2,757 matches
-
pentru a-i înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români<footnote concepție adoptată și de cunoscutul defectolog asist.univ.Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico-gestual îi face să lenevească și să nu vrea să învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
cunoscutul defectolog asist.univ.Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico-gestual îi face să lenevească și să nu vrea să învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem ce formă de comunicare putem adopta în relația cu elevul deficient de auz: • Comunicarea verbală-orală și scrisă • Comunicarea mimico-gestuală • Comunicarea cu ajutorul dactilemelor • Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico-gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) • Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
deficient de auz: • Comunicarea verbală-orală și scrisă • Comunicarea mimico-gestuală • Comunicarea cu ajutorul dactilemelor • Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico-gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) • Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
mimico-gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) • Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand în vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum-ului din învățământul de
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand în vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum-ului din învățământul de masă, a fost necesară adaptarea conținuturilor învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le întâmpină în structurarea conținutului informațional
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand în vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum-ului din învățământul de masă, a fost necesară adaptarea conținuturilor învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le întâmpină în structurarea conținutului informațional, în procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) între imagine - cuvânt
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
adaptarea conținuturilor învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le întâmpină în structurarea conținutului informațional, în procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) între imagine - cuvânt - dactilarea cuvântului - semnul corespunzător. Un rol foarte important în eficientizarea procesului instructiv-educativ îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de a realiza o corespondență între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul receptării și însușirii informațiilor. Procesul de evaluare antrenat de către trei factori principali- profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (în cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei personale, socializare) și evaluarea practică (în cazul terapiilor ocupaționale și ludice) sunt unele dintre
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
elevi; - stadiul coeziunii socio-afective care influențează dinamică grupului; - stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente în viață grupului.’ (C. Neamțu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relaționala încă de timpuriu prin implicațiile
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relaționala încă de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. P. Oléron remarcă invidia, gelozia și rivalitatea mai pregnante în grupurile mici de deficienți de auz, iar H.Herren și D. Colin (citați de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături că rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare și a lipsei limbajului. Analiza sociometrica în
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
H.Herren și D. Colin (citați de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături că rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare și a lipsei limbajului. Analiza sociometrica în grupurile de elevi deficienți de auz remarcă o varietate mai redusă de relații, opțiunile în alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării este acela de a identifica modalitățile și mijloacele de îmbunătățire a stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de activitate desfășurate cu succes de elevii din școala (Grupul Școlar „V.Pavelcu” Iași) - activitate școlară, activitate sportivă, activitate artistică - asupra stimei de sine. Ipotezele cercetării 1. Stima de sine totală este
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Terapia prin artă - modalități de comunicare în relația cu copilul deficient de auz psih. Carmen-Venera Pătruțescu CSEI “C-tin Pufan” Timișoara Terapia prin artă abordează diversele aspecte ale personalității prin mijloace artistice, al căror scop este să descopere potențialul personal și să-l folosească pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. Artterapia folosește
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
plastice pot avea un rol important în susținerea și dezvoltarea copiilor cu deficiențe senzoriale. De asemenea artă, promovată copiilor că un joc, poate fi un liant, îi poate ajuta să relaționeze mai usor între ei indiferent de gradul sau tipul deficientei. Descoperirea mijloacelor artistice ca mijloace de exprimare cât și îndrumarea copiilor cu deficiențe senzoriale de a se exprima prin intermediul artei, poate deveni un sprijin real în viața, putând avea un rol pozitiv în formarea lor umană și de ce nu, poate
