1,118 matches
-
realitatea "în sine", ci doar o realitate despre care putem ști ceva, sau chiar, în multe cazuri, o realitate căreia i-am dat formă noi înșine"24. Realitatea fiind în fluctuație constantă, tot ceea ce putem face este să operăm niște decupaje cu ajutorul gîndirii noastre, extrăgînd procese, fenomene, legi. În acest context, e limpede că nu poate exista completitudine: Nu putem ajunge niciodată la un portret exact și complet al realității"25, scrie Heisenberg. Incompleti-tudinea legilor fizice este deci prezentă la Heisenberg
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
consolida deprinderile de folosire a riglei de măsurat, a deprinderilor de trasare. Pentru realizarea acestei lucrări vom folosi foi de desen care vor fi împărțite în pătrățele corespunzător zilelor lunii pe care vrem să o reprezentăm în calendar, diferite ilustrații ,decupaje reprezentând luna respectivă - acestea pentru a înfrumuseța calendarul . Într-o zi ,la clasa a III-a orarul poate prevedea: limba română, matematică, științe, educație tehnologică. La limba română, având lecția cu tema „Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, vom discuta cu
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de azi, asemănări și deosebiri”. Evaluarea semestrială: Limba română, științe, arte, tehnologii. Tema proiectului: „Toamna” Planul proiectului: Date științifice; Lucrări ale unor poeți și scriitori despre toamnă; articole din reviste și ziare; ghicitori, rebusuri, proverbe; fotografii, reproduceri de artă, ilustrate, decupaje din reviste, felicitări; compuneri și desene proprii; date privind lucrările agricole de toamnă; înregistrări audio și video, fotografii; Pentru evaluare trebuie stabilit timpul de lucru, elevii fiind așezați în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în față cu
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe de o parte, DEP evaluează politicile culturale; pe de alta, se ferește să evalueze politicile publice, căutând doar să înregistreze practicile, să le înserieze și să le grupeze în "tipuri" de practici (pe baza unui eșantion național, fără nici un decupaj regional). Această atitudine permite ministerului (Lang, în mod deosebit) să intervină "asupra" rezultatelor, să le conteste, chiar să le minimalizeze. Într-o sinteză a rezultatelor produse de trei anchete prealabile realizate de serviciul său, Donnat arăta că cei mai mari
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aproximativ semnificatului saussurian); * forma expresiei (suprapusă semnificantului saus-surian); * substanța expresiei (masa sonoră amorfă); *semnul lingvistic reprezintă forma conținutului și forma expresiei. Exemplul clasic utilizat pentru exemplificarea teoriei este lexicul culorilor spectrului solar: * substanța conținutului: curcubeul vizibil pe cer; * forma conținutului: decupajul instaurat în limbă (șapte părți în limba franceză: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu, roșu, dar mai multe sau mai puține în alte limbi); * forma expresiei: semnificanții corespunzători; * substanța expresiei: masa sonoră articulabilă. "Recunoașterea celor două forme, corespunzătoare celor două
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
categorii secundare (negația, opoziția, comparativul și modurile). Numele propriu corespunde din punct de vedere sintactic agentului; acest agent poate fi subiectul propoziției narative sau obiect ca în "X îl pedepsește pe Y". Semantic, numele propriu desemnează o persoană, de aici decupajul antropocentric operat de povestire (care implică necesarmente interesul uman, acțiuni produse sau suferite de indivizi antropomorfi). Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale de transmitere Aria analizei Semantica textului Contextul prin text Variantele textului Decupajul (cea mai mică unitate) Mitemul Indicele referențial Motivul (unitate tematică) Întrebarea pusă povestirii Ce însemni tu? Ce ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia Retorica Pragmatica Psihanaliza Bédier Propp Todorov Bremond
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate fi explicată de cîteva caracteristici structurale fundamentale (cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și activități idiosincratice. Sfera publică este reconstruită
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
termen este numărul de indivizi conținuți în gen, iar intensiunea numărul calităților comune indivizilor genului. FORMĂ (în corelație cu substanța) În accepția lui Saussure, termenul formă, sinonim cu structură se opune substanței ca realitate fonică sau semantică nestructurată; forma este decupajul specific operat asupra acestei mase amorfe. Forma se exprimă prin sistemul relațiilor stabilite între unitățile lingvistice; independența formei conferă statut de autonomie lingvisticii (care va avea ca obiect descrierea coerentă și exhaustivă a acestei forme). În accepția lui Hjelmslev, din
