1,094 matches
-
mișcării naturale a populației Populația umană reprezintă un sistem complex, într-o continuă dinamică și transformare. Schimbarea permanentă a populației în timp este rezultatul influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului de deces, este nerepetabil și este cel mai puțin influențat de celelalte evenimente demografice<footnote T. Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația are
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Încă un strop de umezeală ici și colo, și totul se duce la mii de kilometri. Cauze minime, incalculabile la prima vedere, produc dezastre Înspăimântătoare. Se spune chiar că inventarea unui insecticid a modificat mortalitatea din Africa, i-a schimbat demografia, a făcut presiuni asupra imperiilor coloniale și a schimbat situația din Europa și din lume. Ori virusul SIDA. Ori un cip a cărui inventare poate să altereze formele tradiționale de muncă, să provoace revoluții sociale, să revoluționeze și să schimbe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
asupra mecanismelor de rezistență ale individului. Din perspectivă sociologică, aceasta nu e decât o redefinire a „realității colective” a psihanalizei. Ea ar fi una din invariantele vieții sociale, menținându-și un procent relativ constant - prin corelare cu ceilalți factori ai demografiei: nașterea și moartea. Cercetările lui Durkheim se dovedesc, Însă, mai puțin relevante În cazul scriitorilor decât În cele ale sinucigașilor. El se străduiește să demonstreze că rata sinuciderii e stabilită, În principal, de „cauze sociale”, iar contribuția subiectivă, personală, individuală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poată fi explicate diferențele individuale din performanțele observate în studiul psihologiei generale. Fără s-o spună în mod explicit, biodiversitatea l-a preocupat și pe Galton! Aproape sigur, sursele fenomenologice ale nașterii proceselor stocastice au fost problemele biologiei și ale demografiei, dar mai ales problemele populațiilor, în înțelesul cel mai larg al noțiunii, dovedind legături strânse, dar greu de formalizat, între matematică și biologie! În acest sens, în anul 1854, irlandezul George Boole (1815-1864) (logician, matematician și filosof britanic, creator al
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
valori medii) și prezintă interes deosebit în studiul general al ecosistemelor (intercondiționarea existenței speciilor unui ecosistem fiind o problemă remarcabilă). Cu ajutorul valorilor medii condiționate se introduc și se studiază modelele de regresie care sunt întâlnite în analiza statistică aplicată în demografie, ecologie, economie, finanțe etc. Observație. Dacă este necesar studiului biodiversității, dar nu numai acestuia, atunci, pe baza indicilor de abundență relativă (5.1), se poate alcătui un clasament preferențial după gradul de abundență cantitativă (absolută sau relativă) crescătoare sau descrescătoare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
un efect de întoarcere, se pare că această dimensiune diacronică a fost subestimată de generații de autori grijulii să inventarieze tradițiile. Reflecțiile asupra frontierelor, etnicității, națiunii, statului, noțiunea de străin, conflictul, războiul adună și ele mai multe discipline ca istoria, demografia, lingvistica, geografia, știința politică, antropologia. De altfel, istoricii au fost primii care s-au interesat în Franța de lucrările inovatoare ale unui antropolog ca Frederick Barth, care sublinia cu forță că identitatea culturală era mai puțin un conținut, o substanță
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
punct de vedere economic, demografic, social și chiar geografic. Principalele diferențe între cele două comunități rurale sunt sintetizate în tabelul 1.3. Tabel 1.3 Tălmăcelul și Ludoșul câteva repere numerice * Dimensiuni Criterii Tălmăcel Ludoș Date la nivelul țării (rural) Demografie Populația (în 2002) 1224 locuitori 531 locuitori Media de locuitori în rural: 811,95 locuitori Proporția populației de 60 de ani și peste 16% (în întreg orașul Tălmaciu) 45,8% 22,1% Sporul natural al populației 2,4 24,1
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Degradarea infrastructurii școlare și lipsa sau insuficiența personalului didactic calificat în învățământ, precum și politici sociale educaționale deficitare pentru mediul rural; * Dispariția mecenatului rural. 5.3 Percepția schimbărilor din rural Schimbarea realizată în domenii concrete cum sunt cele de mai sus (demografie, economie, politică) se reflectă fidel în percepția oamenilor și în mentalitatea lor11, acestea devenind un indicator al transformărilor din societate și al efectelor acestora. Mă refer aici la aspecte legate de percepția asupra schimbării în general, asupra democrației, performanței instituționale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Clubului de la Roma a fost confundat mai mult sau mai puțin voluntar cu un alt text ce preconiza "creșterea zero". Clubul de la Roma scotea în evidență limitele întîlnite de evoluția planetară așa cum se realiza ea atunci: limitele impu-se creșterii, puterii, demografiei, pentru ca Pămîn-tul să rămînă viabil. Era reunit un număr considerabil de variabile și acest text arăta că o catastrofă era iminentă dacă oamenii nu își schimbau obiectivele productive. Acest model global, a cărui expertiză a fost făcută de MIT, a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
