KorAP: Find »[drukola/base=demiurg & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...55 >

1,351 matches

Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997. Cartea amăgirilor, Humanitas, București, 1996. Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000. Cioran și muzica, Humanitas, București, 1996. Cuaderno de Talamanca, prefață de Verena Von Der Heyden-Rynsch, Pre-Textos, Valencia, 2002, traducere și prolog de Manuel Arranz. Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996. Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas, București, 1998. Exerciții de admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
o el laberinto de la fatalidad, Ed. Institució Alfons el Magnanim, Valencia, 2001. MODREANU,S., Le Dieu paradoxal de Cioran, Ed. Rocher, Monaco, 2003. MORARIU M., Cuvantul traducătorului în E.M. Cioran, Eseuri, Cartea Românească, 1988. NECULA I., Cioran, scepticul nemântuit, Ed. Demiurg, Tecuci, 1995. OLTEAN D., Mistica metafizica la Cioran, Helicon, Timișoara, 2002. PARFAIT N., Cioran ou le défi de l'être, Desjonquères, Paris, 2001. PALEOLOGU MATTA, S., Neantul și contradicția la un anti-filosof, text publicat în revista "Origini", preluat de "Convorbiri

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Susan Sontag în op. cît., p. 92. 50 La John Cage se referă Susan Sontag în op. cît., p. 93. 51 Paris, Plon, février 1952. Revue în-8, brochée, Librairie Autres siècles, Galigaï (ÎI). 52 Ionel Necula, Cioran, Scepticul nemântuit, Ed. Demiurg, Tecuci, 1995, p. 6. 53 Cioran, Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996, pp. 87-88. 54 Th. Ruyssen, Schopenhauer, Ed. Tehnică, București, 1995, trad. din fr. Cornel Sterian. 55 Ernesto Sábato, Abaddón, El Exterminador, p. 130. 56 Giles Fraser, Redeeming Nietzsche

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
50 La John Cage se referă Susan Sontag în op. cît., p. 93. 51 Paris, Plon, février 1952. Revue în-8, brochée, Librairie Autres siècles, Galigaï (ÎI). 52 Ionel Necula, Cioran, Scepticul nemântuit, Ed. Demiurg, Tecuci, 1995, p. 6. 53 Cioran, Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996, pp. 87-88. 54 Th. Ruyssen, Schopenhauer, Ed. Tehnică, București, 1995, trad. din fr. Cornel Sterian. 55 Ernesto Sábato, Abaddón, El Exterminador, p. 130. 56 Giles Fraser, Redeeming Nietzsche on the piety of unbelief, Routledge, 2002

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
34 Emil Cioran, Căderea în timp, Humanitas, București, 1998. 35 Emil Cioran, Caiete ÎI, Humanitas, București, 1999, p. 199. 36 Ibid., p. 267. 37 Blaise Pascal, Pensamientos, Traducere, Gabriel Albiac, Ed. Espasa Calpe, Ș.A., 1995, p. 238. 38 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 91. 39 Cioran sau exilul metafizic, lectură Internet. 40 Convorbiri cu Cioran, pp. 148-149. 41 Ernesto Sábato, La Resistencia, p. 140. 42 E. Sábato, Hombres y engranajes, Alianza Editorial, Madrid, 2000, p. 88. 43 Idem. 44 Ernesto

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
p. 245. 50 Gina-Elena Afrăsinei, Cioran și exilul metafizic (eseu) http://agonia.ro/ index.php/ essay/ 218102/index.html. 51 Richard Reschika, Introducere în opera lui Emil Cioran, p. 41. 52 Cioran și exilul metafizic, pag. Internet. 53 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 160. 54 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 65. 55 Nicolae Țurcan,Cioran sau excesul că filosofie, Lumes, Cluj, 2008, p. 227. 56 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, Paris, 1997. 57 Nicolae Țurcan, op.cit., p. 239

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
sus este din Le Rêve de l'humanisme: De Pétrarque à Erasme, autor Francisco Rico, traducere din italiană de Alain-Philippe Segonds et Jean Tellez, Ed. Belles Lettres (8 novembre 2002), Collection L'âne d'or, p. 189. 18 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 80. 19 F. Nietzsche, Par-delà le bien et le mal, Prélude d'une philosophie de l'avenir, Paris, Gallimard, 1971, p. 93. 20 F. Nietzsche, Humain, trop humain, Paris, Gallimard, p. 77. 21 Emil Cioran, Oeuvres, Paris

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
42 Svetlana Paleologu Matta, Neantul și contradicția la un anti-filosof, text apărut în revistă "Origini", preluat de "Convorbiri literare", referință preluată de pe Internet: convorbiri-literare.dntis.ro/MATTAian 6.htm. 43 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 16. 44 Emil Cioran, Demiurgul cel rău, p. 76. 45 Ibid., p. 77. 46 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 102. 47 Sylvie Jadeau, Cioran ou le dernier homme, José Corti Leș Essais, Paris, 1990, p. 75. 48 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, p. 135

