1,654 matches
-
dezgust, și iubirea proiectată în absolut, poezia îmbrățișării și beția trivială a simțurilor, extazul și sila sunt polii între care oscilează trăirile pasionale ale pictoriței Tiziana, din romanul cu un titlu riscat, Sexul de peste drum (1934). Excitația tulbure a voluptății, deliciile viciului alungă pentru o vreme fantasmele vârstei inocente. Dorindu-și să fie iubită, tânăra parcurge o serie de experiențe ce nu-i mai lasă nici o iluzie asupra bărbatului, în care începe să vadă, cu sarcasm și repulsie, un „tiran”, un
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
traiului boem dus de protagonistul Ștefan Dumitrescu, pe iscusitul narator-păpușar care își manevrează personajele astfel încât acestea să îi ilustreze teoriile: zădărnicia frumuseții feminine, înstrăinarea produsă de modificarea sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este acaparat de sentimente, și noua sa
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
contemporanii săi: a fi doar inteligent, când ești deja inteligent, e un păcat de moarte. Ca proaspăt studenți și buni prieteni, ne-am întrecut în desfrâul poftei de carte. Parcurgând frenetic tomuri vechi și istorii rebarbative, am cunoscut nu doar deliciile cunoașterii pure, ci și ispitele pervertirii în enunț și locvacitate. În doar trei sau patru ani asimilaserăm arta cârcotelii savante, devenind robi ai buchiilor, tineri ideologi ori specialiști ai „mobilităților academice”. Am învățat și noi cum să fim profesioniști ai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o semnătură. Fără drept de apel: butucul, iataganul - și gata. Încet-Încet, acești implacabili protagoniști au uitat și sensul meseriei lor; practica iataganului a devenit un sport În sine, anacronica unealtă ucigașă, un izvor de voluptăți, iar elaborarea sentințelor un subtil deliciu intelectual. Iată, În cutare cenaclu este condamnată nuvela unui muncitor pentrucă e „schematică și formalistă”. La „poșta” unei pagini literare se refuză un manuscris care are „șabloane”. Cutare poet e „evazionist” fiindcă scrie despre lupta popoarelor din colonii, iar Minerii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În același timp ele erau impregnate de un soi de naturalism „etnografic” obiectivist, manifestat În predilecția pentru vorbele și scenele „tari”, cu iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de contemplație domestic-bucolică ori gospodăresc-intimistă a unor simboliști și postsimboliști români din primele decenii ale veacului al XX-lea. S-a vorbit și despre descendența sa din G. Topîrceanu, legat de modul de a produce „suprarealitatea afabilă, plutitoare, plină de deliciile spiritului îndulcit, melancolizat” (Gh. Grigurcu); s-a remarcat afinitatea dintre o Elegie din volumul de debut („O, vechi și dragi bucătării de vară, / Simt iar în gură gust suav de-amiază / Și în tristețea care mă-nconjoară / Din nou copilăria
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
franceză, ce dezvăluie sensibilitate receptivă destul de largă, dar și un ferm concept de valoare. Pentru el, Tristan Tzara e o „glorie de music-hall”, iar proza unor E. M. Remarque, Roland Dorgelès, Ernst Glaeser constituie un simplu document. Gustă în schimb cu delicii „periodul direct și brutal, cuvântul gras și vegetal” al lui Dosoftei, tehnica primitivă, parcă aparținând iconarilor populari, din Crăișorul lui Liviu Rebreanu, iar în Alecu Ruset din Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu vede un „beizade Hamlet”. Cronicile la Joc secund
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
explică apariția primei biblioteci publice la Alba-Iulia, unde - și cancelarul știe prea bine acest lucru, căci, după cum se vede, a frecventat parte din bogăția de carte mutată (în urma unui incendiu) de la Alba-Iulia la Aiud - raritățile nu erau puține și, spre deliciul intelectualilor, ele proveneau ex universar Europae libris, adevăr de care ne convingem răsfoind registrele-inventar ale fondului documentar din orașul transilvan. Compararea tezaurului cu acela al Corvinianei de la Buda, o face sub influența scrierii lui Wolfgang Bethlen; se prea poate ca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
supusă universului de „semne” al unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