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot avea unele consecințe negative. Exceptând prima situație, toate celelalte cadraje
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul constată că "orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele decupajelor tradiționale: epoci istorice, civilizații, domenii particulare ale istoriei. (...) Fiecare perspectivă aspiră la globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre aceste perspective, capabilă să ofere o viziune globalizantă asupra omului și evoluției sale" (pp.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru proba A sunt elaborate de Centrul Național de Evaluare și Examinare și vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală în 1015 mi nute. Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație („deus ex machina“), tehnica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de lectură (Romanul adolescentului miop de M. Eliade, Insula de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui sentiment“ (Camil Petrescu). Acțiunea, motivată mai ales prin conflictele interioare, generează un desen epic complicat, nelinear, fragmentat de pauze descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Episoadele narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară). Alte „dovezi“ care validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot fi ilustrate trăsături precum desfășurarea acțiunii în timp și spațiu (în text apar repere spațiotemporale multiple: pe la mijlocul lui octombrie; zile de toamnă; vechea mea lume etc.) sau existența unui conflict (interior, cognitiv și creator). 9. Secvența citată reprezintă un „decupaj“ din lunga confesiune a personajului narator. Acesta apare în ipostază auctorială, evocând toate etapele creației. Având experiența câtorva cărți scrise deja, eroul recunoaște neliniștea inițială, urmată de frenezia creatoare, de conștiința că devine robul propriei lumi ficționale și de epuizarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
condiției umane în stihuri fără an. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia este structurată în două unități logice, marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor noi situații de învățare și experimentare, prin reorganizarea și regruparea datelor de care dispunea pentru a obține el însuși o nouă structură plastică. Demersul didactic a fost predominant inductiv și s-a întemeiat pe relația dintre exemplu și detalii, decupaj imagine completă. Ceea ce se dobîndește prin învățare creatoare are șanse mari de a se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. Tema Programului Tema de lucru a avut ca obiect modalitățile de configurare a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
solicitări. Giordan notează o dispersie a atenției în zonele foarte deschise 37. cadrul expunerii obiect și subiect: toate observațiile indică o bună înțelegere dacă același obiect este regrupat împreună cu alte obiecte ce fac referire la același subiect sau la același decupaj expozițional. Regruparea spațială așa cum este întîlnită în cazul muzeelor în aer liber permite o foarte bună ordonare a sensului informației. Alte studii au indicat o înțelegere adecvată a sensului unui obiect prin punerea în relație a artefactului în contextul din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Conjuncturi și permanențe, Cluj-Napoca, 1976; Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, 1979; Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, 1982; V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Când sensul acoperă semnul, București, 1985; Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992; Decupaje în sens, Sibiu, 1997; Cultura - o utopie asumată, Sibiu, 2000; Critica „estetică” și verdictul maiorescian, Sibiu, 2001; Teorie și metodă. Eseu despre izvoarele aventurii metodologice moderne, Sibiu, 2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
am privi nu cred că rezistăm 2 minute fără să spunem: „Ce...? Cum...? Unde...?” Clădirea se vrea a fi una sănătoasă, impunătoare, dar nu reușește nici măcar pe jumătate. Mai degrabă te sperie. Un ghemotoc plin cu de toate: turn, boltă, decupaje stranii... E structurată (cumva) pe 4 nivele, fiecare nivel având ramuri dispersate în unghiuri diferite. Se pare că la fiecare nivel planul se schimbă. Bănuiesc: a durat vreo 4 ani, iar moda se schimbă, astfel mai intervenind o modificare. Altfel
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]