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Liiceanu, Emil Cioran. Itineriile unei vieți, p. 103. 94 Ibid., p. 102. 95 Convorbiri, p. 16. 96 Ibid., p. 158. 97 Emil Cioran, Caiete I, p. 231. 98 Prologul semnat de Savater la ediția în spaniolă a cărții lui Cioran, Demiurgul cel rău, în traducerea lui Savater, Ed. Taurus, Madrid, Colecția Ensayistas, 1974, p. 121. 99 Ion Vartic, Cioran, naiv și sentimental, p. 393. 100 Ibid., p. 391. 101 Emil Cioran, Exerciții de admirație, Humanitas, 1997, p. 156. 102 Ibid., p.

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

profunzime este echivalent cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. De ase-menea, ele recunosc existența unei ierarhii de ființe divine situate între Cer și pămînt. Unele dintre acestea, cum sunt spre pildă în hinduism Indra sau Prajapati, seamănă foarte bine cu Demiurgul gnostic. În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

altă interpretare, de la Poet spre Călugăr și Monarch.289 La toate aceste personae ale lui Eminescu 290 să adăugăm neapărat figura Domnului Dumnezeu ("că-n lumea dinafară tu nu ai moștenire, / A pus în tine Domnul nemargini de gândire. //"), a Demiurgului din Luceafărul și nu numai. "Vocile lirice" decelate de N. Manolescu în prodigioasa-i interpretare se verifică și psihanalitic. Nu doar Demiurgos, ci și celelalte trei personaje din poem sunt personae ale lui Eminescu. Refuzul reducției, a limitării din mitul

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
vol. al III-lea, Editura Minerva, București, 1981; 15. Paleologu, Al., Despre lucrurile cu adevărat importante, Editura Polirom, Iași, 1997; 16. Paleologu, Al., Spiritul și litera, Editura Eminescu, București, 1970; 17. Petraș, I., Camil Petrescu. Schițe pentru un portret, Editura Demiurg, Cluj-Napoca, 1994; 18. Petrescu, A., Opera lui Camil Petrescu, Editura didactică și pedagogică, București, 1972; 19. Petrescu, L., Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000; 20. Petrescu, L. Realitate și romanesc, Editura Tineretului, București, 1969; 21

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972

Însărcinări pentru a obține anumite avantaje “ Claud Bremond. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pajul este un „ameliorator al propriei sale soarte” ... el mai este și un „degradator al soartei altuia” (Hyperion) Hyperion este aphronetic, nu ia aminte (phronesis) la vorbele Demiurgului. Cităm din Evagrie Ponticul Tratatul practic dimpreună cu comentariul lui Cristian Bădiliță: „faptele care după cum le folosim, sunt bune sau rele duc la virtuți și vicii. Revine luării-aminte să le folosească Într-unui sau altul dintre cele două sensuri”. Este

LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645

lui M.U. (Mihai Ursachi), celălalt memoriei lui V.M. (Virgil Mazilescu), postulează o personală și cât se poate de profundă criză a limbajului, resimțit până în cea mai secretă fibră a cărnii textuale de un poet care se autodeclamă "un rău demiurg/ purtător al unui trup fără lanțuri/ voce cristalină și sceptică/ dans al dorinței de căutare" (subl. aut.). Cuvântul (perceput de multe ori, în manieră argheziană, ca un amețitor pharmakon) își expulzează partea întunecată, într-o similidemonie semantică prin care sunt

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
nota Ioan Holban? Greu de dat un răspuns foarte sigur. Căci însăși atitudinea creatorului Dan Laurențiu față de divinitate este ambiguă. Nemuritorul care apare în Imnuri-le către amurg are simultan conștiința descendenței directe din Creatorul absolut ("eu fiul sfânt și demiurgul sfânt") și revelația întunecată a mutilării acestuia ("demiurgul de gheață el nu va muri// spânzurat de furia rece-a cuvintelor/ pe care-o clatină deasupra capului meu/ pasărea paradisului vai ce noroc"). Cel care se confesează, amar, în Lamentațiunea dr.

