KorAP: Find »[drukola/base=declin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...253 >

6,321 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550

ale lumii, fără ca împăratul să reacționeze la sosirea negustorilor olandezi veniți în Oceanul Indian pentru a-și vinde mărfurile la Canton. Totuși, în jurul anului 1775, după un secol și jumătate de la instalarea sa, a cincea formă de piață dă semne de declin, ca și cele dinaintea ei și din aceleași motive: navele de război olandeze nu mai sunt cele mai puternice; mările nu mai sunt sigure pentru ele; apărarea drumurilor comerciale costă din ce în ce mai mult Țările de Jos; energia utilizată de industriile lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
exasperare. Războiul amenință tot continentul. Armatorii și apoi cei mai buni oameni de finanțe olandezi părăsesc Țările de Jos și se îndreaptă spre Londra, ajunsă între timp un oraș mai sigur și mai dinamic. Ca întotdeauna, o criză financiară ratifică declinul unei „inimi”. în 1788, băncile din Țările de Jos dau faliment: în ajunul Revoluției franceze, „inima” capitalismului traversează definitiv Marea Nordului pentru a se instala la Londra, unde democrația și piața avansează în același ritm. Londra, 1788-1890: forța aburului Anglia stăpânește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
câte puțin. O lecție pentru viitor: statul autoritar creează piața, care, la rândul ei, dă naștere democrației. Pentru prima dată, „inima” Ordinii economice este și capitala imperiului dominant din punct de vedere politic și militar. Țările de Jos sunt în declin; Franța și Germania rămân înțepenite în „mediu”, alăturându-li-se Statele Unite după descoperirea minelor de aur din California. Ordinea economică pătrunde mai adânc în Asia: începând cu 1857, armatele britanice iau locul Companiei Indiilor Orientale și controlează nemijlocit India. în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
nu frânează mobilitatea de care are nevoie, acolo unde burghezia poate căpăta puterea fără a fi nevoie să trimită la ghilotină nobilimea. începând din 1880, o teribilă recesiune face ravagii în nordul Europei, din Islanda până în Polonia, și se adaugă declinului englez; ea provoacă cea mai mare deplasare de populații din Istorie de la începuturile sedentarismului: între 1880 și 1914, 15 milioane de europeni, adică a cincea parte din populația continentului, care dețin o treime din sumele de bani economisite în întreaga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
ori mai puține automobile decât America, deși, cu numai șapte ani înainte, producția celor două țări era egală. Ford produce 250 000 de automobile și deține aproape jumătate din piața americană; Anglia, încorsetată în imperiul ei, incapabilă să iasă din declinul său financiar, nu produce decât 34 000 de vehicule, Germania - 23 000, Franța - 45 000, iar Statele Unite - 485 000. Jocurile erau făcute. Motorul creșterii este acum, în mod evident, unul american, atât în privința automobilului, cât și a industriei petroliere. Piața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
cresc. Apare apoi inflația, care, reducând valoarea datoriilor, reduce în același timp cuantumul îndatorării, ceea ce relansează și accelerează inflația. în acest caz, creșterea șomajului și sărăcirea unei părți a populației agravează insecuritatea. în 1980, Statele Unite par să fie în pragul declinului: ele pierd primul loc în lume în privința exportului de automobile; aportul lor pe piața mondială a mașinilor-unelte scade de la 25% în 1950 la 5% în 1980, în timp ce Japonia, o nouă putere, înregistrează o creștere de la 0 la 22%. Datoria externă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
dezvoltare ce nu a mai fost atins vreodată în istorie. începând din 1985, exporturile reprezintă din nou 13% din PIB-ul mondial, procentaj nemaiatins din 1913. Raporturile de forțe se modifică: luate în ansamblu, Statele Unite stagnează, Europa se află în declin, iar Asia - în ascensiune. Creșterea anuală depășește în 2006 7% în Asia, ceva mai puțin în Statele Unite și mult mai puțin în Europa. Din 1980 până în 2006, PIB-ul Asiei a crescut de patru ori, cel al Chinei de trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
Viitorul, ce pare a-i surâde la infinit Americii, ar trebui totuși să țină cont de lecțiile trecutului. într-adevăr, el ar trebui să semene, în bine și în rău, cu acesta: cea de-a noua formă ar intra în declin și ar urma o a zecea, consecință a răsturnărilor geopolitice, economice, tehnologice și culturale cristalizate în jurul unei noi „inimi” și statuând condiția altor învinși. Istoria trecutului va ajuta la trasarea contururilor acestui viitor, la punerea în evidență a pericolelor, tocmai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
cuvinte. Numai că, de la un an la altul, de acum până în 2030, cea de-a noua „inimă” va avea de înfruntat, ca și precedentele, dificultăți globale asemănătoare celor evocate în capitolele anterioare, precum și provocări specifice din ce în ce mai costisitoare, care vor antrena declinul și apoi dispariția celei de-a noua forme. Provocarea va veni mai întâi din partea întreprinderilor virtuale; dacă internetul este astăzi, fără excepție, o colonie americană în care se vorbește engleza și ale cărei resurse sunt drenate spre patria-mamă, acest al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
de amenințată ar fi fost, nu putea să dispară și că „inima” din acel moment va rămâne pentru totdeauna capitala lumii. Deseori, puterea a trecut chiar în alte mâini, fără să-și fi dat seama cineva din „inima” aflată în declin sau din jurul ei de acest lucru: foștii stăpâni continuau să creadă că ei dominau lumea cu produsele și cultura lor, cu diplomația și cu armatele lor, când, de fapt, ei intraseră într-o ireversibilă decadență, iar alții le luaseră deja

