocmirea proiectului programului de transport, fiindu-le apărate drepturile și interesele legitime. Împrejurarea că elaborarea proiectului final nu mai este condiționată de consultarea organizațiilor patronale reprezentative la nivel național nu este de natură să încalce principiul transparenței decizionale la nivelul administrației publice, în condițiile în care, cu cel puțin 150 de zile înainte de expirarea valabilității programului de transport interjudețean, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. afișează pe site-ul instituției proiectul de program de transport. Odată afișat acest proiect
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
pe site-ul instituției proiectul de program de transport. Odată afișat acest proiect, orice persoană interesată, chiar și organizațiile patronale pot formula propuneri și sugestii în vederea redactării formei finale. Astfel, conform art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională: (2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
la organizațiile patronale. Dând posibilitatea tuturor persoanelor interesate, organizații patronale, operatori de servicii de transport, autorități locale sau persoane fizice, să participe la elaborarea programului prin consultare, norma legală criticată, contrar opiniei reclamantului, a lărgit sfera persoanelor implicate în procesul decizional, în condițiile în care există mai multe organizații patronale unele cu interese economice concurente, dar și operatori care nu sunt afiliați la vreo astfel de organizație. Acest fapt este confirmat și de dispozițiile art. I pct. 16 din Ordinul nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
au înaintat propunerea legislativă Biroului permanent al Camerei Deputaților. În cadrul procesului legislativ de adoptare a legii criticate, propunerea legislativă a fost trimisă Senatului, apreciindu-se, în mod neconstituțional, că acesta ar fi Camera de reflecție, iar Camera Deputaților Cameră decizională. În consecință, autoarea excepției susține că procedura legislativă a fost viciată, întrucât propunerea legislativă trebuia să fie supusă spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Senatul fiind Camera decizională. Or, nesocotirea criteriilor de partajare a competențelor celor
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
fi Camera de reflecție, iar Camera Deputaților Cameră decizională. În consecință, autoarea excepției susține că procedura legislativă a fost viciată, întrucât propunerea legislativă trebuia să fie supusă spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Senatul fiind Camera decizională. Or, nesocotirea criteriilor de partajare a competențelor celor două Camere determină neconstituționalitatea legii astfel adoptate. Față de această situație, în raport cu dispozițiile art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție, se solicită constatarea neconstituționalității procedurii legislative care a stat
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
solicită constatarea neconstituționalității procedurii legislative care a stat la baza adoptării Legii nr. 186/2017. ... 7. În ceea ce privește încălcarea principiului bicameralismului Parlamentului, se arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că „modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului“ (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). În cauză, analiza comparativă a conținutului normativ al formelor
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
bicameralismului“ (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). În cauză, analiza comparativă a conținutului normativ al formelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților) relevă diferențe semnificative, având în vedere că Senatul a respins propunerea legislativă care privea exclusiv modificarea art. 78 alin. (1), (1^2) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și introducerea alin. (2^1) la același art. 78 din
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în ceea ce privește Legea nr. 186/2017, respectiv a propunerii legislative depuse, a formei discutate în Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, rezultă că, deși există deosebiri de conținut între forma votată de prima Cameră sesizată și forma adoptată de cea de-a doua Cameră, acestea nu sunt majore. Este păstrat obiectul esențial al propunerii legislative, iar legea adoptată de Camera Deputaților
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
un obiect de reglementare circumscris dispozițiilor art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție. În consecință, în mod corect, propunerea legislativă a fost supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, și, ulterior, Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, potrivit art. 75 alin. (1) teza a doua din Constituție. ... 21. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se mai susține că se încalcă principiul bicameralismului, întrucât Legea nr. 186/2017 a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]