1,973 matches
-
1891, strada Palat, brutar. În ziua de 29 iunie, a tragicului pogrom săvârșit aici, am fost prădat de majoritatea îmbrăcămintei și a puținelor bijuterii aflate în casă chiar de către un fost vecin, legionar, de meserie cizmar. De asemenea, la un denunț făcut de un necunoscut s-a făcut o descindere la fiul meu Leib Moscovici, în anul 1942, unde, după ce s-a răscolit, s-a găsit corespondența din America de la rudele noastre, corespondența care a fost declarată subversivă și dânsul închis
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
să vină să-i învețe pe copii igiena. Aducea mereu medicamente, săpun, soluții contra puricilor, și lucrau foarte bine împreună. Vreau să zic că, dacă are vreun miros, e mirosul curățeniei, al săpunului, chiar al antisepticului. Dar frica de un denunț a funcționat din plin: nimeni n-a îndrăznit să se opună concedierii ei. Chiar și eu nu știu dacă anul ăsta o să mai am curajul să fac apel la ea. Mai întâi, pentru că ar fi aproape indecent să-i cer
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și înlocuiți cu oameni de partid care îi datorează totul lui Stalin. Prin tot felul de maltratări și procese regizate pînă la ultimul amănunt, conducătorilor și militanților care trebuie să dispară le sînt smulse tot felul de "mărturisiri". Se încurajează denunțul și punerea în carantină a suspecților, iar mii de opozanți reali sau fictivi dispar fără urmă. Astfel sînt uciși Kostov în Bulgaria, Ana Pauker în România, Slansky în Cehoslovacia, Rajk în Ungarii, zeci de foști miniștri, președinți și vicepreședinți ai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
revizorii călări și în fine paznicii pedeștri. Printre revizorii călări se afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La ora indicată, șirul de contrabandiști apăru. Imediat, oamenii comunei se repeziră din toate părțile asupra lor. Dar nici contrabandiștii nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
evreu, anume Sevillio. Acesta era și contrabandist, și denunțător. Negreșit, nu el trecea personal marfa în contrabandă, dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De foarte multe ori l-am văzut la Direcția accizelor, venind să aducă denunțuri. De cele mai multe ori denunțurile lui erau exacte. Fiindcă Sevillio, ca om deștept ce era, avea un întreit scop când denunța: 1) Că lua parte din prima cuvenită destăinuitorilor unei contrabande; 2) Fiindcă punea bețe-n roate concurenților săi în contrabandă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era și contrabandist, și denunțător. Negreșit, nu el trecea personal marfa în contrabandă, dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De foarte multe ori l-am văzut la Direcția accizelor, venind să aducă denunțuri. De cele mai multe ori denunțurile lui erau exacte. Fiindcă Sevillio, ca om deștept ce era, avea un întreit scop când denunța: 1) Că lua parte din prima cuvenită destăinuitorilor unei contrabande; 2) Fiindcă punea bețe-n roate concurenților săi în contrabandă, contribuia ca să fie desființați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Maestrul" lucrează puțin, cam în silă și din ce în ce mai prost. Se pare că este o "criză de creștere" destul de răspândită între 71 și 91 de ani, ascunsă cu pudoare. Ca orice neputință... Mircea Horia Simionescu La secția scrisori a "Scânteii" primeam denunțuri: că se întâlneau pe ascuns dușmani ai poporului ca Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu ș.a. ... Criticii trebuie să spună ce se întâmplă în proza și poezia nouă, dar critica este încă adânc dependentă de istoria literară, de cercetarea sociologică a literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost intensificarea eforturilor lui Bogdanovici, care i-a convins și pe Vasile Pușcașu, Toma Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și Bârnă să i se alăture. Deținuții care colaborau cu autoritățile erau, în marea lor majoritate, arestați pentru omisiune de denunț, trecere frauduloasă a frontierei ori alte fapte minore. Ei nu fuseseră niciodată realmente anticomuniști și se considerau nevinovați, astfel că au fost primii dispuși la compromisuri cu regimul. Un alt element care a putut constitui un impuls în vederea colaborării a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-a cerut lui Dumitrescu să îl utilizeze ca informator în cadrul