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
vor afla în fruntea ei de-acum încolo cel puțin douăzeci de ani. O mânie laică, având un fundament cât se poate de rațional. Ura împotriva unei „inimi” nu se dezlănțuie când aceasta este la apogeu, ci când intră în declin. Așa s-a întâmplat cu toate „inimile” anterioare și aceasta va fi și soarta imperiului american. Triumfător în momentul căderii Zidului Berlinului, Washingtonul a devenit deja principala țintă a unor critici la adresa globalizării și a democrației de piață. Se va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372

Străzile erau largi și pustii. De două sute de ani orașul era pe moarte, dar casele aveau încă măreția din vremurile bune. În ele își duseseră viața calmă și prosperă negustorii bogați, care-și trimiteau mărfurile până în Indiile îndepărtate, iar în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte o moară de vânt și pe care pășteau alene vaci negre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296

mai interesant și se pierde cu totul în el. # Toamna a avut dintotdeauna multe pe conștiință, mai ales când e resimțită de un om încă tânăr. Bătrânii se gândesc deja mereu la moarte, tinerii numai toamna, când are loc un declin general al plantelor și animalelor. Rainer spune că în nopțile de toamnă magia sa personală își desface aripile. Mai târziu, pisici sângerânde, în lanțuri, își ling de pe blana rănită un țipăt ce răzbate din șură. Asta e o poezie. Involuntar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
mașina lui personală pe care, de fapt, familia nu și‑o poate permite. Tatăl n‑are nici o bază materială, în schimb are principii și a fost deja condamnat o dată pentru faliment fraudulos. Îi vine foarte greu să se împace cu declinul său personal, care nu mai poate fi evitat, și își face iluzii din nimic. Se împacă însă foarte bine cu ideea că fiul său minor conduce fără carnet. Principalul e să aibă mașină, părere pe care o împărtășește și Rainer

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242

cam ca un sentimental. Îmi dau seama că nu ai copii. Așa că dă-mi voie să îți clarific un lucru, Herr Gunther. Copiii sunt reflectarea bătrâneții. Sunt cel mai rapid mod de a îmbătrâni pe care-l cunosc. Sunt oglinda declinului cuiva. A mea, mai ales. Câinele căscă și sări din poala ei de parcă mai auzise asta de nenumărate ori. Ajuns pe podea, se întinse și fugi la ușă, unde se întoarse și se uită înapoi, în așteptare, la stăpâna lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
lui Iehova, homosexualii și amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, și pe larg - despre unele dintre lucrurile care-i făceau plăcere - pianul și violoncelul, scrima, cluburile de noapte preferate și familia lui. — Știți, noua Germanie, zise el, nu înseamnă altceva decât stoparea declinului familiei și realizarea unei comuniuni de sânge la nivel național. Lucrurile se schimbă. De exemplu, acum nu mai sunt decât 22 787 de prostituate în Germania, cu 5 500 mai puține decât la începutul anului. Sunt mai multe căsătorii, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378