de revoltă trădează obida unui complex social, precum și cantonarea în resentiment. Replierea în reverii și cultivarea unor efuziuni naturiste constituie cea mai bună terapie a stărilor de indispoziție. Ca și C. Hogaș, B., iubitor de solitudine care nu-și refuză deliciul epicureic, are gustul vagabondajului la voia întâmplării, aceste peregrinări nutrind lirismul dichisit al generoaselor descrieri. E fața destinsă a prozatorului, altminteri încruntat și cătrănit. În pofida unor exerciții de ficțiune, cartea lui rămâne, cu izbutirile și insuficiențele ei, mărturia unei vocații
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
animator al vieții teatrale, B. este autor al unei literaturi de aspect fragmentar - foiletoane, schițe umoristice, proză -, apărută în periodice de mare tiraj din Ardeal și Banat, editată și reeditată în colecții de circuit popular, multe dintre textele lui făcând deliciul spectacolelor date de diletanți. O galerie de personaje ilare, surprinse, în miniaturile sale, în situații de dilatare ridicolă a importanței lor sociale, formează lumea în care pătrund un ochi avizat și o ureche exersată, spre a restabili, prin exagerarea metehnelor
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
scriem pe un bilețele visele, aspirațiile, dorințele pe care le avem pentru viitor, apoi a strâns toate biletele într-o sticlă pe care a păstrat-o cu sfințenie. E inutil să vă spun că momentul desfacerii acestei sticle a făcut deliciul întâlnirii, acum, la zece ani de la absolvirea facultății. Prin urmare, le-aș propune colegilor care vor absolvi în anii următori instituirea unei tradiții. Succes! S.W.: Vă mulțumesc în numele cititorilor „Revistei de Asistență Socială” pentru interviul acordat. Interviu realizat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
va urma culoarea...Care ? ( sala : verde ) Așa, va urma culoarea verde. ( explicațiile celor doi copii pot fi făcute la semafor și traversarea zebrei pentru a fi mai convingător). Robotul Ana II poate ține loc de semafor, să manevreze culorile pentru deliciul sălii, le aprinde pe toate o dată apoi pe rând ). Cortină de lumină. Lumină. Instersecția cunoscută. Cei doi copii, Raluca și Gigel și Ana II în colțul străzii, lângă semafor. Regizorul le poate schimba costumația, chiar și lui Ana II
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Trăiam și simțeam ca și cum abia acum m-aș fi născut și aș fi știut că sfârșitul e chiar lângă mine. Am mers pe scurtătură. Mâncarea, o cană cu ceai verde și câteva tartine cu praf de ton, a fost un deliciu. De obicei, eu urăsc praful de ton. Are un gust teribil. Până și somnul mi-a fost lung și odihnitor. L-am visat pe bătrânul din peșteră plimbându-se încolo și încoace pe istmul ce despărțea abisul. Era neliniștit. Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mocnită. M-am dus în cantină și am găsit-o pe Marcela Plumbariu singură, mâncând terciul îngrozitor cu care mă servise Corvium. Mi-l oferise și ea. I-am mulțumit și am mințit-o că postesc, ca să nu gust acel "deliciu". S-a uitat pe sub gene la mine, zise "Bine" și plecă lent spre etajul doi, unde mai mult ca sigur era implicată în sigilarea catului. Întunericul somnului mă cuprinse în bibliotecă, la parter, printre cărți vechi, acolo unde îmi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Mavrocosti auzi un buratic într-un plop, cerând ploaie; sunetul sacadat al gușei lui albe cuprindea în el o bucurie a întregii firi, care răspundea bătăilor inimii omului. Lupu simțea și el, ca toată firea, oboseala și în același timp deliciul și forța verii. Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau și alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a provocarea, Îl lovi pe Moff peste gambă și o luă la goană cu un țipăt ascuțit Înainte să apuce căpcăunul să-l pedepsească. Când un alt băiețel repetă isprava, Moff mârâi spre el prefăcându-se că se prăbușește, spre deliciul copiilor. Își mai făcură apariția Încă doi copii, o fată și un băiat care păreau de șapte-opt ani. Aveau părul castaniu-arămiu și amândoi erau Îmbrăcați În haine mai curate și cu modele mai complicate. Băiatul purta o cămașă albă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu ne dezmorțește. Unii dau o interpretare: preferăm să nu ne gândim. N-au dreptate. Nu renunțăm la gândul ei din stoicism sau din lașitate mascată, ci din incapacitatea de a o gusta. A gusta moartea (cu spaimă sau cu delicii, în orice caz a fi impregnat de ea) este un talent special, și oamenii talentați sunt rari. De aceea vedem atâtea înmormîntări, și nu facem nici o reflexie, după cum vedem atâtea apusuri de soare, și nu le observăm. (Bineînțeles, sunt unii