constata că studierea diferiților parametri, chiar aflîndu-și originea într-un demers tehnocratic, era esențială pentru a ne face să înțelegem în ce măsură ne îndreptam spre o situație planetară îngrijorătoare. Am devenit conștienți de pro-blemele legate de o creștere cantitativă excesivă, de demografia galopantă, de poluarea industrială. Ecologia "științifică" se organiza în aceeași perioa-dă: ecosistemele ne sileau să gîndim într-un mod complex. La rîndul lor, membrii Clubului de la Roma au părut surprinși de importanța pe care o acordam nevoii de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și despre dezbaterea deschisă la apariția, în primăvara anu-lui 1972, a unui raport, stabilit de Grupul de studiu al dinamicii sistemelor de la MIT, la cererea Clubului de la Roma, care prezenta, ajutîndu-se de curbe, problemele legate de creștere: resurse ne-reînnoibile, poluare, demografie galopantă... Aple-cîndu-se asupra relațiilor dintre creștere și putere, Jacques Robin se raportează la Jacques Attali, care distinge două tipuri de creștere economică fundamental diferite: "În societățile industriale, motorul esențial al dezvoltării umane este, după el, inegalitatea ridicată la rangul de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost scris pornind de la un studiu realizat de Grupul de studiu al dinamicii sistemelor al MIT), numit Raportul Meadows, după numele principalului responsabil al studiului. Obiectivele erau de a determina limitele ecosistemului global, precizînd constrîngerile pe care acesta le impune demografiei și activităților umane, și de a încerca să se identifice variabilele dominante ce guvernează comportamentul pe termen lung al acestui ecosistem. Concluziile raportului conduc la o meditație asupra posibilelor consecințe dramatice ale creșterii economice neînfrînate. Criticile lui Jacques Robin au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un grav deficit"321. Ieșirea din criza bugetară se realizează odată cu intrarea României în războiul ruso-turc, ca urmare a ajutoarelor financiare, destul de restrânse, venite din Rusia, dar și a achiziționării produselor agricole și a plății transporturilor acestora de către ruși. d. Demografia. În 1871, populația țării era destul de redusă, unele surse indicând o densitate de 41 de locuitori pe kilometru pătrat, iar altele chiar mai puțin. În absența unui recensământ general, care va avea loc abia în 1899, datele despre populația celor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raportarea la modele și timpuri istorice revolute, într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice prezentate. Dimensiunea paideică a publicisticii eminesciene este întreținută de dialogul permanent cu cititorii și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Democrației democrație 5 2 democrației democrație 1 2 democrații democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
democrație 5 2 democrației democrație 1 2 democrații democrație 2 2 democrațiilor democrație 1 2 democratismului democratism 2 2 democrațiunii democrațiune 1 2 democratiza democratiza 2 2 demografic demografic 1 2 demografică demografic 2 2 demografice demografic 7 2 demografie demografie 1 2 demos demos 1 2 Demosul demos 2 2 demosul demos 1 2 demosului demos 1 2 denunț denunț 1 2 denunț denunța 1 2 denunța denunța 6 2 denunță denunța 18 2 denunțam denunța 1 2 denunțăm denunța
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modern, afectat de o serie de schimbări ale societății industriale. Pentru Lefebvre, cotidianul și modernul reprezintă două instanțe care se presupun, se legitimează și se compensează reciproc. Prin faptul că substanța cotidianului este alcătuită din repetiții, rolul obiectelor și al "demografiei" acestora este unul care primează, subiectul fiind din ce în ce mai estompat. De asemenea, Lefebvre este interesat de relația dintre conceptul de cotidian și cel de filosofie; prin raportare la filosofie, viața cotidiană îi apare ca fiind non-filosofică, în timp ce în legătură cu viața cotidiană, viața
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a locuitorilor săi, iar autorul este preocupat să discute această realitate, cu trimitere la demografie, dar și la etnic, economic și social. În același registru al meritelor generale poate fi încadrată și încercarea de a stabili o tipologie, credibilă, a orașului în Moldova modernă, plecând de la procesul de formare urbană, care merge din medievalitatea românească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]