3,978 matches
-
au fost o barieră de nepătruns. Ungaria, iar mai târziu Austria, aproape că au copiat politica Imperiului roman. Au ocupat Ardealul, Banatul și au supus mai apoi Oltenia. Situația a fost posibilă datorită existenței unor sinapse, mai precis a unor depresiuni care au înlesnit transferul de o parte și de alta a versanților (Brașov, Sibiu, Hațeg etc.). Cea mai mare expunere a fost cunoscută de Transilvania în partea sa vestică. Invadatorii au valorificat culoarele deschise de râuri prin Munții Apuseni (în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întemeiată, în Munții Orăștiei, Sarmizegetusa Regia, devenită centrul politic și religios al dacilor. După cucerirea Daciei, romanii au păstrat, din considerente similare, capitala în apropiere, fondând Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Puteau astfel controla punctul strategic de trecere dinspre Transilvania spre Banat. Depresiunea Hațegului, unde fuseseră amplasate Sarmizegetusele, făcea legătura nu doar spre Banat, prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, ci și spre Oltenia, care, la rândul ei, asigura contactul peste Dunăre cu Moesia. Existau două rute ce puteau fi accesate între Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania cu sași care au fondat sau, după caz
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dunărea de Mijloc. Astfel, domnitorilor munteni nu le-a mai rămas decât să recunoască de bunăvoie suzeranitatea Înaltei Porți 63. Spre deosebire de Țara Românească, soarta Transilvaniei a fost strâns legată numai de ruta care se dirija dinspre Bosfor spre Câmpia Panonică. Depresiunea a fost conectată, îndeosebi, la convergența hidrografică din sudul Câmpiei Tisei datorită culoarului deschis de Mureș. Așadar, inevitabil, prin controlul exercitat asupra acestui punct nevralgic, Imperiul otoman nu avea cum să nu sensibilizeze Transilvania, care a devenit, la rândul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a îndurat. Îl găsim repliat masiv în lanțul muntos carpato balcanic, unde s-a readaptat condițiilor naturale. Așa a reușit să supraviețuiască acest genotip în vremurile de restriște. Invadatorii s-au mulțumit să-l fugărească, fără a-l urmări prin depresiunile împresurate de codrii întunecoși unde s-a ascuns. De aceea, în România, haplogrupul a ajuns să fie și în zilele noastre majoritar în Carpații Orientali 99. Năvălitorii nu au exterminat întreaga masă autohtonă rămasă pe loc, dar i-au afectat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vedere că alfabetul chirilic nu conținea semne pentru anumite sunete specifice limbii române. c. Supraviețuirea elementului latinofon Din punct de vedere geografic, romaniile și sclaviniile medievale se întrepătrundeau pretutindeni. Primele acopereau munții și codrii, iar cele din urmă, văile și depresiunile. În schimb, câmpiile se pare că au fost lăsate de izbeliște în fața nomazilor, aflați în căutarea de suhății pentru turmele lor. În aceste zone, s-au instalat triburi turcofone, pecenegi, cumani, bulgari, care au fost asimilate pașnic de populațiile slave
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
populațiile slave și romanice. Delimitarea ariilor de influență romană, respectiv greacă, a fost foarte importantă în evoluția proceselor etno lingvistice din Balcani. Slavizarea a fost mai facilă în arealul elenofon, cu populații trăind în spații deschise, ușor de cucerit (văi, depresiuni). În schimb, comunitățile latinofone s-au conservat mai bine în nord, unde modul de viață era legat de refugiul prin munți și codri greu de străpuns. Nu întâmplător, țaratul bulgar, condus de o elită turcofonă, dar care s-a impus
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Munții Buzăului de cei ai Vrancei. 35 De pildă, amintim de fosta mlaștină Ecedea din zona Satu Mare sau cea de la confluența Crișului Alb cu cel Negru. 36 Mai degrabă, se poate spune că, în zonă, Tisa reprezintă un ax al depresiunii Maramureșului. 37 Deși ne aflam în epoca națiunilor, bulgarii (sau rușii în locul lor) nu aveau cum să invoce argumentul etnic deoarece erau slabi reprezentați în întreg arealul dintre Tulcea, Ruse și Varna, unde predominau turco tătarii. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
