1,182 matches
-
vremea Ducatului Varșoviei. În conformitate cu noul statut, crucile fiecărei clase puteau fi acordate diferitelor clase de soldați și pentru diferite merite: Fiecare militar decorat, indiferent de grad sau funcție, primea un salariu anual în valoare de 300 zloți. De asemenea, militarii decorați aveau și alte privilegii, precum dreptul de preemțiune la cumpărarea unor terenuri aflate în proprietatea statului sau prioritatea la obținerea unui post de stat. Copii acelorași militari primeau puncte suplimentare în timpul examenelor la școlile de stat de toate nivelurile. Subofițerii
Virtuti Militari () [Corola-website/Science/312501_a_313830]
-
a Ordinului VÎrtuți Militarii primii soldați și ofițeri pentru faptele lor de vitejie din timpul primului război mondial și al celui polono-ucrainean. Pana în 1923, cand s-a încetat decernarea noilor medalii, au fost decorați 6.589 de militari. Cei mai multi decorați erau veterani ai războiului polono-sovietic, dar și alți veterani ai războaielor începutului secolului al XX-lea, sau ai insurecției din ianuarie. Au fost decorate cu Crucea de Argint două orașe (Lwów și Verdun) și 14 drapelele de luptă ale 14
Virtuti Militari () [Corola-website/Science/312501_a_313830]
-
G. Tutoveanu - un confrate în ale scrisului al povestitorului nostru. Credem că este de datoria noastră de a aminti că a fost unul din ofițerii de rezervă care și-a făcut în mod strălucit datoria în marele război, fiind rănit, decorat și avansat. Suntem în drept să sperăm că grație unor împrejurări mai fericite - poate reapare din nou revista culturală „Răzeșul”, a cărei operă a fost împiedecată de lipsa mijloacelor materiale”. (G. Micu Delabăsești, din „Glasul nostru”, nr. 20-22, 15 septembrie
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
un sultan zianid din Tlemcen în 1324, este în formă de patrulater având un felinar decorat cu ceramică fină și sculpturi. Galeria în aer liber nu este originală, acesta fiind adăugată în 1840, si este făcută din coloane de marmură decorate provenind de la moscheea Es Sayida (situată în piață Martirilor) demolată în timpul colonizării. .3 Moscheea Jamaa Ketchaoua este o operă unică, martoră a istoriei Casbahului. Ea a fost fondată inițial în 1446 înaintea dominației otomane, în momentul în care dinastiile berbere
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
civilă, s-a numit Cornelia Olteanu. s-a născut la data de 1 iulie 1927, la București. Și-a petrecut copilăria la Turnu Măgurele unde tatăl său, ofițer militar, era cantonat, și unde a început să creeze acuarele și oale decorate. La București a urmat cursurile lui Jean Alexandru Steriade în jurul căruia i-a întâlnit pe Aurel Cojan, Ion Mirea, Vasile Varga, Ionel Jianu, Ion Sălișteanu, Ion Bițan, Paul Gherasim, Alexandru Ciucurencu, Brăduț Covaliu, Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Dorian Szasz, Vasile
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]
-
„s” este cuvântul portughez de origine arabă pentru placă de ceramică decorată. Termenul "azulejo" desemnează o piesă de ceramică subțire, în general, pătrată, una din fete fiind emailata, rezultată în urmă coacerii unei substanțe pe bază de smalt care devine impermeabila și strălucitoare. Această fată poate fi monocromatica sau policromatică, netedă sau
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
mai mare mormânt din vale. Mormântul fiului lui Ramses II, Merenptah (KV8), a fost deschis încă din antichitate; are o lungime de 160 m, terminându-se într-o cameră mortuară care a conținut odată un set de 4 sarcofage. Frumos decorat, este deschis publicului marea parte a anului. Ultimii regi al dinastiei au construit morminte asemănătoare, mai notabil fiind KV47 al lui Siptah, care e frumos decorat, mai ales tavanul. Primul rege al dinastiei, Setnakhte, are un mormânt (KV14) care comunică
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
sa artistică, biserica este declarată monument de arhitectură, sub nr. 6820, ca patrimoniu. Accesul în incinta cimitirului, unde se afla biserica, este asigurat printr-o intrare adăpostită de un foișor de lemn. Mărginită de un ancadrament de lemn masiv, bogat decorat, ce se încheie printr-o arcuire, intrarea este formată dintr-o foaie de ușă compusă din scânduri rânduite sub forma acelor de brad. Privitor la această intrare vom reveni la timpul potrivit. Pătrunzând în incintă, în imediata apropiere, pe partea
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
adică naosul) e separată de “biserica femeilor” (adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
sud locul unei vechi intrări ce dădea tot în pronaos, azi această intrare fiind obturată cu lemne provenite de la vechea biserică distrusă în incendiul din anul 1973. Din pronaos se poate ajunge în naos printr-o trecere, de asemenea, frumos decorată. În partea superioasă a ancadramentului trecerii din pronaos în naos este ușor rotunjit, părțile laterale fiind demarcare în exterior cu un brâu de forma unei frânghii. Din același tip de decorație se formează, chiar deasupra intrării, o cruce cu brațul
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
omonim, comuna Hilișeu-Crișan, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată probabil în secolul 18 în Pomârla și mutată în anul 1813 pe locul actual. Se distinge prin structura de lemn cu poală dublă, bine conservată, turn-clopotniță peste intrare, portal decorat, tăiat trilobat și o frumoasă catapeteasmă de secol 18. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este o biserică călătoare. Vechimea ei merge probabil până în secolul 18. Ea a fost întâi ridicată în satul Pomârla
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