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
foarte sigur. Căci însăși atitudinea creatorului Dan Laurențiu față de divinitate este ambiguă. Nemuritorul care apare în Imnuri-le către amurg are simultan conștiința descendenței directe din Creatorul absolut ("eu fiul sfânt și demiurgul sfânt") și revelația întunecată a mutilării acestuia ("demiurgul de gheață el nu va muri// spânzurat de furia rece-a cuvintelor/ pe care-o clatină deasupra capului meu/ pasărea paradisului vai ce noroc"). Cel care se confesează, amar, în Lamentațiunea dr. Faustus își imaginează, la un moment dat, că

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

2001 Dictionnaire de rhétorique Michel POUGEOISE Paris : Armand Colin Éditeur. 2001 Dictionnaire d'analyse du discours Sous la direction de Patrick CHARAUDEAU Dominique MAINGUENEAU Paris: Éditions du Seuil. 2002 Dicționar de terminologie literară Daniela ZAHARIA Cezar ZAHARIA Iași: Casa Editorială Demiurg. 2002 GRADUS Les procédés littéraires (Dictionnaire) Bernard DUPRIEZ Éditions 10/18 Département d'Univers Poche. [1984] 2003 Dictionnaire de critique littéraire Joëlle GARDES-TAMINE Marie-Claude HUBERT Paris : Armand Colin Éditeur. [1993] 2004 Dicționarul limbajului poetic eminescian. Concordanțele prozei antume Coordonator Iași

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

s-ar putea datora și grijii de a nu provoca suspiciuni cenzurii timpului, a lui Mircea Braga, primul editor, în 1982, al Lobocoagulării prefrontale, este citată de Victor Crăciun și Radu Voiculescu; după ce tema este pusă în relație cu piesa Demiurgul (1943), a lui Voiculescu (în care un medic experimentează modificarea firii unor animale), editorul respectiv a invocat "linia atitudinii civice umaniste, manifestate deschis de scriitor împotriva practicilor de tristă amintire din perioada celui de al doilea război mondial" (Voiculescu 1986

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
neutră, din Lobocoagularea prefrontală". 2.1.3. Nu există niciun motiv de a pune sub semnul îndoielii capacitatea de vizionar a lui Vasile Voiculescu, dar, pentru cadrul abordării procesului de mutilare a psihicului uman, nu putem neglija legătura cu piesa Demiurgul (ca reflex nemijlocit al unor realități caracteristice anilor '40), mai ales că acest declanșator a fost invocat de diverși exegeți, dintre care l-am citat mai sus pe Mircea Braga (chiar în relația cu Lobocoagularea), căruia i se pot adăuga

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
mai ales că acest declanșator a fost invocat de diverși exegeți, dintre care l-am citat mai sus pe Mircea Braga (chiar în relația cu Lobocoagularea), căruia i se pot adăuga și alte nume. Chiar și pentru Ovidiu Papadima "piesa Demiurgul este o dramă surprinzător de modernă, având ca temă primejdiile cu care amenință omenirea știința zilelor noastre, în mâinile unor savanți lipsiți de omenie" (Papadima 1973: 7), dar posibila filiație la care ne-am referit este luată în considerare și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
unor savanți lipsiți de omenie" (Papadima 1973: 7), dar posibila filiație la care ne-am referit este luată în considerare și de Florin Popescu. După ce pune în discuție, mai întâi, perspectiva unei noi formule de teatru a dramaturgului ("Să fie Demiurgul un prim pas făcut de Voiculescu către teatrul politic? De ce nu?"), biograful afirmă: "Demiurgul premerge unui text de care se leagă prin numeroase fire, Lobocoagularea prefrontală... un fel de pamflet-povestire pe o idee de mare umanism: aceea că, indiferent de

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
am referit este luată în considerare și de Florin Popescu. După ce pune în discuție, mai întâi, perspectiva unei noi formule de teatru a dramaturgului ("Să fie Demiurgul un prim pas făcut de Voiculescu către teatrul politic? De ce nu?"), biograful afirmă: "Demiurgul premerge unui text de care se leagă prin numeroase fire, Lobocoagularea prefrontală... un fel de pamflet-povestire pe o idee de mare umanism: aceea că, indiferent de aberantele teorii ale modificării anatomiei, afectele, fondul de sentimente individuale nu pot fi distruse

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
de pamflet-povestire pe o idee de mare umanism: aceea că, indiferent de aberantele teorii ale modificării anatomiei, afectele, fondul de sentimente individuale nu pot fi distruse" (Popescu 2003: 145). Și Roxana Sorescu avea în vedere o reluare a temei din Demiurgul, sub semnul "voinței de putere", egală "cu puterea de intervenție fizică asupra celuilalt, transformând supraomul nietzschean într-un tiran contemporan" (Sorescu 1998: 40-41). 2.2. Spații și registre ale comunicării 2.2.0. Dubla ipostază a textului, prin comparație cu

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

p. 439. 31 F. Barbereau (reprodus uneori în documente și Barberot) este fondatorul primei "mori cu aburi" din Moldova, înființată la Iași (în str. Păcurari) în anul 1846. Vezi Leonid Boicu, Scrieri istorice alese, ediție de Dumitru Vitcu, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 145. 32 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 26. 33 Ibidem, f. 28 (anexa II/ 8). 34 Pentru detalii, vezi Stela Mărieș, Supușii străini din Moldova în perioada 1781-1862, Universitatea "Al. I. Cuza", 1985

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]