penitenciarului. Mai mult decât atât, i-a sugerat ca în cazul în care și alți deținuți vor fi dispuși să dea informații, să le ceară în scris, urmând ca denunțurile să le păstreze pentru a le putea preda organelor competente. Timp de câteva săptămâni, Țurcanu a raportat atât verbal, cât și în scris mai multe 'abuzuri' care se petreceau în închisoare (în realitate, el urmărea împiedicarea contactului dintre ceilalți deținuți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încape îndoială că Gebac a sesizat stratagema. De aici încolo, evenimentele s-au succedat cu repeziciune: la câteva zile de la refuzul tacit al scrisorii trimise la camera 1-corecție, Țurcanu a dat o notă informativă direcțiunii despre 'activitatea legionară' de acolo (denunțul a fost arătat mai târziu anchetaților de către Dumitrescu, care nu a negat proveniența acestuia, spunând că Țurcanu le voia binele). Imediat, au început schimbările în toată închisoarea. Pe 8 iunie 1949, au fost introduse restricții severe: deținuții erau complet izolați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de Gheorghe Ispas), cu toate că, datorită faptului că preda la liceu, nu activa alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a încerca, probabil, să-și dea seama ce să facă. Abia la sfârșitul lui iulie 1950 a simțit că acțiunea este sprijinită de autorități, când într-o discuție cu inspectorul Nemeș, l-a denunțat pe Danieliuc că le pune piedici, denunț în urma căruia directorul a fost înlocuit. După ce Pătrășcanu a semnat un angajament de informator al Securității, iar Eugen Munteanu a discutat și el cu ofițerul politic, au încercat, se pare la indicațiile lui Șleam, să aplice un sistem de obținere
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Născut la 13 mai 1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student la Facultatea de Drept din Cluj. A fost arestat prin toamna lui 1948 și condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț. A trecut prin penitenciarele din Oradea (ianuarie-mai/iunie 1949), Cluj (mai/iunie-octombrie 1949), Jilava (octombrie 1949), Pitești (5 noiembrie 1949-iunie 1950) și Gherla (iunie 1950-18 iunie 1951). A stat într-o cameră de carantină cu Cornel Pop, Dan Dumitrescu, Dan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de a doborî forțele vii ale unei mișcări politice-oricare ar fi fost ea-, ci și de a anihila metodic, și fără posibilitate de recuperare, forța de opoziție a totalității tineretului deținut'. Astfel, avantajele metodei Pitești au fost completarea anchetelor prin denunțuri și legarea deținuților între ei prin complicitatea crimei. Vinovate sunt, în primul rând, autoritățile comuniste, dar și primul grup al lui Țurcanu, cei care nu au fost torturați înainte de a adera la mișcare. Din grupul autorităților, ca principali vinovați îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Georgescu, Drăghici și Borilă, cât și gardienii de la Pitești ori Gherla, pentru a putea fi stabilit adevărul. În ceea ce privește scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă-'cel mai consecvent dușman al comunismului'. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era mal‑ tratat. Fusese o scenă în Piața Unirii. Iliescu a scos zia‑ rul și s-a adresat mulțimii : „Apare aici, în acest oraș, o fițuică, pe numele ei Opinia studențească, care publică aceste calomnii și incită lumea la ură“. Denunțul acesta public se adăuga faptului că, în seara de dinainte, fusese o dis‑ cuție în contradictoriu în CPUN și el spusese : „Ați văzut că nu pot să fac bine țării pentru că nu sunt lăsat de unii“. Și acum, aici, la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stânga mai pot fi judecătorii determinați să dea sentințe pe placul puterii. PĂrerea mea e că nu, nu mai pot. S-ar putea subordona niște procurori. Asta se poate. Dar, după părerea mea, dacă în țara asta se produce un denunț clar, cu dovezi la adresa cuiva, persoana respectivă nu va mai putea să fie salvată niciodată politic. Și asta arată că ceva important s-a făcut. V.A. : SĂ ne întoarcem. A.M.P. : Noi am devenit toți un pic propagandiști după