62 Viena Moscova și Berlin Moscova sunt două variante (în parte, comune după ce se trece de Kiev și Minsk) ale unui traseu transcontinental. 63 Dată fiind dependența comercială de Transilvania, nu întâmplător, negustorii brașoveni se bucurau de privilegii în Muntenia. Depresiunea Brașovului a fost o veritabilă piață de adunare a drumurilor din zona Curburii și a Dunării de Jos. 64 Pulverizată în numeroase state, Italia a generat totuși Renașterea și capitalismul. 65 Lumea Nouă a distras atenția mai tuturor puterilor europene
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
recent apărută la Editura Publica, în Colecția de economie (colecție remarcabilă, ce publică teorii și analize economice fundamentale care ne-au influențat viețile, cărți clasice de economie), București, în traducerea Smarandei Nistor. El arată că majoritatea economiștilor privesc astăzi Marea Depresiune din anii 1929-1933 ca pe o tragedie gratuită, ce ar fi putut fi evitată, sau înregistrată ca o criză minoră, dacă Herbert Hoover n-ar fi încercat cu orice preț să echilibreze bugetul față cu criza, dacă Sistemul Federal de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din 1996-1997 a validat aceste predicții, fiind de asemenea considerată o criză le-gată de ratele de schimb fixe. La fel s-a întîmplat în 1998 cu criza rusă. Krugman se declară adeptul unei politici fiscale agresive pentru a contra-cara depresiunea ce lovește Japonia, argumen-tînd că această țară se găsește într-o criză de lichidități. În ultimii 15 ani, lucrările lui Krugman, cum ar fi The Age of Diminished Expectations sau The conscience of a liberal, se orientează mai mult spre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
morții lui Marx (1883). După ce începe ca liberal, în pri-mele sale lucrări: Moneda și finanțele Indiei (1917), Consecințele economice ale păcii (1919), dar și în cele de maturitate: Reforma monetară (1924) și Tratat despre monedă (1930), confruntat cu realitățile Marii Depresiuni din 1929-1933 (cînd și-a pierdut și o mare parte din avere), el își schimbă radical concepția și produ-ce în lucrarea menționată la început o nouă doctrină, care va oferi capitalismului instrumentarul și politicile necesare ieșirii din criză și asigurării
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
e ușor să regîndești știința economică. Introducerea lucrării cuprinde manifestul lui Keynes, criticînd viziunea convențională referitoare la relația salarii-șomaj, susținînd că flexibilizarea salariului real nu poate rezolva sin-gură problema șomajului de masă. Apoi, el arată cum poate fi rezolvată Marea Depresiune, ceea ce la început a sunat ca un act de bravură, dar analiza din capitolele următoare, extrem de tehnică, oferă într-adevăr soluții care s-au dovedit viabile, coerente, bine gîndite. În primele capitole, Keynes își explică te-meinic epistemologia. Dedică două capitole
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
era de a explica de ce economia operează uneori sub nivelul ocupării totale, este așa-numita teorie a echilibrului cu subocupare, încercînd totuși să nu cadă în statism, ci să abordeze lucrurile în di-namică. Spre deosebire de economiștii dinaintea sa, Keynes nu vedea depresiunea ca pe un purgativ necesar după excesele unei perioade de prosperitate. El înlătură credința cuibărită în suflete cum că suferința economică are și ceva mîntuitor. Așa cum arată Paul Krugman în prefața sa la această nouă ediție: "Teoria generală este o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu poate fi făcută responsabilă de toate relele din lume. În lume, totul este relativ doar. Importantă este predominanța consecințelor pozitive pentru economia mondială ca întreg. Primul val de globalizare a fost urmat de două războaie mondiale și o mare depresiune, deci alternativa nu s-a dovedit deloc atractivă. Dacă istoria se repetă? Principalii perdanți ai procesului sunt acele țări și popoare care nu se pot alătura globalizării tot mai accelerate, rămînînd în urmă și asta din cauză că nu au instituții politice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Capra o să mănînce varza, lupul o să mă-nînce capra, iar acesta va fi împușcat de vînător, dacă nu va cîștiga alegerile... Să mă explic: peste tot se invocă rețetarul keynesian de ieșire din criză, care a fost folosit cu succes după depresiunea din 1929-1933 și mai cu seamă după al doilea război mondial, pînă prin anii '80. Acesta se bazează, în esență, pe intervenția statului în economie pentru stimularea cererii efective, care să incite producția, iar aceasta, crescînd, va crea locuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în 1932. Astfel, cele mai renumite două institute de previziune economică din America nu au reușit să prezică la timp faptul că prăbușirea pieței și depresia vor urma, și au continuat cu opiniile lor optimiste, chiar și după instaurarea Marii Depresiuni în America. Motivul este simplu: predicția reluării trendului constituie de departe cea mai dificilă provocare la adresa analiștilor și este foarte nesigură, în special în cadrul liniar standard (autoregresiv) al modelelor economice. O a doua trăsătură generală exemplificată prin cazul octombrie 1929
