1,022 matches
-
de drept comun, de vinovăția omului care chiulește, minte și fură... Octav: Da... și mai departe? Groparul: Cum adică mai departe?! Octav: Păi cum devine cu libertatea prin renunțarea la libertate...! Groparul: Păi devine foarte simplu; există o libertate a delincvenților ... și cînd o ai pe asta n-ai nevoie de cea adevărată..., pentru că dacă ai avea-o nici n-ai ști ce-i aia... și dacă ai ști, n-ai ști ce să faci cu ea... Octav: Da... foarte simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dacă ai ști, n-ai ști ce să faci cu ea... Octav: Da... foarte simplu...! Dom' profesor, domnule, dar cum a putut rezista un asemenea coșmar jumătate de secol?! Groparul: A rezistat tocmai pentru că avea sub mînă o societate de delincvenți... E mult mai ușor de condus decît niște oameni cărora le bîzîie prin cap chestii ca demnitatea, cinstea, curajul... Octav: Bătrîne, spune-mi și mie cum pot oamenii să uite o asemenea grozăvie! Groparul: Uită, domnule, uită pentru că omul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
respectivei cerințe funcționale, are consecințe pozitive pentru sistemul luat în considerare; funcții negative (disfuncții) - consecințele sunt negative; și funcții neutre (nule) - elementul nu afectează nici pozitiv, nici negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt negative; și funcții neutre (nule) - elementul nu afectează nici pozitiv, nici negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care au trecut prin școala de corecție se integrează mai bine social decât tinerii din lotul martor- școlile de corecție au deci o funcție pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este nulă, neutră; c) tinerii care au trecut prin școli de corecție prezintă o proporție semnificativ mai ridicată de delincvenți - funcție negativă. Un element nu îndeplinește, de regulă, doar o singură funcție, ci mai multe. El afectează un anumit sistem în mai multe puncte, fiind semnificativ pentru mai multe cerințe funcționale ale sistemului. În consecință, este plurifuncțional. Școala are de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îndeplinit mai multe funcții. În primul rând, funcții instructive - să transmită cunoștințe. În al doilea rând, funcții formative - să modeleze un anumit tip de personalitate, de comportament, de atitudini. O școală de corecție trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de personalitate, de comportament, de atitudini. O școală de corecție trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dobândesc chiar și o profesie. Desigur, armata nu a fost creată și nu este menținută pentru a facilita integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
armata nu a fost creată și nu este menținută pentru a facilita integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se întâmplă adesea ca unele funcții laterale să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisface într-o măsură care poate varia între maxim și zero. Reluând exemplul dat într-un capitol anterior în legătură cu funcția, putem estima că o școală de corecție poate avea o eficacitate maximă în condițiile în care integrează social complet copiii delincvenți de a căror educație s-a ocupat; ea poate avea o eficacitate pozitivă semnificativă, deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avea o eficacitate maximă în condițiile în care integrează social complet copiii delincvenți de a căror educație s-a ocupat; ea poate avea o eficacitate pozitivă semnificativă, deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
educație s-a ocupat; ea poate avea o eficacitate pozitivă semnificativă, deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții școlii de corecție ar recidiva mai frecvent decât cei din grupul martor. Ne putem astfel întreba
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții școlii de corecție ar recidiva mai frecvent decât cei din grupul martor. Ne putem astfel întreba în ce măsură învățământul primar reușește să transmită capacitatea de a citi (cerința
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formuleze mijloacele de acțiune (cum se poate reduce fluctuația sau criminalitatea, cum poate fi crescută motivația muncii), să evalueze efectele unor programe sau acțiuni (cât de eficace a fost un anumit tip de propagandă sau de acțiune, de integrare a delincvenților). Integrarea secvențială are avantajul că pune în fața specialistului probleme delimitate, pe care acesta le poate aborda în mod sistematic, concentrându-și efortul într-o singură direcție. Din acest motiv, integrarea secvențială o precedă pe cea globală. Există însă și neajunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu numai după
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un „criminal”, cei mai mulți au declarat că se gândesc la un individ violent, dezechilibrat psihic (Brillon et al., 1984). Dincolo de stereotipul despre delincvenți, în general s-a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se atingeau, fie se aflau la o distanță de 70 cm. La sfârșitul studiului, fiecare subiect în parte, mai întâi de unul singur, apoi în prezența celorlalți, își exprima punctul de vedere în legătură cu pedepsele ce ar trebui aplicate unui tânăr delincvent. Rezultatele au arătat că subiecții, individual sau în grup, au optat pentru măsuri punitive majore doar dacă făceau parte din grupul celor ce au stat foarte apropiați unul de celălalt. Alte studii demonstrează că în situații de mare densitate, indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de legislation criminelle (1780), s-a pronunțat pentru distincție din partea anchetatorilor în privința aplicării pedepselor după gravitate, atât a intențiilor cât și a faptelor. În acord cu practica penitenciară creștină, intențiile rele erau, de asemenea, pedepsite 109. Ideea creștină a reeducării delincventului prin muncă și prin învățături biblice a apărut la Rasphuis din Amsterdam în anul 1596. De atunci au mai trecut două secole pentru ca această idee să triumfe în state precum Franța, Italia. Tehnologia politică și cea a sufletelor se află
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regatului. Nu mă Îndoiesc că veți lua măsurile necesare În acest scop”120. Unele măsuri fuseseră Întreprinse Încă din vara anului 1786, de către lordul Sydney, secretar al Ministerului de Interne, care anunțase Înființarea unei așezări pe coasta Noii Olande pentru delincvenții condamnați la deportare și care nu mai puteau fi absorbiți de coloniile penitenciare din America, și solicita luarea de măsuri pentru organizarea unei flote de transport, alocarea fondurilor pentru provizii, precum și pentru animalele și semințele cu care noua așezare să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
km până În portul Jackson 122. Această zi de 26 ianuarie a devenit Ziua Națională a Australiei, comemorând debarcarea pe teritoriul țării, a unui grup de o mie de oameni, dintre care trei sferturi erau pușcăriași. Națiunea australiană se trage din delincvenți? Greu de spus, deși debarcarea din 26 ianuarie 1788 este o realitate 119 B. Danielsson, op.cit., p. 74. 120 H.Matei, op. cit., p. 21. 121 Ibidem, p. 21-22. 122 Din totalul de circa o mie de oameni (deținuți, soldați, marinari
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
așa, numai bine nu ne-a făcut toată povestea. Daily World a tăbărît pe noi cu toată muniția din dotare, analizînd pe pagini Întregi faptul că „The Look e atît de disperat că a ajuns să facă invitații pînă și delincvenților inveterați“. Locul pare mai gol ca oricînd și, ca să pună capac la toate astea, săptămîna asta au demisionat cinci angajați. Nu-i de mirare că Eric are fața asta atît de căzută. — Unde-i Jasmine? Face ochii roată În zona
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]