prizonieri de război, ca și toți soldații ruși ai generalului Stoessel. După sfârșitul războiului, a fost repatriat în Rusia. A obținut patru decorații pentru eroismul dovedit, inclusiv Crucea Sf. Gheorghe, care l-au făcut să fie soldatul evreu cel mai decorat din întreaga Rusie. În anul 1906 el a devenit primul evreu din Armata Rusiei care a primit brevetul de ofițer în rezervă, într-o perioadă în care acest post era în mod normal strict interzis evreilor. Aceasta este o mărturie
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
făcut o descriere a construcției, susținută cu relevee detaliate, într-un studiu dedicat bisericilor de lemn cu o singură streașină din Maramureș. Biserica a fost datată dendrocronologic în 1997. Într-un studiu ulterior Alexandru Baboș a publicat releveele ușii, ferestrei decorate, prestolului și a analizat trăsăturile constructive fundamentale ale lăcașului. Din primele studii s-a înrădăcinat datarea din 1532 făcută de Tit Bud . Datarea s-a datorat probabil citirii greșite a inscripției de pe ușă, deși Ioan Bârlea a făcut în 1909
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
dintre bârnele pereților, cheotorile netede trec spre console ieșite în trepte sub streșini. Dincolo de funcția lor practică de a descărca greutatea acoperișului aceste console se îmbină spectaculos ca niște aripi sculptate. Consolele și funia, împreună cu portalul bogat sculptat și fereastra decorată, dau un caracter aparte acestei bisericuțe de lemn. În interiorul navei, în dreptul soleei, se poate observa un lemn prins cu cuie de lemn pe peretele sudic, la înălțimea uni stat de om. Acestuia îi corespunde pe peretele nordic o adâncitură în
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
impresionează prin zveltețea sa, având o bază tetragonală și patru niveluri suprapuse, care se retrag succesiv până la ultimul nivel. La primul nivel (parter), se află intrarea în curtea bisericii pe sub o boltă. Această intrare are o poartă din fier forjat decorat. De o parte și de alta a bolții se află două încăperi, în care se intră din curtea bisericii. La primul etaj se află o singură încăpere, cu două ferestre - una pe latura nordică și una pe cea sudică - arcuite
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
neutră. Mai târziu, Israelul a acordat mai multor membri ai rezistenței care au participat la acțiunea de salvare titlul de „Drept între popoare”. Ca urmare a cererii unanime a luptătorilor, salvatorii au fost oficial recunoscuți ca un grup organizat și decorați colectiv. Un alt succes al rezistenței daneze a fost subminarea rețelei feroviare din țară în perioada imediat următoare a Zilei Z, acțiune care a întârziat deplasarea trupelor germane din Danemarca spre Franța. Până la sfârșitul războiului, cu prețul jertfei a aproximativ
Rezistența daneză () [Corola-website/Science/310710_a_312039]
-
a ducelui de Braganza. Carol a prezidat de asemenea cel mai mare "auto de fe" din istoria Inchiziției spaniole, în 1680, în care 120 de prizonieri au fost judecați și 21 condamnați la moarte prin ardere. O carte mare, bogat decorată, a fost publicată pentru a celebra evenimentul. Către sfârșitul vieții sale, în ceea ce a fost unul dintre puținele gesturi independente ale sale ca rege, Carol a creat o "Junta Magna" (Mare Consiliu), pentru a examina și investiga Inchiziția spaniolă. Raportul
Carol al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310732_a_312061]
-
plăteau pentru a fi speriați sunt greu de stabilit, dar se crede că acestea au fost mai intâi folosite în scopul strângerii de fonduri de către Junior Chamber International (Jaycees). Acestea includ case bântuite, labirinturi de porumb și plimbări în vehicole decorate specific sărbătorii, iar nivelul de complexitate al decorațiilor a crescut odată cu industria Halloweenului. În Statele Unite, aceste parcuri de distracție cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari în fiecare an și atrag aproape 400.000 clienți, cu toate că tendințele
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
între care se află opt elemente curbilinii metalice. Ancadramentul are la partea superioară o pisanie cu caractere chirilice. Pe părțile laterale ale ancadramentului sunt dispuse simetric câte două rozete mari, cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
exprimă robustețete, prin forme puternice, profile și decorații sobre. Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronologică apărut în perioada arhaică dezvoltându-se în coloniile din Asia Mică și în insulele din Marea Egee. Față de doric, ionicul este mai bogat decorat și are proporții mai elegante. Ordinul corintian apare la sfârșitul perioadei clasice, în Asia Mică, și este caracterizat ca fiind o expresie a bogăției decorative și a eleganței. El se aseamănă în mare parte cu ionicul, doar capitelul este mai
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
mai elegante. Ordinul corintian apare la sfârșitul perioadei clasice, în Asia Mică, și este caracterizat ca fiind o expresie a bogăției decorative și a eleganței. El se aseamănă în mare parte cu ionicul, doar capitelul este mai înalt și mai decorat. Doricul-platforma pe care este așezat templul are mai multe trepte înalte, iar coloana este așezată direct pe stilobat(ultima treaptă a platformei), fără bază, are fusul tronconic, cu sau fără caneluri (șențulețe verticale), și capitel simplu format din echină și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
având obligatoriu caneluri care sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
ar fi: ingineri, specialiști în betoane, fundații, construcții hidraulice, sisteme de încălzire, dulgheri pentru realizarea schelelor și părțile lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de apă, decoratori specialiști în mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale pentru construcția diverselor edificii romanii foloseau: lemnul, piatra și marmura. O dată cu descoperirea betonului ca material de construcție(sec II
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]