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
adăpost pentru sacii de făină. Și izbutise admirabil. La mine pusese covoare pe jos și pernele aduse de la Cavarna, iar într-un colț alcătuise un pat moale. Fereastra da drept spre mare. Eram impresionat și de grija ei, și de deliciul vieții ce aveam să duc departe de lume. Ioana a fost încîntată de entuziasmul meu și mi-a spus cu toată seriozitatea: "Mi-era teamă că n-o să-ți placă". Și, alipindu-se de mine: "Sa vezi ce fericiți o să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și, chiar la începutul plajei femeilor, curge din stânca de calcar un șipot limpede și rece. Această apă, neașteptată apariție, curgând drept lângă mare, este una din minunile portului. Sorbi apa, după ce te-ai lăsat în voia razelor soarelui, cu deliciu. Îți uzi fața, mâinile, trupul gol, niciodată nu te saturi de ea și nu te saturi de ea și nu încetezi să te miri de unde a venit. La masa noastră e bucuria principală și nimeni nu se gândește la vin
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
așa cum pretindea ea: spre surpriza mea, Ioana nu se mai înfățișa întocmai cum o lăsasem cu puțin înainte în traiul nostru comun, ci avea aerul provincial, așa cum o cunoscusem la prima noastră prezentare, și pe care îl mai descopeream cu delicii, extrem de rar. Găseam o savoare nu din transformarea Ioanei, cât mai perfectă în persoana în curent cu civilizația, ceea ce mă străduiam totuși să izbutesc în fiecare zi, ci când o revedeam întoarsă la felul ei prim, naiv și prăfuit, cum
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și a dorit toată sănătatea pentru Viky. Cum nu poți cunoaște pe oameni! Ce anost ni se păruse! Speram să-mi iau rămas bun încet de la fiecare loc familiar. Nu-mai întîmplător m-am uitat la mare. Până la șipotele ce făceau deliciile noastre nu ne-am adus aminte să ne ducem. Nici la ponton, nici pe plajă, nici printre magazii. Și acum repede, în fuga automobilului, spre oraș, pe un drum pe care vibrasem la fiecare casă în călătoriile noastre nocturne. Măgărușii
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
timp record. Oliveira Martins scrie inspirat, cu un neîntrecut talent literar, prezentând istoria patriei sale în tablouri dramatice, colorate, pregnante. Regii sunt zugrăviți în câteva fraze incisive, politica lor e rezumată în formule lapidare, pe care cititorul le memorizează cu deliciu, pentru că într-adevăr proza lui Oliveira Martins e fermecată și cărțile lui exercită o influență magică. Are o extraordinară voință și o inepuizabilă putere de muncă. Inginer autodidact, lucrează patru ani într-o mină din Andaluzia rămânând de atunci un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
întregul lor popor prieten al hunilor. Gundovek îl însoți pe Sebastianus înaintea celor două catafalcuri. Dezlegându-și coiful cu pene, romanul își descoperi chipul leonin și cârlionții deși, castanii, prin care nu puține matroane din Roma găseau că e un deliciu să-și plimbe degetele inelate; îi dădu lui Vitalius coiful, își puse o mână pe piept și, contemplând cu o privire lungă trupul marelui războinic - pe care, de altfel, nu-l cunoscuse niciodată în viață -, își plecă scurt capul, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
grațiile ei și ale vârstei ei, rupând o buruiană, privind nerăbdătoare la seidecăria empirică a birjarului, dezmierdând caii, împletind într-o codiță moțul unuia, lăudîndu-le ochii "buni" și fruntea "cuminte". Eu mă dezdăunam de temperanța silită din trăsură fumând cu deliciul fericirilor oprite, ca în liceu în recreație, două țigări deodată, spre mirarea și indignarea Adelei: - Asta, fiindcă mi-ai promis că ai să fumezi mai puțin? Am primit cu cinism admonestarea. Nu-i puteam spune că mă despăgubesc de jertfa
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]