6,423 matches
-
contractul de credit, se împart proporțional cu procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare sau actele adiționale la acesta. (7) După încasarea conform alin. (1) , instituția de credit comunică FGCR, în termen de 5 zile lucrătoare, sumele încasate, sumele deduse reprezentând cheltuielile de recuperare a creanței și suma finală cuvenită fiecăruia în urma distribuirii. Comunicarea va avea la bază documentele doveditoare pentru fiecare dintre sume. (8) În situația în care instituția de credit nu prezintă toate documentele doveditoare pentru sumele
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
interese, Curtea observă că, în esență, acestea sunt similare celor analizate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, precitată. Astfel, neconstituționalitatea acestor norme este susținută prin prisma unor aspecte privind interpretarea și aplicarea lor în cauza dedusă judecății, operațiuni care excedează controlului de constituționalitate. Curtea a precizat că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. ... 23. Totodată, în legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, se mai reține că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, Curtea a admis excepția
DECIZIA nr. 526 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280184]
-
derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Cu toate acestea, Curtea reține că interpretarea conținutului normelor juridice criticate, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. ... 18. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art.
DECIZIA nr. 607 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280199]
-
neconstituționalitate potrivit cărora soțul are dreptul să refuze solicitarea celuilalt soț, în situația în care solicitarea nu este justificată ori în cazul în care salariul este confidențial, Curtea a reținut că acestea constituie aspecte privind aplicarea legii la cazurile concrete deduse judecății, iar nu veritabile critici de neconstituționalitate. De altfel, în Ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese se precizează că, „în cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității veniturilor declarantului sau ale membrilor
DECIZIA nr. 689 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280451]
-
soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, în cauză, ca urmare a unei taxe judiciare de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății a devenit partajul judiciar (sistare stare de indiviziune), ceea ce include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se includ inițial pentru timbrare în
DECIZIE nr. 693 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280481]
-
792 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2016, paragraful 25, a constatat că aceste critici privesc chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a prevederilor legale la spețele deduse judecății și a respins excepția de neconstituționalitate, ca inadmisibilă. ... 14. Pentru identitate de rațiune, o soluție similară se impune și în prezenta cauză, dată fiind natura criticilor formulate, care vizează aspecte ce nu intră în competența Curții Constituționale. Astfel, pe
DECIZIA nr. 539 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278191]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii în situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna
DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286712]
-
printr-un raport emis de un organ cu atribuții de control, Curtea a reținut că aceste susțineri vizează, în realitate, o chestiune de competența instanței judecătorești, referitoare la interpretarea dispozițiilor de lege criticate și aplicarea concretă a acestora la situația dedusă judecății. De altfel, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]
-
situațiilor prevăzute de Constituție în care se poate realiza restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale și intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență și nu numai, context în care este expusă situația particulară din cauzele deduse judecății și se arată că societățile debitoare sunt dizolvate judiciar, ca sancțiune penală complementară. În contextul criticilor de neconstituționalitate, sunt menționate și prevederile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
din Codul de procedură civilă cu cele ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 și aplicarea acestora în completare, conform art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, intră în competența instanței de apel învestite cu soluționarea apelului dedus judecății, deoarece aceasta are misiunea de a determina norma juridică aplicabilă cauzei. ... 76. Este relevant faptul că procedura sesizării prealabile urmărește asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 476/2/2022, învederând faptul că, în cazuri similare, instanța a constatat că astfel de cereri sunt lipsite de interes. În opinia sa, o motivare străină de natura actului dedus judecății este cea referitoare la existența sau inexistența pandemiei pe teritoriul României. Or, astfel cum a reținut instanța de fond în Dosarul nr. 4.657/2/2021 al Curții de Apel București, declararea pandemiei de organizația mondială competentă în materie este condiția esențială
ÎNCHEIERE din 22 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285207]
-
orice intervenție aptă să schimbe modalitatea liberă de stabilire a acestuia ori dimpotrivă. Noua incriminare corespunde necesității de a ocroti în principal valoarea socială referitoare la buna desfășurare a concurenței în licitații, interpretarea și aplicarea normei penale în cauza penală dedusă judecății fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată, care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Cu privire la conținutul și