decât să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă deja în proiectul epicurian. Când lumea se prăbușește, când cultura veche dispare, în ceas de crepuscul, zorile se vestesc: epicurismul înflorește într-o epocă de declin. Făurirea de sine ca singur și unic răspuns la dezintegrarea unei lumi, iată ceva ce ne face să ne gândim la alte perioade ale istoriei... Inventator al unor noi posibilități de existență, creator al unor noi virtuți, propagator al unor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893

de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit în burgul târziei noastre nunți; Și în stăruitorul declin, chiar tu renunți Să întîrzii pe culmea posomorâtă. Poate El doar să mai rămână... el, somptuosul crin Al formei care urcă și se desprinde, parcă. De malul apei unde tot gândul tău se-mbarcă Îndurerat, nesigur și silnic Lohengrin... Sfielnic

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
Prelunga nechezare a lumei fecundate... - Tu nu știi încă? Imnul tumulturilor vii Nici zid și nici tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
până sub corturile atîtei supunătoare frumuseți se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale mărilor se imprimă în asimptotic declin. Să descuiem acele încăperi oceanice... Dincolo de tronul occidental, căzut pe mările Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
a dublului, pământul în care se aruncă sămânța și cu care se rodește, impulsul vital de înălțare. ă...î În durată stăruie Dublul, - putere a Unicului ca întreg. Aceasta este puterea lui Ion Barbu de a trece dincolo de orice negură, declin ori răscruce. Nunta este un "protocol" de purificare a "infernului" uman și coborâre a spiritului într-o magnifică unitate cosmică a vieții și a eternității. ă...î "Ainsi je travaille a me rendre voyant," ar fi încheiat Rimbaud. La fel

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
poezii (Lava, Munții, Copacul, Banchizele) în "Sburătorul" în 1919, unde poetul mai publică, în același an, Pentru marile Eleusinii, Panteism, Arca, Ți-am împletit..., Umbra și Dionisiacă, în 1920, Nietzsche, Pytagora, Peisagiu retrospectiv, Fulgii, Cucerire, Luntrea, Solie, Când va veni declinul..., Râul, Umanizare și Înfrângere. Nu toate aceste poezii sunt parnasiene, privesc adică universul exterior impasibil, unele poartă și mărturisirea unui gând propriu, ajung chiar până la romantismul tiradei. De remarcat că în Dionisiacă Ion Barbu anticipează pe Blaga din Pașii profetului

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
MUNȚII ........................... 67 COPACUL ........................ 68 BANCHIZELE ................... 69 PENTRU MARILE ELEUSINII ....................... 69 PANTEISM ...................... 70 ARCA .............................. 71 ȚI-AM ÎMPLETIT ... ......... 72 UMBRA ........................... 72 DIONISIACĂ .................... 74 NIETZSCHE ..................... 75 PYTAGORA ..................... 75 PEISAGIU RETROSPECTIV 76 FULGII ............................ 78 CUCERIRE ....................... 79 LUNTREA ....................... 80 SOLIE ............................. 81 CÎND VA VENI DECLINUL ....................... 82 RÎUL .............................. 83 UMANIZARE ................... 84 ÎNFRÎNGERE .................. 85 ÎN CEAȚĂ ....................... 86 DRIADA .......................... 87 IXION ............................. 91 RĂSĂRIT ......................... 93 ULTIMUL CENTAUR ........ 93 MĂCEL ............................ 94 GEST ............................... 95 HIEROFANTUL ................ 95 CERCELUL LUI MISS ...... 96 SELIM ............................. 97 CONVERTIRE ................ 100 CÎNTEC DE RUȘINE .... 101 RĂSTURNICA ................ 104 MARIA

Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727

Succesul revoluției burgheze i-a revelat faptul că, de acum victoria comunismului este inevitabilă, această „catastrofă” urmând să reveleze esența adevărată a epocii: tirania maselor, a fricii, nu de Dumnezeu, ci de om, ruina adevărului, a moralei și a religiei, declinul omului ca ființă spirituală. Cu clarviziune remarcabilă Kirgegard surprinde exact esența spirituală, pseudoreligioasă, a comunismului. El notează: „Forța, tăria comunismului stă evident în ingredientul demonic, conținut în el, ca religiozitate, căci, demonicul conține și el adevărul, numai că e răsturnat

DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]