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din '89, nu putem afirma că a fost cu totul eradicată mentalitatea este mai longevivă decît poliția politică -, dispărută oficial o dată cu regimul comunist. Cum afirmă unul din rezistenții din munți, Ion Gavrilă Ogoranu, delațiunea constituie temelia oricărui regim totalitar. Practicarea denunțului la asemenea proporții nu asigură doar materialul informativ pentru poliția politică, ci, mai grav, deformează societatea. Cum și precizează Monica Lovinescu: Cînd delațiunea intră în moravuri, cînd nu se mai izbește de pragurile conștiinței, teroarea pură poate cădea în cotidian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne-am uitat unul la altul și am rîs ca la circ: cum se poate ca pentru niște vorbe să primești 25 de ani de pușcărie? Cea mai mică pedeapsă a fost pentru Sandu Jaucă: 7 ani pentru omisiune de denunț; nu-l denunțase pe frate-său! Cometariul securiștilor: "Uite, bandiții, mai și rîd!"" Au apelat la una din formele de rezistență prezentată de Steinhardt. În 1963, va fi eliberat, în urma recursului. În libertate, ca să scape de securiști, care-i cereau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-mea plîngea, temîndu-se, de fiecare dată, să nu fiu închis iarăși. Dar oare nu eram, cu toții, într-o închisoare numită comunism?" Gheorghe Măntăluță (n. 1928), din Săveni, este o victimă conștientă, știa că-i pasibil de pedeapsă, pentru omisiunea de denunț era pasibil de o condamnare de 5 ani. Povestește fapte incredibile, din toamna lui 1946, de la Botoșani, unde, "evreii au legat bustul lui Eminescu din parc cu o frînghie și l-au dat jos de pe soclu! Bustul lui Eminescu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care discernămîntul și spiritul de justețe au fost, și ele, dușmani ai poporului". Petru Tudose (n. 1927), din Păltiniș, licean, va fi arestat pentru aceeași colectă inițiată de Constantin Teodoriu. Va fi condamnat la 5 ani și pentru omisiune de denunț. Va trece, în 1950, la Gherla, prin reeducare instituită de unul Ungureanu, student la Medicină. În 1952, după 4 ani și 3 luni, va fi eliberat. O frază, acoperitoare pentru toți cei trecuți prin iadul carceral comunist, încheie mărturisirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu putem edifica (Meșterul Manole). Toți avem dreptul la fericire, dar, atenționează marele rus Dostoievski, nu întemeiată pe nenorocirea altuia. Fericirea trebuie inventată de fiecare pe cont propriu, prin mijloace originale, de unde și caracterul reprobabil al crimei, furtului, adulterului, înșelăciunii, denunțului; în toate acestea fericirea e obținută de la altul, e luată. Crima e parazitară". Steinhardt consideră că taina finală a ortodoxiei: isihia și rugăciunea inimii în fapt cele două sînt una. Tîrziu-convertitul la creștinism propune, își propune un fel de decalog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
terminat nici azi. Or, chiar și membrii comunității (sînt tentat să spun: colectiviștii...) românești sînt, de multă vreme, alfabetizați, știu să se iscălească, știu să scrie și nu doar două-trei rînduri pe o carte poștală, ci pagini și pagini de denunțuri, la Securitate... Cred că, la urma urmei, totul se reduce (este analiza mea, reductoare) la memorie; cine are ținere-de-minte (și o consemnează, o transmite) este... om; cine trăiește doar într-un prezent perpetuu este... ce este, dar nu om. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
devine politică de stat. "Experiența criminală a demascărilor de la Pitești se reedita la scară națională. Satele Făgărașului sînt împînzite de agenți care recrutează informatori, delațiunea devenise o politică de partid și de stat, mai eficace decît orice pluton de execuție. Denunțul e ridicat la rang de lege, un proiect de lege demonic, care îi face pe partizani mai singuri, mai hăituiți, mai lipsiți de apărare. Schingiuiții-schingiuitori, călăii-victime, vinovații-nevinovați, cei care au fost siliți să-și vîndă, de frică, din supliciu, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca temei Articolul 209 în care erau înșiruite la un loc infracțiunile cele mai generale, de la agitație și uneltire contra ordinii sociale, la propagandă dușmănoasă, constituirea de organizații antipartinice, sau ponegrirea orînduirii socialiste, nu mai puțin dușmănoasă acțiunea omisiunii de denunț. Sînt cîteva exemple concludente, unul a primit o pedeapsă de 5 ani pentru că își botezase cîinele Stalin, dorind să se apere condamnatul a precizat că mai avea un cîine pe care îl chema Hitler s-ar părea că mărturia i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]