1,243 matches
-
căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i că bărbatul ei e mort și, numai dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mele. Spusă în câteva cuvinte, povestea sună așa. Acum patru ani am prezentat la Sorbona Ăla un colocviu cu miturile confiniilor în Europa Centrală) o comunicare despre paradisul numit Banat. După o puzderie de cercetări cehești, poloneze, slovene, ungurești, care depănau povești crâncene, cu strigoi și vrăjitoare, cu dușmani ițiți pretutindeni la hotare, cu străini întotdeauna răi, ținutul meu dintre granițe răsări dulcuț, surâzător și pașnic, cu feeriile lui culinare, cotropit de șunci și cârnați, de ștrudele și cremeșuri. Lucrarea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
pentru toate! Ușa Sfântului Altar străjuită de Sfântul Arhanghel Mihail și de Maica Domnului care se deschide pentru cei ce vin la Giurgeni să găsească alinare. Drumul ce duce spre casa Maicii Domnului de la Giurgeni Joi, 13 august, v-am depănat un crâmpei de poveste adevărată pe care o trăiesc mulți, foarte mulți, vasluieni și, de ce nu, hai să spun adevărul, și eu sunt unul din cei care pot mărturisi minunile pe care Maica Domnului le face la Giurgeni. Astăzi, trebuie
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Eminescu, "cel mai important mit cultural românesc" este un mit viu, nu o mistificare. Ciclic repus în discuție, contestat aprig, mitul Eminescu se revigorează. Dar "lupta" cu mitul eminescian are deja o istorie. Nu e aici locul de a o depăna. Faptul că noile generații pun sub lupă opera eminesciană refuzând bombardamentul encomiastic nu e, în sine, condamnabil; dimpotrivă. Prejudecata că orice a scris Eminescu ar fi inatacabil a paralizat multe decenii spiritul critic. Dar voci tinere ori mai puțin tinere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
său, deoarece nu l-a văzut până în prezent, fiind că nu mai am pe nimeni de ai mei pe acele meleaguri. Așa că poți conta numai pe mine. Sper că revederea noastră va prilejui momente emoționante, vom avea prilejul să ne depănăm amintirile, să petrecem împreună clipe care să nu le uităm niciodată. Te rog să transmiți lui Ionel multă sănătate iar soțiilor voastre sărutări de mâini. Pe tine te îmbrățișez și îți urez succes în realizarea dorințelor tale, Victor. Loghin C.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu speranța că se va strădui să fie alături de dumneavoastră la această frumoasă întâlnire. Răscolit de niște emoții, deși mult mai tânăr ca dumneavoastră, sunt totuși foarte încântat de aceste întâlniri entuziaste ce se fac acum aproape la sfârșitul firului depănat în viață ce s-a încâlcit de multe ori de anumite noduri care altele au fost cu lacrimi, altele cu bucurii, toate depășite, având în vedere și multiplele evenimente petrecute în acest timp de către dumneavoastră, pe care, cu această ocazie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dacă frații basarabeni care după câte știu eu s-au stabilit în RSR după război, ca Pircor N., au răspuns la invitație? Despre program, să nu fie prea încărcat, mă refer la partea festivă, să ne rămână timp să putem depăna amintirile trecutului de 35 de ani. Sunt sigur că mulți dintre noi, la prima vedere, nu ne vom recunoaște. Mi-a rămas trează în memorie figura lui Gh. Iovu, Mihu D., Blănaru C. pe care cred că-i voi recunoaște
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ce poate aduce viața de elev. Mă întrebam singur - dacă este adevăr sau nu - dacă trăiesc sau nu - dacă tot ce se proiectează vor fi îndeplinite pe deplin în ziua de 2 iulie 1972. Acum pe meleaguri dunărene, încet-încet îmi depăn firul vieții în amurgul violet al bătrâneții - amintindu-mi ca prin vis - că am fost cândva tânăr. Nu mi-au părut cei 35 de ani așa de lungi - precum mi se par aceste două luni pe care le aștept să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de persoane. De emoție, pot spune că n-am prea avut spor nici la mâncare și nici la băutură! Nu veniserăm să mâncăm și să bem. Partea de suflet, emoțională a fost esențială pentru întâlnirea noastră! Până pe seară s-au depănat atâtea amintiri și întâmplări, care de care mai hazlii. Eram în acel moment aceiași care fuseserăm cu 35 de ani în urmă... Încep să se dezlege limbile apropiind distanța dintre profesori și elevi. Eram oameni căliți, trecuți prin vitregiile vremii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de 28 mai, orele 8,29 în Gara Bârlad. Voi veni cu V. Apostoleanu care v-a anunțat deja participarea. Aștept cu multă plăcere această întâlnire cu foștii mei elevi - acum mulți din ei pensionari ca și mine, pentru a depăna amintiri de pe vremea tinereții noastre, Vancea. 