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
principală, reabilitarea drumurilor, s-a aprobat oficial [...] [proiectul a fost în cele din urmă depus, dar nu a primit finanțare, n.n.]. 2. În același an, în cadrul organizației Focus Eco-Center s-a inițiat un proiect de înființare a unei microregiuni în Depresiunea Trascău. Au fost selectate patru sate din comunele Rimetea și Livezile, care au încercat, prin intermediul unui grup de lucru, să elaboreze o strategie de dezvoltare. În continuare, prezentăm câteva detalii referitoare la reacțiile actorilor locali: Au existat și câteva riscuri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
aceasta, a unei medicine integrale care privește organicul și psihicul, care se influențează și se determină reciproc, a dus la ceea ce astăzi numim concepția psihosomatică, care admite că nu numai bolile psihice, ci și unele condiții psihice speciale - emoțiile, frica, depresiunea, anxietatea și orice tulburare afectivă - pot constitui factorul etiologic al unor suferințe viscerale, atât funcționale cât și lezionale. Este o concepție care oferă explicația multor tulburări și afecțiuni neexplicate, sau greu înțelese până acum, atât prin particularitățile clinice, cât și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceste reacții se întemeiază pe un mod de interpretare caracteristic a „situațiiei frustrante”: astfel, privațiunea este apreciată ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Celui de-al doilea tip de reacții, întemeiate pe tendința defensivă de retragere din fața obstacolelor, le corespund frica, tristețea, depresiunea, remușcarea etc.; aceste reacții decurg și ele dintr-un mod de interpretare specific: fie în sensul considerării obstacolelor ca fiind de nedepășit, de neînvins, fie în sensul aprecierii că nu avem dreptul la obținerea satisfacerii trebuințelor, dorințelor, aspirațiilor noastre (ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca în sensul megalomaniei, al supraestimării), fie o depresiune a personalității (ca în cazurile de melancolie, autoacuzare, culpabilitate, subestimare și inferioritate), trăiesc aproape în permanență un acut sentiment al frustrării. * * * În concluzie la considerațiile efectuate în legătură cu „situațiile de frustrare” și cu „conduitele respective”, subliniem următoarele aspecte: 1) În analiza
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
intensitate, el ne oferă posibilitatea de a releva calități, sau de a descoperi defecte reale; transformate, însă, în „patimă”, sentimentul ia o formă halucinantă, denaturând realitatea și creând astfel ocazii de conflict cu semenii, de remușcări, decepții și chiar grave depresiuni. Persoana care reprezintă, de exemplu, o tendință exagerată de a domina pe ceilalți, de a se impune cu orice preț în colectivul în care-și desfășoară activitatea, se închide tot mai mult într-o stare narcisistă lumea din afară căpătând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
7); bicicletă (6); coboară (6); pantă (6); rîpă (6); decădere (5); flori (5); relief (5); verde (5); adîncitură (4); cobor (4); coborîș (4); iarbă (4); în jos (4); peisaj (4); șes (4); ușurință (4); albă (3); avînt (3); coborî (3); depresiune (3); eșec (3); fugă (3); gaură (3); izvor (3); luncă (3); mică (3); pămînt (3); repede (3); abis (2); adîncime (2); a coborî (2); declin (2); distracție (2); frică (2); frumusețe (2); gol (2); greu (2); hău (2); început (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiind învelit de o membrană peritoneală. La adult stomacul măsoară aproximativ 25 cm × 11 cm la adult. Conexiuni prin ramura internă • splina; • 4 Sp (punct Lo); • meridianul vezicii; • gingii; • orbită. Traiectul meridianului principal Acesta începe la punctul 1S într-o depresiune la 0,5 cun sub marginea superioară mediană a orbitei, coboară în axul ochiului până la unghiul maxilar inferior, urcă pe fața temporală până la unghiul temporo-frontal, apoi coboară printr-un traiect intern pentru a reveni la suprafață la punctul 9S lângă
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]