DECIZIA nr. 737 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285188]
-
sau de afaceri ori conturile - solduri, rulaje, operațiuni derulate -, serviciile prestate sau contractele pe care le încheie. ... 77. Ca atare, acest drept se naște, prin efectul legii, de la data deschiderii contului și este recunoscut titularului de cont, în ipoteza dedusă dezlegării în scopul unificării jurisprudenței, până la decesul lui. ... 78. Instituită, așadar, de lege în beneficiul titularului de cont, obligația de păstrare a secretului profesional și confidențialității asupra tuturor faptelor, datelor și informațiilor existente în bancă poate fi opusă de
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 25. Aplicând aceste considerente în cauzele deduse judecății, Curtea a reținut că agentul constatator și persoana care a săvârșit fapta contravențională sunt în situații diferite, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acționează în calitate de reprezentant
DECIZIA nr. 54 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287589]
-
resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată. ... 21. Totodată, Curtea însăși nu se poate pronunța, fără depășirea cadrului procesual specific, asupra altor prevederi legale decât cele cu care a fost sesizată. În consecință, jurisdicția constituțională nu se poate substitui autoarei excepției
DECIZIA nr. 748 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287723]
-
ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență că în cauză, ca urmare a unei taxe de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății este partajul judiciar (sistarea stării de indiviziune), cerere care include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se includ inițial pentru timbrare în art.
DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287736]
-
VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în calitate de titular al cererii de sesizare, se regăsește printre instanțele enumerate în art. 519 din Codul de procedură civilă, judecând pricina în ultimă instanță. ... 19. Soluționarea cauzei deduse judecății depinde de interpretarea ce se va da dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999, art. 84 și 89 din Legea nr. 263/2010, în clarificarea acestei chestiuni de drept. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
1) din Legea nr. 49/1999, pentru acordarea pensiei de urmaș reglementată de acest act normativ cu caracter special. ... 55. Interpretarea dispozițiilor legale menționate are aptitudinea de a influența modul de soluționare pe fond a cauzei, respectiv rezolvarea raportului de drept dedus judecății, întrucât acestea vizează aplicabilitatea unuia dintre criteriile prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru acordarea pensiei de urmaș, lege la care face trimitere dispoziția care formează obiectul sesizării. ... 56. În acest sens, în sesizare s-a arătat că problema de
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
la dispozițiile Legii nr. 263/2010, trebuie interpretate ca implicând și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 263/2010?“ ... 60. Având în vedere întrebarea astfel reformulată, elementele prezentei sesizări pun în evidență existența legăturii necesare între chestiunea de drept dedusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată. ... 61. Cât privește cerința referitoare la noutatea chestiunii de drept, aceasta reprezintă o condiție distinctă de aceea a inexistenței unei statuări a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015. ... 187. Instanța de trimitere solicită instanței supreme să dea o dezlegare situației juridice concrete specifice fondului cauzei în care s-a realizat sesizarea, respectiv aplicarea în cauza dedusă judecății a principiilor ce decurg din dreptul unional și din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale la care România este parte. Înalta Curte de Casație și Justiție nu este abilitată ca în procedura prevăzută de art. 475
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Articolul 177 al treilea paragraf trebuie să fie interpretat în sensul că o instanță națională ale cărei decizii nu sunt supuse unei căi de atac în dreptul intern trebuie, atunci când se pune o problemă de drept comunitar în cauza dedusă judecății sale, să își îndeplinească obligația de sesizare a Curții de Justiție, cu excepția cazului în care constată că problema invocată nu este pertinentă sau că dispoziția comunitară în cauză a făcut deja obiectul unei interpretări din partea Curții sau
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
la răspunderea penală la care conduce norma în discuție. Mai mult, independent de calificarea normei ca aparținând dreptului material sau celui procesual penal, Curtea Constituțională a reținut că „În măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile. Așadar, faptul că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
sus arătate, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă, în opinia autoarelor excepției, din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare, care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare în detrimentul societăților de asigurare, al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. În acest context, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, paragraful 20, Curtea a amintit jurisprudența sa, potrivit căreia înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). Totodată, așa cum a reținut Curtea în Decizia nr. 336
DECIZIA nr. 197 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287746]