5 noiembrie 1977 Constanța Dragul meu coleg și prieten, Regret din suflet că nu am avut prilejul să mă bucur și eu și să fiu fericit cu dragii mei colegi. Voi căuta însă un
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mare lucru, dar ceva-ceva tot voi prinde, ca să schimb o vorbă, să cer un pahar de ceai sau de apă în Anglia, dacă nu vom avea bani de Wisky. Toate impresiile le voi duce în țară și vi le voi depăna la viitoarea noastră întâlnire. Sper că vă vor plăcea. Voi avea de povestit și ceva despre Sahara când ne vom întâlni. Ne pare bine când scrieți că v-ați petrecut timpul împreună cu prietenii cei mai apropiați. Ne-a trezit și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
rapidul 662 Bd. 16,27 - Fș. 18,18 nu mai avem mașini spre Călieni. Popoiu te poate lămuri mai bine. Îți trimit două bilete de mașină, poate vine și Popoiu la Călieni. Aștept cu nerăbdare revederea la Călieni și să depănăm amintiri. Te așteptăm cu drag, Victoria și Vasile Bratosin. Călieni 3 septembrie 1998 Dragul nostru, Ne-am bucurat de realizările tale din această vară, inclusiv faptul că la vârsta ta și a noastră, te simți bine chiar cu unele scârțâituri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
trage direct la hotel, ca de obicei. În această zi mă voi plimba prin oraș, voi vizita Grădina publică, iar spre seară doresc să fac o vizită vechiului meu prieten Ion Popescu. Rămâne ca sâmbătă să ne întâlnim, pentru a depăna amintirile dintr-un trecut îndepărtat. Vii mulțumiri pentru invitație și dragi salutări. Apostoleanu Din Iași, la 7 iulie 1987, o vedere foto M. Volbură, cu statuia lui Mihai Eminescu, de Schmidt-Faur, venerabilul îi scria fostului elev: „Iubite domnule Mânăstireanu, Primește
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
viață. Mă bucură mult plimbările și rătăcirile prin Grădina Botanică, unde este un rai de verdeață. Încă mai pot citi și aceasta mă bucură mult. Săptămâna trecută i am făcut o vizită lui Panaite Barbu și ne-am bucurat. Am depănat amintiri bârlădene, reconfortante. Cu dragoste, Apostoleanu”. Ultimul semn de viață din partea profesorului V. Apostoleanu, scrie primitorul pe cartea poștală, după care citim: „Dragă D-le Mânăstireanu, Te rog primește sincere felicitări pentru zilele de Crăciun și Anul Nou 1995. Ani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
noastră, când trebuia să fim liniștiți, după atâția ani de muncă, de eforturi, să nu ne putem bucura de ce meritam, de a avea lângă noi pe cele pe care ni le-am ales și cu care atâția ani ne-am depănat atât bucuriile cât și durerile. Așa, credem, ne-a fost soarta noastră și, oricum a fost, a fost și este destul de rea, de grea. Vorbesc ca unul, deci, care mă găsesc în această situație, înțeleg ca omul în cauză, durerea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am mai scris. De ce ? Nu aș putea parcă să răspund. Cred că preocupările și necazurile zilnice, sunt cauza. Am mai încercat cu telefonul, însă fără rezultat. Am rămas surprinși de rândurile frumoase ale scrisorii, care cu atâta nostalgie, sinceritate, au depănat amintirile pe care anii de demult trecuți le-au lăsat. Și noi, ne gândim și discutăm de multe ori trecutul, acei ani ai tinereții și copilăriei pa care i-am trăit împreună. Au fost ani deosebiți, în care s-au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care trebuie excluse. Din aceste motive, am considerat că ar fi mai potrivit ca metodologia cercetării politice să fie analizată într-o lucrare specifică, înscriindu-se, de bună seamă, între cursurile academice specifice. Totuși, cel puțin un fir metodologic se deapănă și străbate acest Curs de știință politică: este firul comparației. De multe ori, se poate face știință numai prin intermediul unei comparații, atît explicită, cît și, cel mai frecvent, implicită. Din diverse motive, pentru a face știință politică, este necesară stăpînirea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