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
Așteptările părinților cu copii deficienți de auz din partea învățământului înv. Anișoara Motrescu Grup Școlar Bivolărie Factorul fundamental pentru toți oamenii este familia cu toate părțile sale bune și rele de care au parte copiii în decursul creșterii lor. În familie se creează fundamentul omului matur
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
se dezvolte într-o ambianță favorabilă și să devină oameni independenți. Cu cât această sarcină este îndeplinită mai bine, cu atât mai mulți oameni vor avea parte de o viață mai bună. În vederea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu deficienta de auz este necesar ca familia, școala și comunitatea să preia responsabilitatea diferitelor atribuții pe parcursul stadiilor de dezvoltare a copiilor. O cooperare bazată pe încredere asigură integritatea lor socială. Rolul părinților ca experți trebuie recunoscut și utilizat. Comunitatea poate
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
special, pentru părinți intervenția timpurie este de regulă foarte utilă în termenii acceptării nevoii speciale ale copilului precum și datorită faptului că furnizează cunoștințe referitoare la sistem și rețeaua de sprijin. Părinții trebuie implicați în procesul educațional al copiilor lor cu deficienta de auz în calitate de parteneri cu drepturi depline. Ei trebuie motivați să se implice cu mai multă responsabilitate în procesul de luare a deciziilor și în exercitarea drepturilor lor într-o manieră mai profundă. Este necesară o cooperare mai
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
de auz ca și pentru un copil auzitor doar că nu este la fel de ușor. Există multe moduri de a exprima ceva. Vorbirea, semnele, dactilemele, gesturile naturale sau expresia feței. Unele dintre acestea se pot folosi împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă metodele de comunicare cele mai potrivite pentru copilul respectiv. Copiii trebuie lăsați să încerce diverse căi de comunicare. Necesitățile de comunicare ale unui copil deficient de auz se pot schimba cu timpul și
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
se pot folosi împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă metodele de comunicare cele mai potrivite pentru copilul respectiv. Copiii trebuie lăsați să încerce diverse căi de comunicare. Necesitățile de comunicare ale unui copil deficient de auz se pot schimba cu timpul și ei vor trebui mai târziu să fie capabili să aleagă singuri, modalitatea de comunicare. Depistarea deficienței de auz a unui copil schimbă întreaga viață a părinților. Nimic nu mai este ca înainte
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
sau chiar inexistent. Dacă protezarea a fost recomandată și s-a dat proteza, este important să fie încurajat copilul să o poarte. Deși se va începe progresiv, copilul trebuie să se obișnuiască repede să o poarte toată ziua. Cu copilul deficient de auz trebuie vorbit cât mai mult, folosind un limbaj clar și simplu. Trebuie folosite propozițiile, nu cuvinte izolate, și nu trebuie exagerat în mișcările buzelor. Implantul cohlear Pretutindeni în lume, părinții copiilor cu deficiențe de auz, își pun întrebarea
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
puternică. Ca și alte tipuri de proteze, implantul cohlear nu este un leac miraculos el necesită apoi un proces de reabilitare lung și anevoios, operația fiind și destul de costisitoare. Bibliografie: Ghid pentru părinții copilului surd Îmbunătățirea intervenției timpurii pentru copiii deficienți de auz 105
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
toată complexitatea sa. Au existat preocupări timpurii atât ale medicilor, cât și ale surdo-pedagogilor în ceea ce privește deficiența de auz și consecințele acesteia. Ea rămane însă în continuare în atenția specialiștilor din diferite domenii de activitate, dat fiind numărul ridicat al acestor deficienți, precum și importantele probleme ridicate din punct de vedere al diagnosticului precoce, al educației speciale, al adaptării și integrării lor sociale. Pentru copilul surd, adaptarea la mediul social, respectiv realizarea integrării lui sociale este condiționată de dezvoltarea unui sistem de comunicare
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
ani după însușirea limbajului de către copil determină dificultăți în menținerea nivelului atins, chiar regresii în plan verbal (din punct de vedere al vocabularului, al intensității vocii sau al exprimării gramaticale). Sistemul audio-fonator Prin definiție, copilul cu disfuncție auditivă este un deficient datorită rupturii produse în relația om-mediu (natural și social), ca urmare a lipsei informațiilor provenite în mod normal pe cale auditivă. Defectul unui analizator influențează negativ în primul rând acele procese psihice a căror dezvoltare depinde de analizatorul lezat. Copilul
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
stimulatori pentru comunicare. Limbajul în cazul celor cu disfuncții auditive este puternic influențat de deficiența senzorială existentă, fiind afectate în planul vorbirii modul de exprimare și calitatea discursului, neexistând feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]