urmă cu 75 de ani, la confluența Siretului cu Trotușul, la fereastra unei case din Adjudu Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr în analiza viului, naturii, a lumii. Prima
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
am cules un mănunchi de episoade instantanee care, în afara celor două momente inițiale, nu au între ele legături pe plan de substanță, ci numai afinități de structură, în sensul că toate sunt derivate din istoria profesională a diplomatului care-și deapănă amintirile. Primele două episoade rememorează situații provenite din influențe de vârstă capabile să provoace rezultate penibile. În ultima săptămână a lunii mai 1967 a sosit în vizită oficială în țara noastră, însoțit de soția sa, biologul academician profesor Nicolau, invitat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au făcut toate, și pre deplin” a trecut ceva vreme. Eu chitesc să zic că se vor fi scurs veo 2-3 ani. Dacă nu și mai mult. Așa că nenorocirea o fi fost prin 1760 sau poate mai înainte. - Timpul însă depănându-se, lasă urme peste tot cercetătorule. Așa s-a întâmplat și cu „casele cele domnești ce sântu în mănăstirea Galata, aproape de zidul de la vale...” care așa cum spune Grigorie Alexandru Ghica la 23 iulie 1765: „atât temelia lor cât și binaoa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
n-a fost, am absolvit școala primară în vara anului 1871, cu atestat în regulă, și eram printre băieții buni, nu atât prin câtă carte știam, ci prin dorul ce se deșteptase în mine de a învăța mai departe” - își depănă amintirile învățătorul Michiu către biograful și ruda sa Gh. Ghibănescu, profesorul și cercetătorul ( Anuarul școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, nr. 4/1926/1927 și Anuarul jubiliar al aceleiași școli la 150 de ani de istorie a sa -1855-2005). Deasemeni
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Boca” Descriere: O mărturie a doamnei Aspazia Oțel Petrescu, fost deținut politic. Filmul ne redă povestea emoționantă a întâlnirii dintre doamna Aspazia Oțel Petrescu și Părintele Arsenie Boca. Una dintre elevele preferate ale lui Lucian Blaga, supraviețuitoare a temnițelor comuniste, deapănă acum, la 91 de ani, întâmplări despre Sâmbăta de Sus și „Sfântul Ardealului” petrecute în urmă cu peste 60 de ani. „Simțeai cum împreună cu Părintele cântă copacii, cântau păsările, trilurilelor se împletau cu cele psalmodiei părinților. Simțeai într-adevăr că
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a sexului, la 20-25 de ani ei ajung la egalitate cu fetele. Și tot „dau colțul“ până ce, pe la 85 de ani, la aceeași sută de femei, rămân doar 50 de bărbați. Iar o sută de femei centenare nu-și pot depăna amintirile decât la - vai de capul lor! - 20 de moșnegi, desigur tot centenari... Pentru că mai sunt, ca orice pisică, și deștept - nu degeaba numele meu latinesc e Felis catus, adică pisică isteață -, și analist, să scormon puțin la rădăcini. Rădăcini
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doream ca intervenția mea să pară obraznică sau cu un ușor iz de imixtiune. Când domnul profesor și-a schimbat privirea pe fundalul clasei, m-am ridicat în picioare, mi-am adunat resursele parcă „ghem” și-am început apoi să „depăn” acest ghem într-o manieră a firescului, așa cum fusesem educată de mică s-o fac: - Domnule profesor, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi îngăduiți o scurtă intervenție în numele a ceea ce reprezintă anul II Geografie. - De ce crezi că te-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de rațiuni care în general nu au putut fi înțeles de oameni, la nivelul modestei noastre așezări. Este momentul ca toții fiii risipiți, dar nu și risipitori, să mai vină odată în sat, să se revadă, să se recunoască, să depene amintiri și mai ales să se reculeagă la mormintele înaintașilor lor, întru benefică înălțare sufletească. Este momentul ca soborul de preoți să fie întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]